Educație Incluziva Stefanuca Ovidiu

proeuro_cons@yahoo.
ro +40 737 / 989 420

Str Centura Basarabilor,asociatia.proeurocons@gmail.com
nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
CIF: 30793978 www.proeurocons.eu Operator+40 349 /cu
de date 710 106 personal A.N.S.P.D.C.P. sub nr. 34613/2015
caracter
ASOCIAȚIA PROEURO-CONS SLATINA
PORTOFOLIU CURSANT
PROGRAMUL DE FORMARE
Educație incluzivă – provocări și dileme pentru o școală incluzivă a viitorului
Nume și prenume cursant: ȘTEFĂNUCĂ DUMITRU - OVIDIU
Unitate de învățământ: ȘCOALA GIMNAZIALĂ „LEON DĂNĂILĂ” DARABANI
Asociația Proeuro-Cons Slatina | Str. Garofiței, nr. 5 | +40760172961 | proeuro_cons@yahoo.ro | www.proeurocons.eu

proeuro_cons@yahoo.ro +40 737 / 989 420
nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
CUPRINS
Portofoliul personal este format din 5 teme, conform structurii pe module, pentru fiecare modul fiind
alocată o temă, la alegere dintre temele propuse, astfel:
1. Școala pentru toți și cadrul legislativ de dezvoltare a educației incluzive

a) motivația participării la curs și definirea obiectivelor personale de învățare;
b) harta mentală pornind de la conceptul de educație incluzivă;
c) scurtă evaluare instituțională a propriei școli, din perspectiva educației incluzive.
2. De la școala specială la școala pentru diversitate.
Managementul educației incluzive
a) autoevaluarea propriilor competențe din perspectiva educației incluzive;

b) harta conceptuală privind rolurile posibile;
3. Cerințe educaționale speciale
a) proiect de dezvoltare instituțională a școlii din perspectiva construirii planului de
activități de educație incluzivă, set de recomandări formulate;
b) propunere de activităţi, elaborate în echipă şi avizate din punct de vedere calitativ de
către lider.
4. Metode utilizate în predarea și evaluarea copiilor cu CES
a) hartă a nevoilor;
b) instrumente de culegere a datelor;
c) planul de activități;
5. Școala incluzivă – provocări și dileme
a) un proiect școlar având un subiect de educație incluzivă;
b) planul de utilizarea a educației incluzive pentru dezvoltarea instituţională a propriei şcoli;
1.2 Modalitate de evaluare
Activitatea de evaluare finală se va desfășura în format online e-learning / asincron și va consta în

finalizarea și transmiterea portofoliilor profesionale personale de către formabili.

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
1.3 Activitatea comisiei de evaluare
Activitatea de evaluare finală din cadrul programelor de formare continuă acreditate se planifică şi se
organizează într-o perioadă de 15-45 de zile calendaristice, calculate de la data finalizării activităților de
formare, conform prevederilor Ordinului Ministerului Educației și Cercetării nr. 5767 / 15.10.2020.
1. Școala pentru toți și cadrul legislativ de dezvoltare a

educației incluzive
a) motivația participării la curs și definirea obiectivelor personale de învățare

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
Motivația participării la un curs ține tot timpul de competențele personale.

Competența servește la dezvoltarea abilităților unei persoane de a se ajuta pe sine sau de a
ajuta pe alții să se dezvolte și sa evolueze. În ceea ce privește analiza motivațională a
competenței, aceasta se referă la modul în care comportamentul unui individ este energizat,
activat, dirijat sau focalizat (Dweck, Elliot, 1983).
Nivelul de competență al unui profesor este unul din factorii care afectează în mod direct
calitatea predării.
Unul din principalele motive care ține de motivația alegerii dezvoltării în aria
educației incluzive, este în primul rând de ordin educațional – sistemul de educație trebuie să
fie accesibil tuturor copiilor, iar activitățile la care aceștia iau parte să fie cât mai calitative și
eficiente – iar în al doilea rând este de ordin social – deoarece sistemul educațional trebuie
să promoveze o schimbare de atitudini, creând o societate fără prejudecăți, discriminare și
respingere, în care toți copiii au șanse egale.
Totodată, trebuie dezvoltate și sistemele de formare a personalului didactic și este
necesară formarea unei viziuni globale care să evidențieze motivația și scopul sistemului
general de educație de a ajuta toate persoanele în mod echitabil.
Scopul educației incluzive este de a asigura în mod adecvat nevoile educaționale
ale diferitelor grupuri sociale, nevoi ce pot fi atinse prin educație formală cât și informală.
Astfel, un proces eficient, util și necesar de incluziune este simbioza activității incluzive a
școlilor și a societății prin dezvoltarea abilităților specifice în randul cadrelor didactice.
Obiective personale de învățare:
 Cunoașterea și dezvoltarea abilităților necesare desfășurării activității într-un
mediu incluziv.
 Dezvoltarea cunoștintelor și opțiunilor, ideilor și conceptelor despre evaluarea
adaptată.
 Descoperirea competențelor și calităților necesare desfășurării activității
didactice incluzive și concentrare pe dezvoltarea acestora.
 Descoperirea barierelor în activitatea didactică incluzivă și perfecționarea
metodelor de înlăturare a acestora.

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
b) harta mentală pornind de la conceptul de educație incluzivă
Specialiștii, studiile, documentele și abordările diferite privind incluziunea nu ne

pot oferi, deocamdată, o înțelegere aprofundată, universală a ceea ce înseamnă “educația
incluzivaă. Nu există o definiție unică, care să fie total corectă sau greșită. Totuși, putem
delimita conceptual educația incluzivă ca fiind modul în care școala, spațiul școlar,
programele de studiu și lecțiile sunt concepute astfel încât toți copiii să poată participa și să
învețe. Incluziunea se referă la găsirea diferitelor modalități de predare astfel încât
activitățile desfășurate să implice în mod activ toți copiii.
De asemenea, înseamnă găsirea unor modalități de a dezvolta prietenii, relații și
respect reciproc între toți copiii și între copii și profesorii din școală.
Educația incluzivă este un mod de a gândi cum să fim creativi pentru a face școala
un mediu propice desfășurării procesului de învățare pentru toți copiii. Aceasta gândire
creativă poate însemna ca profesorii să învețe să predea în diferite moduri sau să își
proiecteze/planifica lecțiile astfel încât să poată fi implicați toți copiii.
Conceptul de educație incluzivă poate fi ințeles mai ușor prin următoarea abodare:
 școala este un mediu care activează în comunitatea cât mai apropiată de copil
 curricullumul este centrat pe copil
 cadrele didactice au competențe necesare pentru abordarea individualizată
 mediul educațional este cât mai puțin restrictiv
 oportunitățile de predare sunt egale pentru toți copiii
 dreptul copilului la educație este recunoscut și realizat

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
2. De la școala specială la școala pentru diversitate.
Managementul educației incluzive
a) autoevaluarea propriilor competențe din perspectiva educației incluzive

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
Profesorii joacă un rol critic în dezvoltarea copiilor. Un profesor bun poate servi ca
model inspirator și incurajator pentru un copil mult timp după încheierea activităților scolare.
Acest lucru este valabil mai ales atunci când vine vorba de specialiști care se ocupă și cu
copii cu cerințe speciale.
Un astfel de profesor, cu o calificare specializată, este cel mai potrivit pentru a ajuta
copiii să facă față provocărilor și să depășească obstacolele.
Calitati și aptitudini:
1. Organizare
Încrederea copiilor va crește în structura unei atmosfere ordonate oferită de către

profesor. Dincolo de capacitatea de organizare a spațiului și al activităților, un profesor
trebuie să aibă abilități de păstrare a evidențelor, activitate desfășurată atât prin programe
software cât și prin metode clasice – dosare, portofolii etc.
2. Creativitate
Fiecare elev are un stil diferit de învățare. Un profesor bun ar trebui să știe să își adapteze
activitatea în moduri creative pentru a evidenția și a prelucra punctele tari ale procesului de
învățare a fiecărui copil. O creativitate optimă în educația incluzivă necesită capacitatea de a
preda un material în 4-5 moduri diferite, prin utilizarea unor tehnici variate.
3. Intuiv
În cazul educației incluzive, și nu numai, copiii pot întâmpina dificultăți în expirmarea

corectă a ceea ce doresc să expună. În acest caz, se pot retrage sau pot da greș în anumite
activități pentru că se pot simți copleșiți, confuzi și frustrați.
Un bun specialist trebuie să poată anticipa problemele care stau la baza comportamentului
unui copil și, ulterior, să fie în măsură să îl ajute.
4. Atitudine calmă

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
Un profesor care își desfășoară activitatea cu un comportament calm ajută la reducerea

nivelului de stres într-un grup, un nivel care de obicei este crescut într-un mediu în care
copiii cu nevoi speciale pot întampina probleme în procesul de învățare. Crearea unei săli de
clasă sigure, se caracterizează prin menținerea unei atmosfere calme și reprezintă o abilitate
crucială pentru un specialist.
5. Orientat spre detalii
Într-un mediu în care fiecare mijloc sau metodă trebuie modificate și aplicate în funcție
de particularitățile elevilor, este foarte importantă abilitatea profesorului de a acorda o atenție
deosebită detaliilor. Totodată, activitatea de evaluare a elevilor prin forme multiple poate fi
realizată mai eficient în prezența acestei calitaăți.
6. Adaptabilitate
Activitatea de predare poate întâmpina evenimente neprevăzute în mediile obișnuite. In

cazul unei clase incluzive, acestea pot fi mai frecvente, iar capacitatea profesorului de a se
adapta și de a acționa corect la situațiile neprevăzute, poate ajuta la buna desfășurare a
procesului de învățare al elevilor.
7. Simțul umorului
Activitatea de rutină poate crea monotonie și ulterior să ducă la izbucniri nervoase sau
dezinteres din partea elevilor. Este foarte important ca un profesor să fie capabil să
recunoască momentele potrivite pentru a râde și să ajute la schimbarea atmosferei clasei într-
una mai veselă.
b) harta conceptuală privind rolurile posibile
Proiectarea curriculumului și elaborarea lecțiilor

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
Adaptarea adecvată în tranziția curriculară
Pregătirea/ adaptarea mijloacelor didactice
Revizuirea și actualizarea aspectelor educației incluzive
Crearea de programe instrucționale
Dezvoltarea unei atitudini pozitive în mediul clasei
Distribuirea elevilor în clasa, în locuri adecvate pentru o interacțiune
eficientă
Eliminarea barierelor fizice și psihice
Implicarea tuturor copiilor în mod egal în activități
Îndrumarea și consilierea părinților
Crearea de instrumente de evaluare și verificare
Furnizare de instructiuni corective elevilor care au nevoie
3. Cerințe educaționale speciale
a) proiect de dezvoltare instituțională a școlii din perspectiva construirii

planului de activități de educație incluzivă, set de recomandări formulate

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
Educația incluzivă implică un proces permanent de dezvoltare a instituției școlare, având

ca obiectiv utilizarea resurselor existente pentru a susține participarea la procesul de învățare a
tuturor elevilor.
Din perspectiva orientării incluzive, o educație optimă implică:
 oportunități reale de obținere a succesului în invățare
 materiale didactice potrivite
 echipamente speciale
 personal suplimentar
 metode variate de predare
Scoala, ca instituție, trebuie să se concentreze pe dezvoltarea educației incluzive, iar
mișcările către incluziune trebuie să se axeze pe creșterea capacității școlilor locale de a susține
participarea și învățarea unei game din ce în ce mai diverse de indivizi. Mișcările către
incluziune sunt mai degrabă legate de dezvoltarea școlilor, decât de încercarea de a include
diverse grupuri vulnerabile de elevi în școlile existente.
O implementare a unor programe incluzive, vine dupa sine cu efecte asupra structurii,
componenței și modului de desfășuare a activităților dintr-o școală.
Din punct de vedere conceptual, școala incluzivă este şcoala care :
 nu selecteaza și nu exclude;
 este deschisa, tolerantă, prietenoasă și democratică;
 este naturală prin eterogenitatea ei;
 valorizează toţi elevii;
 se adaptează la diversitatea nevoilor educaţionale şi la particularităţile
de învăţare şi dezvoltare;
Astfel, școala incluzivă pune în centrul atenţiei omul ca fiinţă originală, unică şi irepetabilă.
Această perspectivă generează o serie de întrebări:
 Ce schimbări trebuie să se producă în organizarea şcolii?

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
 Care sunt conţinuturile educaţionale pe care școala trebuie să le adopte și sa le

pună la dispoziţia elevilor?
 Ce schimbări trebuie să se producă în stilul de predare şi la modul de

cooperare între profesori pentru a asigura un învăţământ de calitate?
 Care este specificul procesului de evaluare în şcoala incluzivă şi cum trebuie

înţeles progresul elevilor?
Pe lângă toate schimbările de ordin managerial, de resurse umane și de organizare, adoptarea

unui program incluziv intr-o școală vine dupa sine și cu modificări de ordin material: dotări
corespunzătoare pentru elevii cu deficienţe fizice: rampă pentru scaun cu rotile, un personal
auxiliar (îngrijitori) pentru a transporta elevii în cauză in anumite locuri, sala de sport cu
accesorii necesare,cabinet de informatică etc.
Cine participă la proces?
Se recomandă să fie implicați cât mai mulți membri. „Părțile interesate” sunt persoanele care pot
infuența sau care sunt afectate de nivelul de incluziune dintr-o instituție de învățământ.
De la început, în aceste activități ar trebui să se implice:
 administratori – directori, director adjunct, șefi de departamente
 profesori – profesori obișnuiți și specialiști
 membri suport – elevi, părinți etc.
Set de recomandări:
1. Creați în cadrul școlii o comunitate primitoare
Se recomandă crearea unui mediu primitor in școală, în care toți elevii să se simtă membri
valoroși.

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
2. Începeți cu punctele forte
Una din cele mai bune modalități de a focusa activitatea din școală către elevi este să se
privească și să se analizeze din perspectiva punctelor lor forte.
3. Încurajați învățarea de la egal la egal
Unele programe școlare recrutează elevi mai în vârstă pentru a-și asuma un rol activ ca modele
de la egal la egal pentru elevii cu cerințe speciale.
4. Învățare activă și participativă
Învățarea bazată pe activități este potrivită pentru a include cursanți ce implică o gamă largă de
nevoi educaționale și stiluri de învățare.
Unul dintre darurile pe care copiii cu cerințe speciale le pot aduce în clasă este de a evidenția
nevoia de a utiliza abordări mai active, participtive și creative pentru învățare.
5. Apreciere și conectare cu toate mediile
Pentru ca elevii să se simtă bineveniți și pentru a fi convinși că școala este un loc care îi va ajuta
să învețe și să aibă succes, trebuie să simta că sunt apreciați atât ei ca persoane, dar să simtă că
este apreciat și mediul din care provin.
b) propunere de activităţi, elaborate în echipă şi avizate din punct de vedere calitativ de

către lider
În acest subcapitol vom da exemplul unui proiect pentru educație incluzivă. Acest proiect tematic
de 3 ani se va baza pe principalele rezultate ale proiectelor anterioare ale Agenției de Intervenție Timpurie
a Copilăriei (ECI) (2004, 2010) și va constitui interfața dintre învățământul primar și educația primară.
Proiectul se va axa pe faptul că experiențele educaționale pre-primare au un impact important în viața
unei persoane.
Faza pregătitoare
Înființarea Grupului consultativ de proiect, format din doi reprezentanți ai membrilor Consiliului
de reprezentare ai agenției și doi reprezentanți ai coordonatorilor naționali, pentru a se implica activ în

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
planificarea proiectului și monitorizarea implementării activităților proiectului. Un grup extins de

consultanță pentru proiecte (PAG) va fi, de asemenea, creat pentru a se întâlni de câteva ori pe parcursul
proiectului, pentru a asigura coerența cu alte inițiative europene și internaționale în acest domeniu de
activitate (de exemplu, Comisia, OCDE, UNESCO, etc.).
Numirea a doi cercetători cu experiență europeană / internațională îndelungată în domeniul

educației preșcolare ca consultanți de proiect pentru a sprijini echipa de proiect și PAG în planificarea
proiectului, colectarea informațiilor, analiza activităților, monitorizarea eficientă și feedbackul
activităților proiectului.
Desemnarea a doi experți de proiect din partea țărilor membre ale agenției care doresc să fie
implicate în activitățile proiectului (un profesor preșcolar / profesionist sau un lider preșcolar și un
cercetător).
Activități principale ale proiectului
O echipă de proiect va efectua o revizuire a literaturii și a politicilor care va oferi cadrul

conceptual pentru proiect și va include o revizuire a literaturii de cercetare internaționale și europene post
2000 și a documentelor de politică pe temele proiectului. Țările vor fi solicitate să trimită informații
despre literatura națională cheie.
O reuniune de lansare a proiectului va avea loc în 2015, cu participarea experților proiectului

nominalizați și a reprezentanților organizațiilor internaționale / europene implicate în domeniul educației
preșcolare, pentru a discuta accentul și temele principale ale proiectului, precum și metodologia și
rezultatele așteptate.
Un document de fond va fi elaborat, care include cadrul conceptual al proiectului, care clarifică
conceptele cheie, metodologia care trebuie angajată și principalele activități ale proiectului, care vor fi
prezentate și discutate în cadrul ședinței de început a proiectului.
Sprijinul pentru implementarea proiectului trebuie luat în considerare pe parcursul ciclului de

planificare-implementare-diseminare-evaluare a proiectului. Se va pune accentul pe identificarea
priorităților țărilor pentru rezultatele și instrumentele proiectului. În ședința semestrială din primăvara
anului 2015, va fi alocat timpul pentru discuțiile echipei de proiect cu BC și NC, cu accent pe problemele
de implementare a proiectului și, în special, pentru a discuta despre prioritățile țărilor, propuneri pentru

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
utilizarea rezultatelor proiectului, identificarea instrumentelor necesare și modul în care acestea pot fi
utilizate etc.
Pentru a explora temele cheie, va fi elaborat un chestionar pentru a colecta informații de țară
despre politici și practici în legătură cu educația preșcolară pentru elevii cu SEN / dizabilități și / sau cu
risc. Întrebările se vor baza pe chestiuni care apar din revizuirea literaturii, „Cadrul european de calitate în
CEEC”, Comisia Europeană și discuții în PAG și în cadrul reuniunilor de lansare a proiectului. Experții
proiectului vor fi solicitați să completeze întrebările cu informații despre țară. Informațiile furnizate în
chestionare vor sta la baza rapoartelor de țară.
Țările vor fi solicitate să identifice și să descrie exemple inovatoare de bune practici în educația
preșcolară incluzivă pentru toți elevii, inclusiv elevi cu SEN / dizabilități și / sau cu risc, la nivel național.
Selectarea unui număr mic de exemple pentru investigații mai aprofundate de către echipa de
proiect în cooperare cu membrii PAG și consultanții externi ai proiectului, pe baza unor criterii de
„calitate” în învățământul preșcolar, care apar din Agenția munca trecută și informațiile din recenzia de
literatură.
Reuniunea finală a proiectului va avea loc pentru a explora în detaliu temele proiectului, a finaliza
rezultatele, concluziile și recomandările proiectului și a contribui la dezbaterea privind îmbunătățirea
calității educației preșcolare în Europa.
Evaluare
Pentru a evalua impactul activităților proiectului în țările participante, echipa de proiect va

efectua o evaluare continuă a activităților proiectului.
Vor fi utilizate diferite formulare de feedback pentru a evalua utilitatea, calitatea și eficiența
reuniunilor de proiect, materialele proiectului, metodologia de lucru etc. Analiza informațiilor de evaluare
/ feedback oferite va fi folosită pentru a îmbunătăți activitățile proiectului în ceea ce privește organizarea
și problemele de conținut. .
PAG va monitoriza continuu caracterul adecvat și aplicabilitatea activităților și rezultatelor

proiectului. Acesta ar putea fi un element fix pe agenda PAG. Diferiți membri ai PAG ar putea avea un
accent diferit în cadrul proiectului, nu numai pentru a evalua, ci pentru a asigura calitatea rezultatelor
proiectului.

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
4. Metode utilizate în predarea și evaluarea copiilor cu CES
a) hartă a nevoilor
Problema educației incluzive este una extrem de vizibilă în zilele noastre, cu implicații profunde
pentru toți actorii implicați în procesul educațional. Educația incluzivă se referă la toate categoriile de
elevi care au cerințe educaționale speciale și pentru care este nevoie de modalități diferite de educație.
În același timp, rămâne problema incluziunii acestora în cadrul sistemului educațional și în
comunitate, în așa fel încât aceștia să aibă simțul apartenenței la un întreg și să își dezvolte abilitățile
sociale.
Modulul de față își propune să stabilească un cadru de definire a educației incluzive și să pună în
discuție politicile și strategiile europene și naționale referitoare la educația incluzivă.
Învățarea incluzivă se referă la modurile de predare și învățare care sunt concepute pentru a
implica activ, a include și a provoca toți elevii. Practica predării incluzive poate ajuta, de asemenea,
instructorii să-și lărgească și să-și extindă înțelegerea propriilor discipline și a ceea ce speră să
realizeze în predare și în cercetare.
Metode de predare
Includerea de conținut, materiale și idei diverse
→ Când pregătiți prelegeri, întrebările pentru discuții, scenarii, studii de caz, teme și examene,
este recomandată includerea limbajului, a exemplelor, a contextelor socio-culturale și a imaginilor
care reflectă diversitatea umană. Ori de câte ori este posibil, selectați subiecte și materiale care
reflectă contribuțiile și perspectivele din grupuri care au fost subreprezentate istoric în domeniu.
→ Modelați deschiderea către noile idei și întrebări pe care elevii dvs. le aduc în timpul cursului,
care vă pot lărgi și aprofunda cunoștințele despre disciplina predată și relevanța acesteia. Ajutați
elevii să înțeleagă că cunoștințele sunt adesea produse prin conversație și colaborare între puncte de
vedere disparate.
→ Fiți conștienți de modul în care pregătirea profesională și pregătirea dvs. profesională au

format selecția de conținut și materiale din cursul dvs. Dacă este relevant pentru cursul dvs.,

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
încurajați-i pe studenți să se gândească critic la modul în care sunt definite și au evoluat în timp
canoanele istorice, literare și istorice ale artei - precum și criteriile pentru definirea acestor canoane.
▪ Crearea unui mediu inclusiv
→ Când discutați cu elevii în timpul clasei, comunicați clar - începând din prima zi a semestrului
- despre ceea ce așteptați să se întâmple în clasă, inclusiv așteptările dvs. pentru interacțiuni
respectuoase și incluzive.
→ Stabiliți și aplicați regulile de bază pentru interacțiunea respectuoasă în clasă, cum ar fi ghiduri
pentru contribuția ideilor și întrebărilor și pentru a răspunde cu respect la ideile și întrebările
celorlalți. Dacă comportamentul unui elev ar putea reduce la tăcere sau ar conduce la denigrarea
celorlalți (intenționat sau nu), reamintiți întregii clase despre reguli fundamentale, apoi discută cu
elevul individual în afara clasei despre efectele potențiale ale comportamentului său. Amintiți-vă că
tăcerea dvs. este adesea citită ca o aprobare. Prin urmare, este important să se ia măsuri pentru a
încerca să îmbunătățească mediul de învățare pentru toți.
→ În măsura în care este posibil (în funcție de dimensiunea clasei), cunoașteți-vă elevii și
perspectivele individuale, abilitățile, experiențele și ideile pe care le aduc în cadrul cursului.
→ Comunicați standarde înalte pentru învățarea și realizarea elevilor în cadrul cursului și

exprimați încredere că fiecare student poate atinge aceste standarde. În plus, includeți suport
structurat în cadrul cursului dvs., care este conceput pentru a ajuta elevii să atingă aceste standarde.
De exemplu, conectați elevii la resurse specifice cursului, cum ar fi sesiuni suplimentare de ajutor,
peer-mentori și ghiduri de studiu etc..
→ Arătați respect pentru toate întrebările și comentariile. Folosiți indicii verbale și non-verbale
pentru a încuraja participarea și pentru a provoca elevii să gândească profund și critic.
→ Încurajați elevii să „gândească cu voce tare”, să pună întrebări și să ia în considerare în mod

activ perspective diferite de-ale lor.
→ Dacă predați subiecte care pot genera dezacord sau controverse, identificați obiective clare și
proiectați o structură de clasă informată de aceste obiective. În plus, comunicați studenților
obiectivele și structura, astfel încât aceștia să știe la ce să se aștepte. Dacă apare o interacțiune
tensionată, este important să abordăm problema în acest moment. În unele cazuri, întreruperea pentru
o perioadă scurtă de timp pentru a cere elevilor să discute în grupuri mici sau să reflecte în scris

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
individual, le poate permite să descopere ce ar putea învăța din interacțiune. În alte cazuri,
conversațiile cu elevii individuali în afara clasei (dar înainte de următoarea sesiune de clasă) vor fi
mai potrivite.
→ Dacă vă dați seama după încheierea sesiunii de clasă că s-a produs un schimb tensionat pe care
nu l-ați recunoscut sau dacă unul sau mai mulți dintre studenții dvs. vă spun despre un schimb pe care
nu l-ați observat în momentul de față, puteți dedica timp la început. din următoarea sesiune de clasă
pentru a discuta despre schimb și ce puteți învăța cu toții de la el Abordându-vă greșelile în cursul
clasei următoare, modelați un comportament pe care doriți ca elevii dvs. să-l prezinte în timpul
acestor schimburi.
▪ Încurajați un spirit de creștere
→ Promovați o „mentalitate de creștere” prin transmiterea ideii că inteligența nu este o reflectare

a abilităților naturale, fixe, ci se poate schimba și crește în timp (Dweck, 2006). Când discutați cu
elevii despre performanța lor în clasă sau la examene sau sarcini, evitați să descrieți o astfel de
performanță ca un semn al abilității naturale (sau a lipsei abilității). Făcând acest lucru, poate activa
amenințarea stereotipului, un fenomen în care conștientizarea studenților despre stereotipuri negative
care leagă identitatea și abilitatea poate duce la performanțe academice deprimate (Steele, 2010).
→ Ajutați-i pe studenți să dezvolte o mentalitate de creștere, vorbind cu ei despre măsura în care

experiențele de falimentare academică pot oferi oportunități de creștere și îmbunătățire. De exemplu,
dacă un student vine pentru a discuta o notă dezamăgitoare la un examen sau o temă, lucrați cu elevul
pentru a identifica anumite zone în care elevul se luptă și pentru a identifica 2-3 strategii noi pe care
elevul le poate folosi. îmbunătățiți în acele zone.
→ Creați un mediu în clasă sau laborator în care este în regulă să faceți greșeli și unde
falimentarea poate duce la învățare mai profundă. Dacă un student contribuie cu un răspuns incorect,
de exemplu, puneți întrebări care să ajute elevul să identifice modul în care a ajuns la acel răspuns și
pentru a ajuta întreaga clasă să înțeleagă cel puțin o metodă pentru a obține răspunsul corect. În
același timp, fiți deschiși la posibilitatea ca ceea ce pare a fi un răspuns incorect inițial poate duce la
înțelegerea împărtășită a unei modalități alternative de a răspunde la întrebare.
▪ Străduiți-vă pentru egalitatea de acces la instruire și asistență

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
→ Ajutați-vă studenții să afle despre asistența și resursele academice și non-academice

disponibile la Universitate. Rețineți că toți studenții nu vor fi la fel de conștienți - sau la fel de
confortabili în a căuta - ajutor și resurse academice furnizate de consilieri academici, resurse pentru
dizabilități, birourile decanului, serviciile de sănătate ale studenților, etc. Prin urmare, vă oferă acces
la aceste informații în pagina dvs. de curs, rezervați timp în clasă pentru a vorbi despre aceste resurse
în prima săptămână de curs și, când este nevoie, în conversații individuale cu studenții.
→ Promovați corectitudinea și transparența, împărtășind criteriile pe care le veți folosi pentru a

evalua munca lor cu studenții.
→ Asigurați-vă că asistența oferită în afara clasei este la fel de disponibilă și accesibilă tuturor
(de exemplu, dacă împărtășiți informații cu unul sau câțiva studenți cu privire la modalitatea de
abordare a unei sarcini, repetați aceste informații întregii clase).
▪ Adunați și utilizați feedback pentru a vă perfecționa și îmbunătăți strategiile
→ Cereți unui coleg sau unui membru al personalului Centrului de predare să vă respecte
învățăturile. Luați în considerare sugestii despre cum să încurajați participarea și includerea sporită a
contribuțiilor diverse și ce factori ar putea fi percepuți ca bariere în calea participării și incluziunii.
Identificați ajustările pe care le puteți face pentru a le minimiza.
→ Oferiți oportunităților studenților să reflecte asupra cursului și să vă ofere feedback despre

metodele și strategiile pe care le utilizați. De exemplu, cereți elevilor să finalizeze scurte evaluări
anonime de curs la jumătatea perioadei. După aceea, faceți timp în clasă pentru a explica modul în
care integrați feedback-ul pe măsură ce faceți ajustări pe restul semestrului.
→ Pe măsură ce vă construiți expertiza didactică, exersați o „mentalitate de creștere” - fiți deschis

la posibilitatea de a învăța din greșeli și primiți ocazia de a învăța cât se poate de la studenți.
Metode de evaluare
Evaluarea incluzivă înseamnă mai mult decât evaluarea studenților. Sunt activitățile în curs care
permit studenților și instructorilor să înțeleagă progresul studentului în îndeplinirea obiectivelor de
învățare a cursului. Studenții ar trebui să li se solicite să demonstreze învățarea lor prin evaluări
formative și sumative
Câteva „Principii” ale evaluării sunt:

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
▪ Învățarea studenților este determinată de evaluare timpurie, frecventă și feedback pentru

învățare.
▪ Evaluarea incluzivă include o combinație de date cantitative și calitative.
▪ Studenții se vor ridica la așteptări ridicate dacă au un sprijin adecvat.
▪ Evaluarea utilizează metode multiple și variate de performanță a elevilor.
▪ Învățarea elevilor este îmbunătățită prin exerciții sau sarcini care promovează autoevaluarea și
conștientizarea de sine.
„Gradarea pe o curbă nu permite tuturor studenților să vadă cât de aproape ajung la standarde
ridicate de performanță. Dacă toți studenții ating standardul, este bine ca toți să ajungă la cea mai
înaltă notă. ” (Ginsberg & Wlodkowski, Diversitate și motivație, 2009). Evaluarea incluzivă oferă
studenților oportunități de a-și exprima învățarea în diferite moduri și modalități. Evaluarea are loc
înainte, în timpul și după învățare.
Practici eficiente în evaluare sunt:
▪ Acordarea permisiunii studenților să aibă o varietate de oportunități de a demonstra învățarea lor

(includerea de sarcini din clasă și din afara clasei, muncă independentă și de grup și atragerea din
surse multiple).
▪ Găsirea de modalități de a oferi feedback pentru îmbunătățirea performanței și oportunități de a

utiliza feedbackul respectiv.
▪ Oferirea evaluărilor timpurii și frecvente care reflectă evaluări finale sau dezvoltă abilități
pentru evaluările ulterioare.
▪ Utilizarea unor teme neclasate sau cu mize mici.
▪ Folosirea de rubrici pentru a face transparentă modalitatea în care ar trebui să arate succesul.
▪ Partajarea de teme de probă de la foști studenți ca modele.
b) instrumente de culegere a datelor
1. Schimbarea baremului sau a ponderii majoritare

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
Fiecare tip de evaluare deține o anumită “pondere” asupra notelor generale. Rezultatele
unui test poate valora 50%, sarcinile zilnice 20% etc. În funcție de nivelul de adaptare
necesar, se pot modifica aceste procente în cazul evaluării zilnice, anuale etc.
2. Notarea prin observatție informală
Observarea elevilor pe parcursul întregii zile școlare poate oferi o perspectivă importantă
asupra nivelului și progresului lor în învățare. Colectarea diverselor informații prin liste de
verificare și notițe poate ajuta profesorii să țină evidența punctelor forte și a nevoilor elevilor.
Mai mult, observațiile informale îi pot ajuta pe profesori cu privire la informațiile ce nu pot fi
furnizate la un test scris, de exemplu.
3. Autoevaluarea
Se recomandă ca elevilor să li se ofere posibilitatea de a-și evalua propriul nivel de

învățare și de a reflecta asupra progreselor pe care le fac.
Astfel, își pot identifica lacune în cunoștințe, puncte slabe, își pot revizui munca și își pot
stabili obiective realiste. Acest proces îi ajuta pe elevi să rămână motivați și interesați de
propriul proces de învățare.
4. Forme multiple de testare
Evaluarea nu trebuie să fie limitată la formatul standard. În școala incluzivă exista

posibilitatea confruntării cu situații în care elevii au probleme de scriere, de exprimare etc.
Profesorii trebuie să opteze pentru alegeri multiple în evaluări – răspunsuri lungi,

răspunsuri scurte, diagrame, grafice, completare de spații libere și alte mijloace grafice
pentru ca elevii să răspundă la întrebări despre o anumită temă.
c) planul de activități
Practici eficiente

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
 găsiți modalități de a oferi feedback care îmbunătățește performanța.
 permiteți accesul elevilor la o varietate de oportunități de a-și demonstra nivelul

de învățare.
 utilizați sarcini neclasificate sau sarcini cu mize mici.
 prezentați exemple de sarcini de la foști elevi, ca model.
 utilizați materiale grafice prin care să fie cât mai clar pentru un copil cum ar
trebui să arate succesul și esecul.
 evaluarea trebuie să aibă loc inainte, în timpul și după procesul de predare.
5. Școala incluzivă – provocări și dileme
a) un proiect școlar având un subiect de educație incluzivă
Activitatea fizică și alimentația sănătoasă – dezvoltare fizică, sănătate și

distracție

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
Argument
Activitatea fizică la copii reprezintă o parte fundamentală integrantă a procesului

de creștere și dezvoltare indiferent de formele în care are loc aceasta. Daca este adaptată
corespunzator obiectivelor urmărite și particularităților copiilor, aceasta poate fi privită
ca soluție în rezolvarea unui cumul mare de sarcini în procesul de creștere, dezvoltare și
chiar în cadrul procesului de educare.
Sunt cunoscute beneficiile pe care le poate furniza activitatea fizică prin toate
formele ei (exercițiu fizic, joc de mișcare etc.), însă prin varietatea mare de forme pe
care le pot lua acestea, oferă specialiștilor în domeniu posibilitatea de a crea, de a inova
și de a găsi cele mai potrivite mijloace prin care pot contribui în mod corect și sănătos la
procesul de creștere și dezvoltare fizică, somatică, psihică și socială a copiilor încă de la
cele mai fragede vârste.
Prezentare succintă
Acest proiect de activități se adresează tuturor elevilor din clasele V-VIII. Prin
aplicarea acestuia, elevii vor realiza mai ușor conexiuni între ramurile domeniului
activității fizice și a nutriției, își vor dezvolta abilitățile și competențele necesare punerii

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
în practică a acestora, își vor dezvolta indici motrici și își vor dezvolta competențe de
comunicare, lucru în echipă și responsabilitatea realizării sarcinilor.
Termeni cheie
 exercițiu fizic
 fair-play
 stil de viață sănătos
 alimentație sănătoasă
 dezvoltare fizică
Structura
Mijloacele selectate în aplicarea programului sunt activități desfășurate

după tehnici moderne, accesibile tuturor și corespund curiozităților și nevoilor
elevilor. Acestea, au rolul de a stimula elevii să fie implicați, să le aduca
beneficii pe termen lung, să le dezvolte o cultură motrică și să le stimuleze
dorința de a progresa.
Pentru a deveni mai interesant, în modul de desfășurare a programului, se va

opta pentru activități moderne, care să pună pe primul loc accesibilitatea și
distractia, dar care să urmărească și îndeplinirea obiectivelor activității fizice
Activități propuse
 trasee aplicative și ștafete

 exerciții de gimnastică recreativă, educativă și igienică (exerciții
individuale și cu ajutor)
 tenis de masă
 aruncare la țintă
 board games
 atelier de nutriție
Recomandări

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
 utilizarea unor activități inedite, eficiente și accesibile

 posibilitatea modificării și adaptării formei și structurii fiecărei
activități propuse
 stimularea activităților individuale dar și a celor de grup
 dezvoltarea aptitudinilor creative
Competențe și atitudini urmărite
 înțelegerea importanței și rolului activității fizice și a alimentației

sănătoase
 dezvoltarea capacității de receptare și înțelegere a informațiilor
motrice
 dezvoltarea capacității de orientare spațio-temporală totală și
segmentară
 rezolvarea de situații imprevizibile pe baza raționamentelor proprii
 formarea capacității de a reflecta asupra propriilor activități dar și de a
analiza și reacționa la acțiunile celorlalți
 dezvoltarea personalității prin formarea gândirii creative și a simtului
competitiv
 dezvoltarea curiozității față de nutriție și sport
 dezvoltarea interesului pentru informare, documentare și progres
 dezvoltarea încrederii în abilitățile și calitățile proprii.
Resurse necesare
 spațiu amenajat pentru desfășurarea activităților

 accesorii sportive
 resurse umane (profesori, elevi, părinți, specialiști în domeniu)
 materiale de promovare a programului.
Forme de implementare a programului
Activitățile propuse pot fi desfășurate sub formă de cerc săptămânal, activități

zilnice, eveniment lunar sau eveniment anual de amploare.

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
b) planul de utilizarea a educației incluzive pentru
dezvoltarea instituţională a propriei şcoli
Proiectarea/planificarea planului de dezvoltare instituțională a unității de învățământ

reprezintă stabilirea traiectului ipotetic de la „ceea ce este” – starea actuală a organizației la
„ceea ce trebuie să devină” – starea dorită și anticipată în care se va găsi organizația după
realizarea proiectului și aplicării planului de acțiune. Ca urmare, proiectul reprezintă o colecție
de activități legate între ele, duse la îndeplinire în mod organizat, având puncte de plecare
(scopuri /ținte/ obiective) și de încheiere (rezultate) clar definite.
Destinat deopotrivă celor din interiorul cât și celor din exteriorul organizației școlare,
proiectul de dezvoltare a școlii inclzive:
- se focusează asupra finalităților educației: dobândire de competențe, abilități,

deprinderi, atitudini și pentru copiii cu cerințe educative speciale;
- asigură participarea tuturor domeniilor funcționale ale managementului: curriculum,

resurse umane, resurse materiale și financiare și relațiile sistemice și comunitare;
- asigură coerența transpunerii strategiei pe termen lung a organizației într-o listă de

obiective pe termen scurt, ce pot fi ușor înțelese și manageriate;
- favorizează creșterea încrederii în capabilitățile, capacitățile și forțele proprii;
- asigură dezvoltarea personală și profesională;
- stabilește și întărește parteneriatele din interiorul și exteriorul unității școlare;
Proiectul școlii incluzive ține seama de complexitatea, diversitatea și amplitudinea

activităților școlare, este rodul analizei și refecției critice asupra situației de fapt, explorează și
folosește cât mai eficient resursele existente pentru atingerea obiectivelor propuse și satisfacerea
nevoilor organizației. Acesta este centrat pe problemele cheie ale școlii și are o identitate a sa,
care-l face dificil de copiat în altă unitate de învățământ. Sursele care fac din proiectul
școliiincluzive o entitate aparte, irepetabilă sunt:

nr. 1, Slatina, Olt +40 760 / 172 961
caracter
- cultura organizației școlare incluzive – care conține un set specific de valori, credințe
conducătoare, reprezentări, înțelesuri împărtășite de membrii unei organizații, care determină
modul în care aceștia se vor comporta în interiorul și în afara organizației respective și care sunt
transmise noilor membri drept corecte;
- viziunea colectivului școlii incluzive – în special a echipei manageriale – privind

misiunea și, mai ales, dezvoltarea unității școlare pe termen mediu și lung – aici calitățile,
competențele, atitudinile și comportamentele manageriale prezentate fiind determinate;
- misiunea unității școlare incluzive – reprezintă rațiunea de a fi , definește filosofia

activității școlii din perspectiva managerilor organizației, precizând scopul activităților
organizației ce se recomandă a fi cunoscută și asumată de către toți beneficiarii direcți și indirecți
ai organizației școlare (profesori, elevi, părinți, autorități locale, agenți economici, alți
reprezentanți ai comunității);
- nevoile și resursele comunitare – conștientizate, exprimate și negociate în parteneriat

cu comunitatea locală;
Un proiect instituțional de dezvoltare a școlii incluzive nu este, și nu poate fi rodul

gândirii unui singur individ, ci este expresia unei analize, a unei gândiri și decizii colective, a
unei comunități de finalități și interese precum și a dorinței comune de schimbare și cooperare.
Este expresia efortului unei echipe aflată într-un permanent proces de inovare.

Educație Incluziva Stefanuca Ovidiu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Educație Incluziva Stefanuca Ovidiu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

proeuro_cons@yahoo.

ro +40 737 / 989 420

ASOCIAȚIA PROEURO-CONS SLATINA

Nume și prenume cursant: ȘTEFĂNUCĂ DUMITRU - OVIDIU

Unitate de învățământ: ȘCOALA GIMNAZIALĂ „LEON DĂNĂILĂ” DARABANI

Asociația Proeuro-Cons Slatina | Str. Garofiței, nr. 5 | +40760172961 | proeuro_cons@yahoo.ro | www.proeurocons.eu

1. Școala pentru toți și cadrul legislativ de dezvoltare a educației incluzive

2. De la școala specială la școala pentru diversitate.

Managementul educației incluzive

a) autoevaluarea propriilor competențe din perspectiva educației incluzive;

1.2 Modalitate de evaluare

Activitatea de evaluare finală se va desfășura în format online e-learning / asincron și va consta în

Asociația Proeuro-Cons Slatina | Str. Garofiței, nr. 5 | +40760172961 | proeuro_cons@yahoo.ro | www.proeurocons.eu

1.3 Activitatea comisiei de evaluare

1. Școala pentru toți și cadrul legislativ de dezvoltare a

a) motivația participării la curs și definirea obiectivelor personale de învățare

Asociația Proeuro-Cons Slatina | Str. Garofiței, nr. 5 | +40760172961 | proeuro_cons@yahoo.ro | www.proeurocons.eu

Motivația participării la un curs ține tot timpul de competențele personale.

Asociația Proeuro-Cons Slatina | Str. Garofiței, nr. 5 | +40760172961 | proeuro_cons@yahoo.ro | www.proeurocons.eu

b) harta mentală pornind de la conceptul de educație incluzivă

Specialiștii, studiile, documentele și abordările diferite privind incluziunea nu ne

Asociația Proeuro-Cons Slatina | Str. Garofiței, nr. 5 | +40760172961 | proeuro_cons@yahoo.ro | www.proeurocons.eu

2. De la școala specială la școala pentru diversitate.

Managementul educației incluzive

a) autoevaluarea propriilor competențe din perspectiva educației incluzive

Asociația Proeuro-Cons Slatina | Str. Garofiței, nr. 5 | +40760172961 | proeuro_cons@yahoo.ro | www.proeurocons.eu

Încrederea copiilor va crește în structura unei atmosfere ordonate oferită de către

În cazul educației incluzive, și nu numai, copiii pot întâmpina dificultăți în expirmarea

Asociația Proeuro-Cons Slatina | Str. Garofiței, nr. 5 | +40760172961 | proeuro_cons@yahoo.ro | www.proeurocons.eu

Un profesor care își desfășoară activitatea cu un comportament calm ajută la reducerea

5. Orientat spre detalii

Activitatea de predare poate întâmpina evenimente neprevăzute în mediile obișnuite. In

b) harta conceptuală privind rolurile posibile

Proiectarea curriculumului și elaborarea lecțiilor

Asociația Proeuro-Cons Slatina | Str. Garofiței, nr. 5 | +40760172961 | proeuro_cons@yahoo.ro | www.proeurocons.eu

Adaptarea adecvată în tranziția curriculară

Pregătirea/ adaptarea mijloacelor didactice

Revizuirea și actualizarea aspectelor educației incluzive

Crearea de programe instrucționale

Dezvoltarea unei atitudini pozitive în mediul clasei

Distribuirea elevilor în clasa, în locuri adecvate pentru o interacțiune

Eliminarea barierelor fizice și psihice

Implicarea tuturor copiilor în mod egal în activități

Îndrumarea și consilierea părinților

Crearea de instrumente de evaluare și verificare

Furnizare de instructiuni corective elevilor care au nevoie

3. Cerințe educaționale speciale

a) proiect de dezvoltare instituțională a școlii din perspectiva construirii

Asociația Proeuro-Cons Slatina | Str. Garofiței, nr. 5 | +40760172961 | proeuro_cons@yahoo.ro | www.proeurocons.eu

Educația incluzivă implică un proces permanent de dezvoltare a instituției școlare, având

 Ce schimbări trebuie să se producă în organizarea şcolii?

Asociația Proeuro-Cons Slatina | Str. Garofiței, nr. 5 | +40760172961 | proeuro_cons@yahoo.ro | www.proeurocons.eu

 Care sunt conţinuturile educaţionale pe care școala trebuie să le adopte și sa le

 Ce schimbări trebuie să se producă în stilul de predare şi la modul de

 Care este specificul procesului de evaluare în şcoala incluzivă şi cum trebuie

Pe lângă toate schimbările de ordin managerial, de resurse umane și de organizare, adoptarea

Cine participă la proces?

De la început, în aceste activități ar trebui să se implice:

 administratori – directori, director adjunct, șefi de departamente

 profesori – profesori obișnuiți și specialiști

 membri suport – elevi, părinți etc.

1. Creați în cadrul școlii o comunitate primitoare

Asociația Proeuro-Cons Slatina | Str. Garofiței, nr. 5 | +40760172961 | proeuro_cons@yahoo.ro | www.proeurocons.eu