ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAȚIEI
Liceul ,,Demostene Botez” Trușești, jud. Botoșani
Str. 2, nr.11, RO 717400, CIF 3373314, SIRUES 391772
Tel. 0231-567920, Fax 0231-567929
email: grupscolartrusesti@yahoo.com; web: www.dbotez.ro
Nr……….din…………………

PROGRAMA ȘCOLARĂ PENTRU CURRICULUM ÎN

DEZVOLTARE LOCALĂ
Clasa a XI-a E

Denumire CDL
Incluziune pe piața muncii în unitățile de alimentație
publică și turism

DOMENIUL PREGĂTIRII DE BAZĂ: TURISM ȘI

ALIMENTAȚIE
PROFIL: SERVICII
CALIFICAREA: OSPĂTAR (CHELNER)
VÂNZĂTOR ÎN UNITĂȚI DE ALIMENTAȚIE

Autor: Prof. Ing. Hîrb Oana Elena

1
 Formatul curriculumului în dezvoltare locală

Date de identificare a CDL:

1. Instituţia de învăţământ: Liceul ʺDemostene Botezʺ, Trușești

2. Denumirea operatorului economic/instituţiei publice partenere: BHC Restaurant Marinela, Ștefănești
3. Titlul CDL: Incluziune pe piața muncii în unitățile de alimentație publică și turism
4. Tipul CDL-ului (aprofundare/extindere/rezultate ale învăţării suplimentare care răspund nevoilor
operatorului economic/instituţiei publice partenere): Aprofundare
5. Profilul/Domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație/ Alimentație
6. Calificarea profesională: Ospătar (chelner) Vânzător în unități de alimentație publică
7. Clasa: a XI-a E
8. Număr ore: 300 h
9. Autorii:
 Prof. ing. Hîrb Oana Elena
 Unitatea de învăţământ: Liceul ʺDemostene Botezʺ, Trușești
 Operatorii economici: S.C. GIRCOM SERV TRU S.R.L., PFA MIHAI MARICICA LILI,
S.C. VULTURUL PYRAT S.R.L., S.C. GRAND CAFE GIOVANI S.R.L., I.I.
PRISACARIU VERONICA, S.C. CLEAN FORCE TEHNOLOGI S.R.L., SABROSO
FOOD CONCEPT SRL, II CRISTESCU SILVIU MITICĂ, PFA IONIȚĂ SERGIU, S.C.
DELICIOSS BHC RESTAURANT S.R.L., SOCIETATE COOPERATIVĂ DE CONSUM
MIHĂLĂȘENI, II VECHIU ELENA, S.C. MARKET SATCĂU CONSTANTIN ȘTEFAN,
S.C. ASPENDOS GRUP SRL, SC CRINA BEST ANGEL SRL, II PLEȘCA MARINEL,
S.C. LUXRO S.R L.
1. Notă de prezentare
 denumirea calificării: Ospătar (chelner) Vânzător în unități de alimentație publică
 nivelul de pregătire (învăţământ liceal/învăţământ profesional): învăţământ profesional
 numărul de ore alocat modulului: 300 h
 scopul modulului CDL: Aprofundarea cunoștințelor referitoare la problemele de organizare și de
protecție a muncii din domeniul alimentației publice.
 rolul CDL-ului în pregătirea de specialitate a elevului şi argumentarea parcurgerii sale în anul de
studiu, în unitatea de învăţământ respectivă, în zona/localitatea respectivă
Instruirea practică are un rol decisiv în formarea competenţelor cheie, a competenţelor
tehnice generale şi a competenţelor specializate datorită condiţiilor în care se desfăşoară şi anume fie
în atelierele şcoală, în cazul elevilor din clasa a X a, fie la agentul economic, în condiţii de
producţie, familiarizând elevul cu viitorul loc de muncă.

2
 Programa pentru instruirea practică este o programă cadru care se adaptează condiţiilor din
şcoala noastră şi va urmări formarea competenţelor cheie din standardul de pregătire profesională
precizate prin planul de învăţământ pentru calificări din domeniul pregătirii de bază: Turism și
alimentație/ Alimentație:
 situaţiile de învăţare care răspund nevoilor de formare identificate împreună cu operatorul
economic/instituţia publică parteneră a unităţii de învăţământ:
Ca activitate economică, alimentația publică este deosebit de complexă, ea nerezumându-se
la satisfacerea în exclusivitate a nevoii consumatorului. Desigur, dinamica sectorului de alimentație
publică este influențată de mai mulți factori, dar mai ales de evoluția circulației turistice, acest lucru
justificând de fapt asocierea lui și activităților de turism, putând fi considerat drept o componentă
importantă a prestației turistice.

Pe de altă parte, așa cum menționăm, alimentația publică este o importantă ramură a
circulației mărfurilor, având un rol de bază în organizarea producției de preparate culinare și de
cofetărie și în desfacerea acestora către populație, atât pentru consumul pe loc, în unitatea de
alimentație publică, cât și la domiciliu ( ca activitate complementară de servicii ).

Curriculum de dezvoltare locală presupune, în învăţământul profesional şi tehnic,

participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre
didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici, instituţii/ organizaţii locale sau regionale).
Opţiunea pentru o astfel componentă a curriculumului se integrează strategiei de descentralizare,
conform căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în învăţământul
profesional şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni.
Curriculum de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi
comunitate şi are în vedere:
 resurse locale pentru instruire (baza materială a liceului);
 cerinţe locale pentru pregătirea în domeniul de bază care să servească activităţilor economice
desfăşurate în zonă.
Rolul practicii este decisiv în formarea cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor întrucât se
realizează în atelierul şcolii sau la agenţi economici, familiarizând elevul cu locul de muncă.
 scurtă descriere a nevoilor de formare cărora le răspunde CDL-ul şi a rezultatelor învăţării
suplimentare şi/sau aprofundate/extinse propuse a fi dobândite, precum şi lista unităţii/unităţilor de

3
 1
rezultate ale învăţării din SPP vizate căreia/cărora le sunt integrate rezultate ale învăţării propuse spre
aprofundare/extindere.

Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea unui

curriculum centrat pe competenţe. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii elevilor nu pe asimilare
mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea capacităţii, deprinderi şi atitudini care să ducă la
formarea de competenţe.

2. Tabel de corelare dintre rezultatele învăţării şi conţinuturile învăţării

1
Se vor preciza, dacă este cazul, acea/acele unitate/unități de rezultate ale învățării din SPP care vor avea rezultate ale
învățării propuse spre aprofundare/extindere în cadrul CDL-ului

4
 Rezultate ale învăţării suplimentare/ Rezultate ale
învăţării propuse spre aprofundare/extindere2
Conţinuturile învăţării3 Situaţii de învăţare
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini

Prezentarea Participarea la Implicarea activă în Autocunoaşterea

compartime organizarea organizarea
ntelor activităților activităților - Caracteristici personale: abilităţi, deprinderi, interese,
existente în specifice specifice unităților aptitudini, temperament, caracter - Propunerea de
unitățile de unităților de de alimentație și - Competenţe proprii: de cunoaştere (procese strategii de
alimentație alimentație și turism intelectuale), de execuţie (profesionale), de relaţionare autoevaluare
publică și turism (sociale) - Exerciţii individuale,
turism în perechi, în grup.
Managementul resurselor personale - Studiul de caz
Investigarea Selectarea Asumarea - Puncte tari: caracteristicile personale care sprijină - Jocul de rol
surselor de informațiilor responsabilității în dezvoltarea profesională
informare specifice preluarea și - Monitorizarea mass-
specifice activității din gestionarea - Puncte slabe: caracteristici personale care necesită mediei
unităților de unitățile de surselor electronice ameliorare / dezvoltare - Participarea la
alimentație alimentație și de informații - Dezvoltarea carierei în domeniul alimentație publică și evenimente : bursa
și turism, turism pentru pentru activitatea turism : plan de acţiune pentru reuşita inserţiei socio- locurilor de muncă,
inclusiv cele integrarea lor în din unitățile de profesionale târguri de joburi etc.
oferite de activitatea alimentație și - Căutarea de
- Factori externi: familia, societatea, dinamica pieţei
internet proprie turism informaţii, resurse
muncii, trasee de formare profesională
Utilizarea suplimentare, accesare
echipamentelor Managementul informaţiilor Internet
multimedia și a - Surse formale: Agenţii de Ocupare a Forţei de Muncă,
softurilor ziare, reviste, consilierul şcolar
specifice - Analiza
documentării - Surse informale: reţeaua personală (colegi, prieteni), - Propunerea de
mass-media strategii de evaluare

2
Se vor preciza, după caz, rezultate ale învățării suplimentare exprimate în termeni de cunoștințe, abilități și atitudini sau codurile corespunzătoare rezultatelor învățării propuse
spre aprofundare/extindere, conform SPP
3
Conținuturile învățării – se vor preciza acele conținuturi ale învățării agreate împreună cu operatorul economic, corelate cu cunoștințele, abiltățile și atitudinile menționate

1
 - Caracteristicile profesiilor din domeniul alimentație
publică și turism : cerinţele minime pentru profesie - Studiu de caz
descrise în COR - Exerciţiul
- Oportunitate de carieră: oferta locurilor de muncă din - Analiza şi sinteza
domeniul alimentație publică și turism în concordanţă cu - Elaborare CV,
scrisoare de intenţie
posibilităţile şi aspiraţiile proprii
- Simularea
Managementul învăţării participării la interviu
- Stil de învăţare: global sau analitic, senzorial,
experimental
- Competenţe cheie transferabile: comunicare, numeraţie,
utilizarea calculatorului, dezvoltare personală, lucru în
echipă, rezolvarea problemelor

Cunoașterea Aplicarea Manifestarea Planificarea carierei

activităților principiilor proactivă în - Oferta educaţională pentru domeniul alimentație publică
și a ergonomice în aplicarea și turism: programe şcolare, programe de calificare, -Activitate pe grupe,
principiilor timpul principiilor demonstraţia,
programe de conversie profesională
ergonomice activităților ergonomice exerciţiul, analiza
specifice specifice locului specifice locului de - Factori: influenţa familiei, a şcolii, a comunităţii, a
unităților de de muncă muncă în vederea economiei şi culturii
alimentație reducerii - Marketing personal în vederea ocupării unui loc de
și turism solicitărilor fizice muncă în domeniul alimentație publică și turism:
modalităţi de prezentare, de redactare a unui Curriculum
Vitae, a unei scrisori de intenţie, comunicare asertivă,
interviu Tipuri de sarcini şi relaţii în cadrul unei echipe
de muncă dintr-o secţie de producere a alimentelor sau
dintr-un magazin
- Sarcini proprii, sarcini realizate independent, sarcini
realizate prin colaborare, sarcini realizate în comun prin
intervenţii complementare
- Obiectul de activitate al echipei

2
 - Atribuţii, relaţii de colaborare între membrii echipei,
relaţii ierarhice
Roluri în cadrul unei echipe de muncă dintr-o secţie de
producere a alimentelor sau dintr-un magazin
- Poziţia individuală :inclus, exclus, subordonat
- Atitudini: sprijin, implicare, interes
- Acţiuni: finalizare de sarcini, raportare de sarcini
proprii, organizarea unor evenimente în grup
- Rezultate: succes, eşec
Interacţiuni în cadrul unei echipe
- Competenţa: pregătire profesională, poziţia faţă de
grup, atitudini de acord - dezacord
- Corelare: explicaţii ale sarcinii, încadrare în timp,
respectarea unui plan comun
- Întrajutorare: preluarea unor sarcini în caz de urgenţă,
manifestarea compasiunii, simpatiei

3
  Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte şi instrumente, machete, materii
prime şi materiale, documentaţii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii
rezultatelor învăţării (existente în şcoală sau la operatorul economic): Fişe de documentare, Fişe
de lucru, Fişe de autoevaluare, Fişe de evaluare, Teste de evaluare, Flip-chart, Videoproiector,
Calculator, Model CV.

3. Sugestii metodologice

Se vor prezenta:
 informaţii cu rolul de a orienta cadrul didactic/tutorele asupra modalităţilor de dezvoltare a
rezultatelor învăţării exprimate în termeni de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini prin intermediul
conţinuturilor prevăzute;
 exemple de activităţi de învăţare;
 exemple de metode didactice recomandate, centrate pe elev şi pe activitatea acestuia, însoţite
de detalieri privind folosirea unora dintre acestea în procesul didactic de predare/învăţare.

Conţinuturile învăţării se parcurg şi se evaluează în totalitate, în cadrul celor 270 de

ore de instruire practică comasată la clasa a X –a care se vor desfăşura în atelierele şcoală şi la
agenţii economici.
Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de
ritmul de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. Numărul de ore alocat fiecărei
teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă distribuirea orelor în funcţie
de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii. Activităţile la lecţii vor fi variate astfel
încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele
necesare.
Întregul demers didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să
fie focalizat pe formarea rezultatelor învăţării cerute de domeniul pregătirii de bază în
Industria alimentară. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator,
implicând activ pe cel ce învaţă. Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă,
experimentul, simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care
stimulează gândirea critică, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.
Se recomandă de asemenea organizarea predării-învăţării utilizând activităţi
diferențiate pe grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate
aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de
rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).

4
 Aceasta se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ necesare unei pregătiri
performante în domeniu.
Metodele de predare trebuie să fie centrate pe elev, să stimuleze participarea activă şi
directă a elevilor în timpul procesului de învăţare. Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală
şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme reale, pentru a se ţine cont în măsură mai
mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice
propriul mod de înţelegere a conţinutului, prin descoperire, conversaţie şi realizarea de
materiale de învăţare, cum ar fi: proiecte, ghiduri şi portofolii.

4. Sugestii privind evaluarea

Sugestiile privind evaluarea vor fi definite prin raportare la specificul rezultatelor

învăţării urmărite şi al conţinuturilor învăţării prevăzute; vor fi formulate tipuri/ metode de
evaluare şi exemple de instrumente/ itemi de evaluare, cu detalieri pentru acele rezultate ale
învăţării prezentate la sugestiile metodologice.
Evaluarea se realizează în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare
continuă a rezultatelor învăţării.
Evaluarea iniţială are rolul de a verifica dacă elevul deţine cunoştinţele, abilităţile şi
atitudinile necesare pentru a putea parcurge cu succes programul de formare.
Evaluarea formativă asigură profesorului/formatorului feed back-ul procesului de
predare şi învăţare. Prin această evaluare profesorul cunoaşte nivelul de dobândire a noilor
cunoştinţe, abilităţi şi atitudini de către elev şi dacă acesta este pregătit pentru a învăţa noi
subiecte.
Evaluarea finală a modulului sau evaluarea sumativă oferă informaţii asupra
îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor şi verifică dacă au
fost dobândite toate rezultatele învăţării asociate modulului. Evaluarea va cuprinde şi
activităţi practice în care se va urmări dacă elevul este capabil să lucreze în echipă, să rezolve
o problemă, să facă o prezentare, să scrie un raport.
Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie,
fişe de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).
Profesorul de specialitate va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse,
corespunzătoare şi adaptate stilurilor de învăţare ale elevilor, în funcţie de conţinutul

5
modulului, de posibilităţile şi resursele unităţilor şcolare şi nu în ultimul rând, în concordanţă
cu propria lor personalitate.
Pe parcursul parcurgerii modulului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de
evaluare diferite, în momente diferite, iar rezultatul final al evaluării, va avea în vedere
progresul realizat de acesta.
Pentru a promova modulul, elevii trebuie să demonstreze că pot întruni toate criteriile
asociate cu toate rezultatele.

Instrumente de evaluare recomandate:

Fişa de lucru nr.1

În urma documentării la locul de practică întocmiţi fişa postului pentru

cofetar/patiser/vânzator pornind de la modelul de mai jos:

FIŞA POSTULUI

1. Numele şi prenumele:
2. Funcţia:
3. Compartimentul:
4. Cerinţe:
a) studii:
b) vechime:
c) alte cerinţe:
5. Relaţii:
a) Ierarhice - este subordonat...,
b) Funcţionale - cu toate compartimentele funcţionale;
c) De colaborare - cu toate persoanele din cadrul întreprinderii aflate pe acelaşi nivel ierarhic;
d) De reprezentare - în limita sarcinilor şi atribuţiilor de serviciu;
6. Atribuţii, lucrări şi sarcini:
a) Generale:
b) Sarcini specifice:

DIRECTOR, ŞEF SERVICIU,

Am luat cunoştinţă, Salariat,

6
FIŞA DE DOCUMENTARE nr. 2

SCRISOAREA DE INTENŢIE

1. CE ESTE SCRISOAREA DE INTENŢIE? Scrisoarea de intenţie conţine motivaţia,

calificările şi exprimă disponibilităţile tale faţă de firma la care vrei să te angajezi, într-un
format atractiv şi concis. Este prima şansă să faci o impresie bună, iar o scrisoare concepută
exclusive pentru firma respectivă arată interesul deosebit pe care-l acorzi acesteia. CV-ul tău
poate da o mulţime de informaţii despre tine, despre studiile tale, despre abilităţile tale, dar
scrisoarea de intenţie trebuie să-l facă pe angajator să te aleagă pe tine şi nu un alt candidat.
Scrisoarea ta este un exemplu al capacităţii tale de comunicare şi nici un angajator nu va alege
o persoană care nu dă dovadă de eficienţă în acest domeniu. O scrisoare de intenţie
profesionistă şi inteligentă va fi o reclamă bună pentru tine.

2. SUGESTII UTILE ÎN REDACTAREA SCRISORII DE INTENŢIE

Personalizează scrisoarea : de câte ori este posibil, adresează mesajul celui care-l va citi. Dă
un telefon sau uită-te pe internet pentru a descoperi numele şi funcţiile persoanelor cheie din
firma respectivă, după care asigură-te că le-ai scris corect.

Foloseşte un limbaj simplu, nesofisticat : fii formal, dar nu rigid. Spune ceea ce ai de spus
într-o formă simplă, directă şi nu folosi un bagaj imens de sinonime sau un vocabular prea
bogat. Foloseşte verbe de acţiune, pentru a crea fraze dinamice.

Fii clar : scrisoarea trebuie să-şi atingă scopul, dar trebuie să fie interesantă, îndeajuns de
atractivă pentru a-l face pe cel care o citeşte să fie interesat de persoana ta. Scrisoarea nu
trebuie să repete ceea ce scrie în CV, ci să fie doar o introducere a acestuia. Scrisoarea şi CV-
ul trebuie să răspundă clar la întrebarea „De ce l-aş angaja pe acest om?” . Dacă răspunsul nu
rezultă din ceea ce scrii, mesajul este ineficient.

Evită clişeele şi limbajul de lemn, de genul : „Mi-am permis să includ CV-ul meu…”

Fii încrezător în forţele proprii, dar nu arogant :

7
nu aborda o atitudine negativistă şi contradictorie, dar nici una supusă şi umilă. Fă-l pe
angajator să înţeleagă că eşti calificat pentru postul vacant. Explică ce anume te atrage la
firma respectivă.

Fii politicos şi oficial .

Fii direct : o scrisoare redactată profesionist şi un CV bun îţi pot deschide calea spre un nou
job. O prezentare clară şi fără greşeli (de orice natură), va încuraja cititorul să parcurgă cu
atenţie CV-ul tău şi să te cheme la interviu.

Nu uita să specifici felul în care poţi fi contacta t : oferă un număr de telefon la care să poţi fi
găsit oricând, sau o adresă de e-email.

Semnează scrisoarea de mână : dacă uiţi un astfel de amănunt, cel care o citeşte va avea
impresia că ai trimis o scrisoare formală.

Împătureşte scrisoarea cu atenţie : foloseşte acelaşi gen de hârtie ca şi pentru CV.

Uniformitatea lasă o impresie favorabilă. Foloseşte o imprimantă care nu lasă urme sau semne
neglijabile.

Păstrează o copie şi pentru tine : astfel ştii ce ai scris în ea, şi nu poţi fi luat prin surprindere
cu întrebări privind conţinutul ei.

FIŞĂ DE LUCRU nr. 2

Având la dispoziţie anunţul dat mai jos, şi pe baza informaţiilor date în fişa de documentare,
întocmeşte-ţi propria scrisoare de intenţie.

Angajăm brutar/patiser/cofetar.

8
Sarcini şi responsabilităţi: Prepară produse de brutărie / cofetărie / patiserie în conformitate
cu reţetele de preparare; Respectă fluxurile tehnologice în conformitate cu procedurile curente
de lucru în laborator.
Cerinţe: Experienţă şi calificare în meseria de brutar / cofetar / patiser;
Abilităţi organizatorice şi de comunicare;
Studii medii sau şcoală de arte şi meserii. Doar candidaţii care corespund profilului vor fi
invitaţi la interviu.
Ofertă (bonusuri, beneficii): Şansa de a-ţi desfăşura activitatea într-un cadru profesional
modern; Instruire teoretică şi practică la standarde internaţionale; Posibilitatea de a avansa în
cariera într-o companie multinaţională în plină ascensiune.
Descrierea firmei: Cornmarket România SRL a intrat pe piaţa din România în martie 2018,
când a fost deschis primul magazin de tip hypermarket în România. Strategia noastră este de
a oferi o gamă variată de produse alimentare de origine naţională şi internaţională, preţuri
competitive, servicii de excelenţă şi expertiză recunoscute la nivel internaţional.

Sursa: www.locuridemunca.ro

 CHESTIONAR PENTRU VERIFICAREA COMPETENŢELOR

PROFESIONALE
(pe care un elev le deţine şi le poate pune în valoare)

Numele şi prenumele ……………………………………. Data …………….

Răspunde la următoarele întrebări:

- Ce ţi-ar plăcea în mod deosebit?

- Ce activităţi tratezi fără entuziasm?

- Ce ştii să faci?

9
FIŞA DE LUCRU nr. 3

Numele şi prenumele ……………………………………. Data …………….

• Tehnoredactează un CV europass după modelul din fişa de documentare respectând

regulile şi indicaţiile furnizate.

o FIŞA DE AUTOEVALUARE

• Numele şi prenumele ……………………………………. • Data …………….

- Ai completat corect toate cerinţele?

- Dacă nu, unde ai întâmpinat dificultăţi în conceperea CV-ului?

- Care au fost fazele cele mai uşoare ale redactării CV-ului?

- Care consideri că sunt calităţile CV-ului tău prin care încerci să îl convingi pe
angajator?

10
  Exemplu de joc de rol

Scenariul activităţii: Se aleg voluntari pentru rolul de angajatori, formând o comisie de 3-4
persoane şi se stabileşte un intervievat, persoana care să caute un loc de muncă, răspunzând
unui anunţ din ziar (slujba se va stabili de către comisie).
Ceilalţi participanţi vor fi observatori şi vor urmări, pe grupe, aspectele ce ţin de (grilă pe care
intervievatul nu o cunoaşte dinainte):
- formula de salut, bâlbâieli, ticuri verbale, coerenţă
- mimică şi expresii faciale - postură, gesturi
- cum se comportă candidatul, modalităţi de convingere
- impactul asupra celorlalţi
- felul în care îşi prezintă calificările academice şi profesionale corespunzătoare postului
solicitat
- aptitudini speciale, inteligenţă, interese
- dispoziţie, motivaţie

Analiza activităţii:
- Comisia îşi va spune opinia asupra impresiei lăsate de intervievat.
Este el admis sau respins? De ce?
- Fiecare grup de observatori îi va da un feedback intervievatului asupra celor observate
- I se va scrie o scrisoare intervievatului, de către fiecare participant: “Daca eu aş fi fost în
locul tău, aş fi procedat…”.

 JURNAL DE PRACTICĂ

Elev: …………………………………………………. Clasa: ……

Perioada: …. Saptamana/i (data)

Locaţie: (magaziul, raionul):

Modulul: ………………………………………………………………………………….
Tema:

11
Competenţa:

Activitatea:

1. Sarcini de lucru:
- producerea alimentelor, adoptand un comportament profesional în:
- prezentarea ofertei de produse şi servicii;
- descrierea produselor şi serviciilor în funcţie de cererea clienţilor.

- Participati şi la alte activitati specifice procesului tehnologic de producere si vanzare a

marfurilor

2. Care sunt principalele activităţi relevante pe care le-aţi observat sau le-aţi
desfăşurat?

3. Ce lucruri noi aţi învăţat?

4. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

___________________________________________________________________________

12
5. Bibliografia

1. Brumar, Constanţa, ş.a. (2005) – ABC-ul tehnologiei hoteliere şi a agroturismului,

Bucureşti: Editura Diasfera
2. Burboiu, Petre (1990) – Economia şi organizarea ergonomică a muncii, Bucureşti:
Editura Didactică şi Pedagogică
3. Capotă, Valentina, ş.a. (2008) – Alimentaţie publică, manual pentru clasa a X – a,
Bucureşti: Editura CD Press
4. Ene, Cornelia (2004) – Cartea ospitalităţii, Bucureşti: Editura THR-CG
5. Florea, Constantin, ş.a. (2004) – Manualul directorului de restaurant, Bucureşti:
Editura THR-CG
6.
7. Glavan, Vasile (2000) – Turismul în România, Bucureşti: Editura Economică
8. Iurcu, Mihail (2007) – Tratat de ergonomie, Târgovişte: Editura Bibliotheca
9. Lupu, Nicolae (2002) – Hotelul – economie şi management, Bucureşti: Editura ALL
10. Mihai, Ştefania, ş.a. (2000) – Tehnologia hotelieră, Bucureşti: Editura Niculescu
11. Minciu, Rodica (2000) – Economia turismului, Bucureşti: Editura Uranus
12. Nicolescu, Radu (1998) – Tehnologia restaurantelor, Bucureşti: Editura Inter-Rebs
13. Nicolescu, Radu (1998) – Serviciile în turism şi alimentaţie publică, Bucureşti: Editura
Sport-Turism
14. Nistorescu, Puiu (2002) – Management în turism, Bucureşti: Editura ASE
15. Stavrositu, Stere (2006) – Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri,
pensiuni turistice, Bucureşti: Fundaţia Arta serviciilor în turism
16. Activitatea personalului muncitor din laboratoarele întreprinderilor MICM NT 79.
Bucureşti : OID, 1986. 72 p. : tab. Antetitlu : Min. Ind. Constr. de Maşini. IV 9716
17. Cum să-ţi (re)găseşti o slujbă : Raport special. Bucureşti : Rentrop & Straton, 1998. 47
p. : il. Supliment al revistei Idei de afaceri nr. 103/ianuarie 1998. ISBN 973-98033-3-4.
IV 12678.

13