CUPRINS:

Impactul deșeurilor provenite din industria alimentară asupra mediului..................3

INTRODUCERE....................................................................................................3

CE SUNT DEȘEURILE ALIMENTARE..............................................................4

COLECTAREA ȘI RECICLAREA DEȘEURILOR ALIMENTARE..................5

REPERCUSIUNILE DEȘEURILOR ALIMENTARE ASUPRA MEDIULUI....6

DEŞEURI DIN DIFERITE RAMURI ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE.....7

DEŞEURI DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI COMPOZIŢIA ACESTORA

.............................................................................................................................8

BIBLIOGRAFIE:................................................................................................9
 Impactul deșeurilor provenite din industria
alimentară asupra mediului

INTRODUCERE

Alimentația a constituit dintotdeauna o necesitate de bază, dar adesea și o plăcere care ne

îndeamnă să cumpărăm tot mai multe produse, fie că este sau nu imperios necesar. Într-o lume în
care risipa alimentară devine o „normalitate”, problema deșeurilor rezultate este tot mai
pronunțată, iar consecințele asupra mediului nu sunt deloc neglijabile.
Deșeurile alimentare se numără printre principalele surse de poluare a mediului și pot
reprezenta, de asemenea, o problemă etică în ceea ce privește foametea la nivel global. Din
aceste considerente, gestionarea corectă a deșeurilor alimentare trebuie să constituie un obiectiv
major atât pentru consumatori, cât și pentru companiile care activează în această industrie.
Este important ca industria alimentară să adopte practici mai sustenabile pentru a reduce
impactul asupra mediului. Acestea pot include adoptarea unor metode de producție mai eficiente,
reducerea pierderilor și risipei alimentare, utilizarea energiei regenerabile, gestionarea adecvată a
deșeurilor și adoptarea ambalajelor ecologice. În plus, consumatorii pot contribui prin alegerea
unor opțiuni alimentare mai sustenabile și prin reducerea irosirii alimentelor.
CE SUNT DEȘEURILE ALIMENTARE

Deșeurile alimentare se referă la produsele alimentare destinate consumului uman,

indiferent dacă sunt sau nu sigure pentru ingerare, care sunt eliminate din lanțul de producție sau
de aprovizionare. Adesea, acest lucru se datorează faptului că alimentele s-au stricat, dar se poate
întâmpla și din alte motive, cum ar fi obiceiurile de cumpărare/alimentare ale consumatorilor.
Alimentele se irosesc pe parcursul întregului lanț de producție și de aprovizionare, precum și în
faza de consum (mai precis, în timpul recoltării, procesării și fabricării, în magazine, în
restaurante și cantine, în gospodării etc.). O parte dintre deșeurile alimentare se produce în urma
aplicării legilor implementate în scopul protejării sănătății umane, în timp ce o altă parte poate fi
rezultatul preferinţelor sau obiceiurilor individuale ale consumatorului.

Există trei tipuri principale de deșeuri alimentare:

 Subproduse alimentare solide și lichide provenite din agricultură, rezultate din procesul
de producție sau din procesarea alimentelor și băuturilor.
 Alimente stricate sau expirate din magazine și supermarketuri.
 Resturi de mâncare rezultate în urma preparării sau a servirii alimentelor (ex: la
restaurant).

Deșeurile alimentare sunt resturile și produsele reziduale provenite din procesul de preparare,
consum și depozitare a alimentelor. Acestea includ:
1. Resturi alimentare din bucătărie: Acestea sunt rezultatul pregătirii alimentelor, cum ar fi
cojile de legume și fructe, tulpinile, semințele sau oasele de la carne. De asemenea, includ
resturile alimentare neprelucrate, cum ar fi alimentele neconsumate sau expirate.
2. Resturi de la restaurante și cafenele: Acestea includ resturile de mâncare rămase pe
farfurii sau în vase, alimentele neterminate sau produsele alimentare expirate din
industria alimentară comercială.
3. Ambalaje alimentare: Deșeurile alimentare pot include și ambalajele folosite pentru a
transporta și păstra alimentele, cum ar fi cutii de carton, pungi de plastic, folii sau sticle
de plastic.
4. Produse alimentare neconsumate: Acestea pot fi alimente rămase neprelucrate de la o
masă sau alimente care nu au fost consumate înainte de a expira.

Deșeurile alimentare reprezintă o problemă semnificativă din punct de vedere al resurselor și

mediului înconjurător. Ele pot genera poluare și emisii de gaze cu efect de seră în timpul
descompunerii, iar risipa de alimente poate avea un impact negativ asupra siguranței alimentare
și a echilibrului ecologic. Prin gestionarea adecvată a deșeurilor alimentare, precum
compostarea, reciclarea sau reducerea generării lor, putem contribui la protejarea mediului și la
utilizarea eficientă a resurselor alimentare.

COLECTAREA ȘI RECICLAREA DEȘEURILOR ALIMENTARE

Deșeurile provenite din industria alimentară sunt deșeuri reziduale ce trebuie colectate
separat de deșeurile reciclabile (plastic, sticlă, hârtie/carton, metale etc.).
Pentru a facilita colectarea selectivă, trebuie să se facă distincția dintre fracția umedă
(deșeurile alimentare) și fracția uscată (deșeurile reciclabile). Este important de reținut că fracţia
umedă se consideră a fi şi hârtia, cartonul, plasticul etc. impregnate cu resturi alimentare (ulei,
grăsime) ce nu pot fi curăţate.
Resturile organice vegetale se pot composta, aceasta fiind una dintre cele mai sustenabile
metode de eliminare a deșeurilor alimentare. Compostul obținut poate fi folosit drept
îngrășământ natural, atât timp cât resturile  nu sunt afectate de dăunători.
Colectarea și reciclarea deșeurilor alimentare pot ajuta la reducerea impactului negativ asupra
mediului și la utilizarea eficientă a resurselor. Iată câteva metode comune de gestionare a
deșeurilor alimentare:
1. Compostarea: Aceasta este o metodă de transformare a deșeurilor alimentare în compost,
care poate fi utilizat ulterior ca îngrășământ organic în grădini, agricultură sau
horticultură. Procesul de compostare implică descompunerea naturală a materialelor
organice într-un mediu controlat, cum ar fi compostorul sau grădina de compost.
Deșeurile alimentare, cum ar fi cojile de legume și fructe, resturile de cafea, ceaiul, făina
sau resturile de mâncare, pot fi compostate.
2. Biofermentarea: Această metodă implică transformarea deșeurilor alimentare în biogaz și
în îngrășământ lichid prin procesul de fermentare anaerobă. Deșeurile alimentare sunt
puse într-un reactor anaerob, unde bacteriile descompun materia organică și produc
biogaz, care poate fi folosit pentru generarea de energie sau pentru încălzire. În plus,
reziduurile rezultate în urma procesului pot fi utilizate ca îngrășământ lichid.
3. Reciclarea energetică: Aceasta implică transformarea deșeurilor alimentare în energie
prin incinerare controlată. Procesul de incinerare poate genera căldură sau electricitate,
care poate fi utilizată în scopuri industriale sau rezidențiale. Totuși, reciclarea energetică
poate emite gaze cu efect de seră și alte substanțe poluante, astfel încât să fie necesare
tehnologii avansate pentru a minimiza impactul asupra mediului.
4. Utilizarea industriei alimentare: Unele deșeuri alimentare pot fi valorificate în industria
alimentară pentru a produce alte produse, cum ar fi furaje pentru animale sau ingrediente
în procesele de fabricare a alimentelor.
 Este important să menționăm că reducerea generării deșeurilor alimentare și donarea
alimentelor neconsumate către organizații caritabile sunt cele mai eficiente metode de gestionare
a deșeurilor alimentare. Acestea ajută la prevenirea risipei alimentare și la asigurarea că
alimentele în exces ajung la cei în nevoie.

REPERCUSIUNILE DEȘEURILOR ALIMENTARE ASUPRA MEDIULUI

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, aproximativ 90 de milioane de tone de alimente

(respectiv 180 kg/persoană) sunt eliminate anual ca deșeuri, o mare parte dintre acestea fiind încă
adecvate consumului uman. 
Efectele nefaste ale cantității mari de deșeuri alimentare nu se limitează numai la utilizarea
solului, a apei și a altor resurse. Aerul pe care îl respirăm și biodiversitatea sunt afectate în egală
măsură. De exemplu, creșterea animalelor sau cultivarea plantelor poate atrage după sine
defrișarea pădurilor, în scopul utilizării terenului pentru pășunat sau agricultură, după caz. Acest
lucru are un efect negativ asupra florei și a faunei locale. În plus, cu cât mai multe animale pasc
pe aceste terenuri, cu atât acestea devin mai neproductive.
Deșeurile alimentare au un impact semnificativ asupra mediului înconjurător. Iată câteva
dintre repercusiunile lor:
1. Emisii de gaze cu efect de seră: Deșeurile alimentare care se descompun în gropi de
gunoi sau în depozitele de deșeuri generează emisii semnificative de gaze cu efect de
seră, în special metan. Metanul este un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât
dioxidul de carbon și contribuie la încălzirea globală.
2. Consum de resurse: Producția și procesarea alimentelor necesită resurse naturale, cum ar
fi apa, terenul agricol, energia și substanțele chimice. Atunci când alimentele sunt
aruncate și devin deșeuri, toate aceste resurse sunt irosite.
3. Poluare a solului și a apelor: Deșeurile alimentare care sunt aruncate necorespunzător pot
contamina solul și apa. Substanțele chimice din deșeurile alimentare și subprodusele
alimentare pot se infiltreze în sol și pot ajunge în sursele de apă, afectând calitatea apei și
ecosistemele acvatice.
4. Deșeuri în gropile de gunoi: Deșeurile alimentare ocupă un spațiu semnificativ în gropile
de gunoi și contribuie la umplerea lor rapidă. Aceasta duce la necesitatea creșterii
numărului de gropi de gunoi sau la extinderea celor existente, ceea ce poate avea un
impact negativ asupra comunităților locale și a mediului înconjurător.
5. Risipă de energie: Producția, transportul și procesarea alimentelor necesită consum de
energie. Atunci când alimentele sunt aruncate, toată energia consumată în aceste procese
este irosită.
 Pentru a putea diminua amprenta pe care deșeurile alimentare o lasă asupra mediului, este
important ca cetățenii și companiile, deopotrivă, să fie informate temeinic cu privire la resursele
risipite și efectele nefaste asupra aerului pe care-l respirăm. Protecția mediului ar trebui să
reprezinte un obiectiv cheie, în special pentru întreprinderile care realizează activități ce pot avea
un rezultat direct asupra acestuia, situație în care serviciile de consultanță de mediu sunt
recomandate cu tărie.
Este important să luăm măsuri pentru a reduce deșeurile alimentare și pentru a gestiona în
mod responsabil aceste resurse prețioase. Prin compostare, reciclare, donații către organizații
caritabile și educație privind consumul responsabil, putem reduce impactul negativ al deșeurilor
alimentare asupra mediului.

DEŞEURI DIN DIFERITE RAMURI ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE

Ramura Deşeuri IDS

Prelucrarea cerealelor tărâţe 0.11–0.18
dunsturi 0.06–0.11
spărturi de boabe, seminţe, coji, pleavă < 0.01
praf, paie, pleavă < 0.01
corn de secară < 0.01
refuzuri de ovăz cu tărâţe şi pleavă 0.39
deşeuri de orez brun 0.11
tărâţe de orez 0.11–0.18
făină de orez < 0.01
malţ încolţit 0.038
praf de malţ < 0.01
deşeuri de la separatorul de boabe 0.01–0.04
Fabricarea tăiţeilor resturi de aluat 0.0012–0.0014
coji de ouă 0.02–0.08
Prelucrarea cartofilor coji de cartofi 0.3–0.5
Prăjirea cafelei coji de boabe de cafea 0.02–0.04
Extragerea zahărului melasă 0.191
tăiţei de sfeclă (postextracţie) 0.517
frunze şi colete de sfeclă 0.136
nămol de carbonatare 0.427
Produse lactate zer 4.0–11.3
reziduuri de brânzeturi 0.01–0.04
reziduuri din lapte 0.04
Industria cărnii deşeuri de abator 0.1–0.87
Produse din ouă coji de ouă 0.03–0.12
Industria berii praf de malţ < 0.001
boabe epuizate 0.192
spărturi de boabe 0.024
drojdie 0.024
nămol de kieselgur 0.006
Vinificaţie tescovină 0.136–0.145
 sediment de limpezire 0.015–0.050
sediment de drojdii 0.03–0.045

DEŞEURI DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI COMPOZIŢIA ACESTORA

Deşeua Apă Proteine Lipide Fibreb Minerale Altelec

Deşeuri bogate în proteine
Sânge 86 85.7 2.1 7.1 5.1
Malţ încolţit 8.8 33.0 2.2 9.4 6.6 48.8
Trub la cald şi la rece 17.0–51.7 0.2–3.1 0.7–17.5 1.4–2.5 25.2–80.7
Drojdie 51.0 2.4 1.9 6.9 37.8
Deşeuri bogate în celuloze/hemiceluloze
Pleavă de ovăz 7.1 3.4 1.4 33.5 61.7
Tăiţei de sfeclă (postextracţie) 9.4 10.0 0.9 20.6 68.5
Boabe epuizate 80–83 19–23 9–12 53–58 4–5.5 1.5–15
Boabe sparte, seminţe, coji 10–15 15 4–5 20–30 1–3 53–60
Deşeuri bogate în glucide
Deşeuri de aluat, tăiţei 10.7 12.3 2.8 3.4 0.9 69.9
Tărâţe 10.9–12.2 14.7–18.0 3.5–5.2 5.8–15.8 51.2–76
Dunsturi 10–15 13–15 3–4 1 80–83
Deşeuri de ovăz (făină, fulgi) 8.4–9.1 14.3–14.9 7.4 2.2–5.3 72.4–76.1
Tărâţe de ovăz 9.2 8.9 3.5 2.8 84.8
Deşeuri de orez brun 13.1 8.3 2.5 1.4 87.8
Tărâţe de orez 9.0 13.0 14.0 15.2 57.8
Făină de orez 9.7–10.8 14.1–14.5 14.0–16.7 8.8 50.8–53.4
Coji de boabe de cafea 75.0 17.5 1.0 9.4 1.2 70.9
Melasă 33.0 12.9 0.2 0.5 86.4
Sfecle mici, rădăcini, alte părţi 83.0 11.0 2.0 14.0 73
Zer 93.4–94.4 12.1–17.9 7.6–14.3 76.8–80.3
Coji de cartofi 77.8 2.0 0.1 2.5 1.0
Deşeuri bogate în minerale
Coji de ouă 5.0 95 (CaCO3) 0
Nămol de carbonatare 72–75 1.9 56.3–88.8 9.3
Nămol de kieselgur 55–95 8–15 85–88.5 0–7
Deşeuri bogate în lipide
Deşeuri de abator 74 34.6 53.8 7.7 3.9
BIBLIOGRAFIE :

1. https://cadredidactice.ub.ro/gavrilalucian/files/2011/03/gavrila-gestionarea-valorificarea-
si-minimizarea-desurilor-industriei-alimentare.pdf
2. http://www.upt.ro/img/files/2022-2023/doctorat/teze/rezumat_teza/
Rezumat_RO_Wachter.pdf
3. https://www.scribd.com/document/368748530/De%C5%9Feurile-in-Industria-
Alimentara-Si-Biotehnologii
4. https://ecosynergy.ro/deseuri-alimentare-ce-trebuie-sa-stii-despre-procesul-de-colectare-
a-deseurilor-din-industria-alimentara-si-efectele-lor-asupra-mediului/