Combaterea risipei alimentare

Elev: Mihalachi Alina, clasa a IX-a G

Profesor coordonator: Verniceanu Ionica, Liceul ”Demostene Botez” Trușești

Argument

În primul rând, cred că un aspect esențial în salvarea

mediului înconjurător este conștientizarea și educarea.
Trebuie să înțelegem impactul acțiunilor noastre asupra
mediului și să fim informați despre soluțiile și practicile
durabile. Risipa alimentară cuprinde toate alimentele produse
pentru consumul uman care se pierd sau sunt aruncate de la
locul de producție și până când ajung în farfurii.

Cauzele risipei alimentare

Risipa alimentelor poate avea loc în toate punctele lanțului alimentar de aprovizionare şi
anume la fermă, la prelucrare și fabricare, la comercializare, în restaurante și cantine, precum și în
gospodăriile populaţiei.
Factorii care contribuie la risipa alimentară includ:

 Planificarea nepotrivită de cumpărături de alimente și promoțiile precum „cumpărați unul și

obțineți unul gratuit” duce la achiziționarea sau pregătirea de mâncare în cantitate prea mare;
 Neînțelegeri cu privire la semnificația „expiră la” și „a se consuma de preferinţă până la”,
etichete cu date care duc la creșterea cantităților de alimente risipite;
 Dimensiuni standardizate ale porțiilor în restaurante și cantine;
 Dificultatea anticipării numărului de clienți (o problemă pentru serviciile de catering),
 Probleme de gestionare a stocurilor pentru producători și comercianți;
 Standarde de calitate ridicate (ex. pentru produsele vândute cu amănuntul);
 Supraproducție sau lipsă de cerere pentru anumite produse în anumite perioade ale anului,
produse și ambalaje cu defecte (fermieri și producție de produse alimentare);
 Depozitare/transport inadecvat în toate etapele lanțului alimentar.
La baza tuturor acestor probleme stă o lipsă generală de conștientizare a soluțiilor posibile și
a beneficiilor care decurg din reducerea risipei alimentare. Motivele producerii deșeurilor
alimentare variază mult și sunt specifice fiecărui sector de activitate și sunt cuprinse în Figura 1 [1].
 Figura 1. Cauzele risipei alimentare

Combaterea risipei alimentare a devenit un subiect tot mai dezbătut la nivel mondial se
încearcă găsirea și implementarea diferitelor soluții în acest sens. Procesul este unul dificil deoarece
populația trebuie întâi să conștientizeze problema și, apoi, să-și dorească să contribuie la rezolvarea
ei [2]. Totuși, cu pași mici fiecare dintre noi putem să reducem risipa de mâncare.
Un prim pas ar fi reducerea consumului de resurse. Putem începe prin a fi mai atenți la
energia pe care o folosim, să închidem lumina atunci când nu este necesară sau să alegem
electrocasnice eficiente energetic. De asemenea, putem reduce consumul de apă prin repararea
scurgerilor și prin utilizarea eficientă a apei în gospodărie.
Reciclarea este un alt aspect important. Trebuie să ne asigurăm că separăm deșeurile
reciclabile de cele nereciclabile și să le depunem în containerele corespunzătoare. Astfel, putem
contribui la reducerea cantității de deșeuri care ajung la gropile de gunoi și putem conserva
resursele naturale.
Transportul durabil reprezintă, de asemenea, o modalitate prin care putem salva mediul
înconjurător. Putem alege să mergem pe jos, să folosim bicicleta sau să utilizăm transportul în
comun în loc să conducem mașina personală. Astfel, putem reduce emisiile de gaze cu efect de seră
și poluarea aerului.
Mai jos sunt redate câteva idei despre cum putem contribui la salvarea mediului înconjurător:
1. Reducerea consumului de energie
Reducerea consumului de energie este esențială pentru a proteja mediul înconjurător și are
un impact semnificativ asupra sănătății și bunăstării noastre. Prin adoptarea unor măsuri simple și
responsabile pentru a reduce consumul de energie, putem contribui la conservarea resurselor
naturale și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Unul dintre principalele motive pentru care reducerea consumului de energie este importantă
pentru mediul înconjurător este legat de producerea de energie electrică. Majoritatea energiei
electrice este produsă prin arderea combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele, petrolul și gazul
natural. Această ardere eliberează cantități mari de dioxid de carbon în atmosferă, contribuind la
încălzirea globală și la schimbările climatice.
Un alt aspect important este legat de resursele naturale. Producerea de energie necesită
resurse precum cărbunele, petrolul și gazele naturale, care sunt limitate și nu se regenerează rapid.
Prin reducerea consumului de energie, putem contribui la conservarea acestor resurse valoroase
pentru generațiile viitoare.
Reducerea consumului de energie are, de asemenea, un impact pozitiv asupra calității
aerului. Producerea de energie și utilizarea combustibililor fosili generează emisii poluante, cum ar
fi particulele fine și oxizii de azot. Aceste substanțe poluante pot afecta sănătatea noastră,
provocând afecțiuni respiratorii și cardiovasculare. Prin reducerea consumului de energie, putem
contribui la reducerea emisiilor poluante și la îmbunătățirea calității aerului pe care îl respirăm [3].
2. Reciclarea
Reciclarea joacă un rol crucial în salvarea mediului înconjurător și are un impact
semnificativ asupra protejării resurselor naturale și reducerea poluării. Prin reciclare, materialele
sunt transformate în noi produse, reducând astfel nevoia de extragere a materiilor prime și de
producere de la zero. Aceasta are multiple beneficii pentru mediul înconjurător și pentru noi, ca
indivizi responsabili.
Unul dintre motivele principale pentru care reciclarea ajută la salvarea mediului este legat de
reducerea cantității de deșeuri care ajung în gropile de gunoi și la incineratoare. Deșeurile care nu
sunt reciclate sfârșesc în depozite și contribuie la poluarea solului, apei și aerului. Prin reciclare,
aceste deșeuri sunt transformate în materiale noi și reutilizabile, ceea ce reduce volumul de deșeuri
și impactul asupra mediului.
Reciclarea contribuie, de asemenea, la conservarea resurselor naturale. Multe materiale
utilizate în viața noastră de zi cu zi, cum ar fi hârtia, plasticul, sticla și metalul, sunt produse din
resurse naturale finite. Un alt beneficiu al reciclării este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Producerea materialelor noi din materiale reciclate necesită mai puțină energie și emite mai puține
gaze cu efect de seră decât producerea de la zero. De asemenea, reciclarea ajută la reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cu gestionarea deșeurilor [4].
3. Transportul sustenabil
Transportul sustenabil joacă un rol esențial în salvarea mediului înconjurător și are un
impact semnificativ asupra reducerii poluării și protejării resurselor naturale. Prin adoptarea unor
modalități de transport mai ecologice, putem contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră, la conservarea energiei și la protejarea biodiversității.
Unul dintre beneficiile majore ale transportului sustenabil este reducerea emisiilor de gaze cu efect
de seră. Vehiculele care funcționează pe bază de combustibili fosili, cum ar fi benzina și motorina,
eliberează cantități mari de dioxid de carbon și alte gaze nocive în atmosferă. Aceste emisii
contribuie la încălzirea globală și la schimbările climatice. Prin utilizarea transportului sustenabil,
cum ar fi bicicletele, trotinetele electrice sau vehiculele electrice, putem reduce semnificativ
emisiile de gaze cu efect de seră și putem contribui la combaterea schimbărilor climatice.
Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, transportul sustenabil ajută și la conservarea
energiei. Un alt beneficiu al transportului sustenabil este protejarea biodiversității. Prin promovarea
transportului sustenabil, putem reduce necesitatea construirii de noi infrastructuri și putem conserva
biodiversitatea
4. Protejarea biodiversității
Protejarea biodiversității joacă un rol crucial în salvarea mediului înconjurător și în
menținerea echilibrului ecologic al planetei noastre. Biodiversitatea se referă la varietatea vieții pe
Pământ, inclusiv plantele, animalele, microorganismele și ecosistemele în care acestea trăiesc. Prin
conservarea și protejarea biodiversității, putem asigura supraviețuirea speciilor, menținerea
resurselor naturale și funcționarea adecvată a ecosistemelor.
Unul dintre modurile în care protejarea biodiversității ajută la salvarea mediului este prin
menținerea echilibrului ecologic (Fig. 2). Fiecare specie dintr-un ecosistem are un rol specific în
cadrul acestuia, iar dispariția sau scăderea numărului unei specii poate perturba întregul sistem. De
exemplu, polenizatorii, cum ar fi albinele și fluturii, joacă un rol crucial în polenizarea plantelor,
ceea ce duce la producția de fructe și semințe. Dacă aceste polenizatoare dispar, ar putea avea un
impact negativ asupra producției agricole și a lanțului alimentar [5].

Figura 2. Modalități de reducere a risipei alimentare

Protejarea biodiversității contribuie, de asemenea, la menținerea resurselor naturale.

Ecosistemele sănătoase și diverse oferă servicii ecosistemice esențiale, cum ar fi purificarea aerului
și apei, reglarea climatului, reținerea solului și apei, polenizarea plantelor și reciclarea nutrienților.
Dacă biodiversitatea este afectată sau distrusă, aceste servicii esențiale pot fi compromise, ceea ce
poate avea consecințe negative asupra calității vieții noastre și a mediului înconjurător [6].
5. Economisirea apei
 Putem economisi apa prin închiderea robinetului în timp ce ne spălăm pe dinți sau ne spălăm
vasele, prin colectarea apei de ploaie pentru irigarea plantelor și prin repararea scurgerilor.

Risipa alimentară în România

România ocupă locul 9 în clasamentul UE privind risipa de alimente: aruncăm zilnic 6000
de tone de mâncare bună de consum, anual 2.2 milioane de tone de alimente ajung la coșul de
gunoi. În Figura 3 este redată distribuția statistică procentuală a sectoarelor care contribuie la risipa
alimentară în România.

Figura 3. Distribuția statistică privind risipa alimentară în România

Concluzii:
Acestea sunt doar câteva idei, dar există multe alte moduri prin care putem contribui la
protejarea mediului înconjurător. Important este să fim conștienți de acțiunile noastre și să facem
alegeri responsabile în fiecare zi.
Bibliografie
1. http://www.ansvsa.ro/informatii-pentru-public/risipa-alimentara/
2. https://ec.europa.eu/food/safety/food_waste_en
3. Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, cu modificările şi completările
ulterioare
4. Hotărârea Guvernului nr. 51/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 217/2016
5. Ghidul Comisiei Europene privind donarea de alimente
6. de Los Mozos, E. A., Badurdeen, F., & Dossou, P. E. (2020). Sustainable consumption by
reducing food waste: A review of the current state and directions for future research. Procedia
Manufacturing, 51, 1791-1798.