Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PORTOFOLIU CURSANT
PROGRAMUL DE FORMARE
Educație incluzivă – provocări și dileme pentru o școală incluzivă a viitorului
CUPRINS
Portofoliul personal este format din 5 teme, conform structurii pe module, pentru fiecare modul fiind
alocată o temă, la alegere dintre temele propuse, astfel:
Activitatea de evaluare finală din cadrul programelor de formare continuă acreditate se planifică şi se
organizează într-o perioadă de 15-45 de zile calendaristice, calculate de la data finalizării activităților de
formare, conform prevederilor Ordinului Ministerului Educației și Cercetării nr. 5767 / 15.10.2020.
Profesorii joacă un rol critic în dezvoltarea copiilor. Un profesor bun poate servi ca
model inspirator și incurajator pentru un copil mult timp după încheierea activităților scolare.
Acest lucru este valabil mai ales atunci când vine vorba de specialiști care se ocupă și cu
copii cu cerințe speciale.
Un astfel de profesor, cu o calificare specializată, este cel mai potrivit pentru a ajuta
copiii să facă față provocărilor și să depășească obstacolele.
Calitati și aptitudini:
1. Organizare
2. Creativitate
Fiecare elev are un stil diferit de învățare. Un profesor bun ar trebui să știe să își adapteze
activitatea în moduri creative pentru a evidenția și a prelucra punctele tari ale procesului de
învățare a fiecărui copil. O creativitate optimă în educația incluzivă necesită capacitatea de a
preda un material în 4-5 moduri diferite, prin utilizarea unor tehnici variate.
3. Intuiv
Un bun specialist trebuie să poată anticipa problemele care stau la baza comportamentului
unui copil și, ulterior, să fie în măsură să îl ajute.
4. Atitudine calmă
Într-un mediu în care fiecare mijloc sau metodă trebuie modificate și aplicate în funcție
de particularitățile elevilor, este foarte importantă abilitatea profesorului de a acorda o atenție
deosebită detaliilor. Totodată, activitatea de evaluare a elevilor prin forme multiple poate fi
realizată mai eficient în prezența acestei calitaăți.
6. Adaptabilitate
7. Simțul umorului
Activitatea de rutină poate crea monotonie și ulterior să ducă la izbucniri nervoase sau
dezinteres din partea elevilor. Este foarte important ca un profesor să fie capabil să
recunoască momentele potrivite pentru a râde și să ajute la schimbarea atmosferei clasei într-
una mai veselă.
eficientă
Astfel, școala incluzivă pune în centrul atenţiei omul ca fiinţă originală, unică şi irepetabilă.
Această perspectivă generează o serie de întrebări:
Se recomandă să fie implicați cât mai mulți membri. „Părțile interesate” sunt persoanele care pot
infuența sau care sunt afectate de nivelul de incluziune dintr-o instituție de învățământ.
Set de recomandări:
Se recomandă crearea unui mediu primitor in școală, în care toți elevii să se simtă membri
valoroși.
Una din cele mai bune modalități de a focusa activitatea din școală către elevi este să se
privească și să se analizeze din perspectiva punctelor lor forte.
Unele programe școlare recrutează elevi mai în vârstă pentru a-și asuma un rol activ ca modele
de la egal la egal pentru elevii cu cerințe speciale.
Învățarea bazată pe activități este potrivită pentru a include cursanți ce implică o gamă largă de
nevoi educaționale și stiluri de învățare.
Unul dintre darurile pe care copiii cu cerințe speciale le pot aduce în clasă este de a evidenția
nevoia de a utiliza abordări mai active, participtive și creative pentru învățare.
Pentru ca elevii să se simtă bineveniți și pentru a fi convinși că școala este un loc care îi va ajuta
să învețe și să aibă succes, trebuie să simta că sunt apreciați atât ei ca persoane, dar să simtă că
este apreciat și mediul din care provin.
În acest subcapitol vom da exemplul unui proiect pentru educație incluzivă. Acest proiect tematic
de 3 ani se va baza pe principalele rezultate ale proiectelor anterioare ale Agenției de Intervenție Timpurie
a Copilăriei (ECI) (2004, 2010) și va constitui interfața dintre învățământul primar și educația primară.
Proiectul se va axa pe faptul că experiențele educaționale pre-primare au un impact important în viața
unei persoane.
Faza pregătitoare
Înființarea Grupului consultativ de proiect, format din doi reprezentanți ai membrilor Consiliului
de reprezentare ai agenției și doi reprezentanți ai coordonatorilor naționali, pentru a se implica activ în
Desemnarea a doi experți de proiect din partea țărilor membre ale agenției care doresc să fie
implicate în activitățile proiectului (un profesor preșcolar / profesionist sau un lider preșcolar și un
cercetător).
Un document de fond va fi elaborat, care include cadrul conceptual al proiectului, care clarifică
conceptele cheie, metodologia care trebuie angajată și principalele activități ale proiectului, care vor fi
prezentate și discutate în cadrul ședinței de început a proiectului.
utilizarea rezultatelor proiectului, identificarea instrumentelor necesare și modul în care acestea pot fi
utilizate etc.
Pentru a explora temele cheie, va fi elaborat un chestionar pentru a colecta informații de țară
despre politici și practici în legătură cu educația preșcolară pentru elevii cu SEN / dizabilități și / sau cu
risc. Întrebările se vor baza pe chestiuni care apar din revizuirea literaturii, „Cadrul european de calitate în
CEEC”, Comisia Europeană și discuții în PAG și în cadrul reuniunilor de lansare a proiectului. Experții
proiectului vor fi solicitați să completeze întrebările cu informații despre țară. Informațiile furnizate în
chestionare vor sta la baza rapoartelor de țară.
Țările vor fi solicitate să identifice și să descrie exemple inovatoare de bune practici în educația
preșcolară incluzivă pentru toți elevii, inclusiv elevi cu SEN / dizabilități și / sau cu risc, la nivel național.
Selectarea unui număr mic de exemple pentru investigații mai aprofundate de către echipa de
proiect în cooperare cu membrii PAG și consultanții externi ai proiectului, pe baza unor criterii de
„calitate” în învățământul preșcolar, care apar din Agenția munca trecută și informațiile din recenzia de
literatură.
Reuniunea finală a proiectului va avea loc pentru a explora în detaliu temele proiectului, a finaliza
rezultatele, concluziile și recomandările proiectului și a contribui la dezbaterea privind îmbunătățirea
calității educației preșcolare în Europa.
Evaluare
Vor fi utilizate diferite formulare de feedback pentru a evalua utilitatea, calitatea și eficiența
reuniunilor de proiect, materialele proiectului, metodologia de lucru etc. Analiza informațiilor de evaluare
/ feedback oferite va fi folosită pentru a îmbunătăți activitățile proiectului în ceea ce privește organizarea
și problemele de conținut. .
a) hartă a nevoilor
Problema educației incluzive este una extrem de vizibilă în zilele noastre, cu implicații profunde
pentru toți actorii implicați în procesul educațional. Educația incluzivă se referă la toate categoriile de
elevi care au cerințe educaționale speciale și pentru care este nevoie de modalități diferite de educație.
În același timp, rămâne problema incluziunii acestora în cadrul sistemului educațional și în
comunitate, în așa fel încât aceștia să aibă simțul apartenenței la un întreg și să își dezvolte abilitățile
sociale.
Modulul de față își propune să stabilească un cadru de definire a educației incluzive și să pună în
discuție politicile și strategiile europene și naționale referitoare la educația incluzivă.
Învățarea incluzivă se referă la modurile de predare și învățare care sunt concepute pentru a
implica activ, a include și a provoca toți elevii. Practica predării incluzive poate ajuta, de asemenea,
instructorii să-și lărgească și să-și extindă înțelegerea propriilor discipline și a ceea ce speră să
realizeze în predare și în cercetare.
Metode de predare
→ Când pregătiți prelegeri, întrebările pentru discuții, scenarii, studii de caz, teme și examene,
este recomandată includerea limbajului, a exemplelor, a contextelor socio-culturale și a imaginilor
care reflectă diversitatea umană. Ori de câte ori este posibil, selectați subiecte și materiale care
reflectă contribuțiile și perspectivele din grupuri care au fost subreprezentate istoric în domeniu.
→ Modelați deschiderea către noile idei și întrebări pe care elevii dvs. le aduc în timpul cursului,
care vă pot lărgi și aprofunda cunoștințele despre disciplina predată și relevanța acesteia. Ajutați
elevii să înțeleagă că cunoștințele sunt adesea produse prin conversație și colaborare între puncte de
vedere disparate.
încurajați-i pe studenți să se gândească critic la modul în care sunt definite și au evoluat în timp
canoanele istorice, literare și istorice ale artei - precum și criteriile pentru definirea acestor canoane.
→ Când discutați cu elevii în timpul clasei, comunicați clar - începând din prima zi a semestrului
- despre ceea ce așteptați să se întâmple în clasă, inclusiv așteptările dvs. pentru interacțiuni
respectuoase și incluzive.
→ Stabiliți și aplicați regulile de bază pentru interacțiunea respectuoasă în clasă, cum ar fi ghiduri
pentru contribuția ideilor și întrebărilor și pentru a răspunde cu respect la ideile și întrebările
celorlalți. Dacă comportamentul unui elev ar putea reduce la tăcere sau ar conduce la denigrarea
celorlalți (intenționat sau nu), reamintiți întregii clase despre reguli fundamentale, apoi discută cu
elevul individual în afara clasei despre efectele potențiale ale comportamentului său. Amintiți-vă că
tăcerea dvs. este adesea citită ca o aprobare. Prin urmare, este important să se ia măsuri pentru a
încerca să îmbunătățească mediul de învățare pentru toți.
→ În măsura în care este posibil (în funcție de dimensiunea clasei), cunoașteți-vă elevii și
perspectivele individuale, abilitățile, experiențele și ideile pe care le aduc în cadrul cursului.
→ Arătați respect pentru toate întrebările și comentariile. Folosiți indicii verbale și non-verbale
pentru a încuraja participarea și pentru a provoca elevii să gândească profund și critic.
→ Dacă predați subiecte care pot genera dezacord sau controverse, identificați obiective clare și
proiectați o structură de clasă informată de aceste obiective. În plus, comunicați studenților
obiectivele și structura, astfel încât aceștia să știe la ce să se aștepte. Dacă apare o interacțiune
tensionată, este important să abordăm problema în acest moment. În unele cazuri, întreruperea pentru
o perioadă scurtă de timp pentru a cere elevilor să discute în grupuri mici sau să reflecte în scris
individual, le poate permite să descopere ce ar putea învăța din interacțiune. În alte cazuri,
conversațiile cu elevii individuali în afara clasei (dar înainte de următoarea sesiune de clasă) vor fi
mai potrivite.
→ Dacă vă dați seama după încheierea sesiunii de clasă că s-a produs un schimb tensionat pe care
nu l-ați recunoscut sau dacă unul sau mai mulți dintre studenții dvs. vă spun despre un schimb pe care
nu l-ați observat în momentul de față, puteți dedica timp la început. din următoarea sesiune de clasă
pentru a discuta despre schimb și ce puteți învăța cu toții de la el Abordându-vă greșelile în cursul
clasei următoare, modelați un comportament pe care doriți ca elevii dvs. să-l prezinte în timpul
acestor schimburi.
→ Creați un mediu în clasă sau laborator în care este în regulă să faceți greșeli și unde
falimentarea poate duce la învățare mai profundă. Dacă un student contribuie cu un răspuns incorect,
de exemplu, puneți întrebări care să ajute elevul să identifice modul în care a ajuns la acel răspuns și
pentru a ajuta întreaga clasă să înțeleagă cel puțin o metodă pentru a obține răspunsul corect. În
același timp, fiți deschiși la posibilitatea ca ceea ce pare a fi un răspuns incorect inițial poate duce la
înțelegerea împărtășită a unei modalități alternative de a răspunde la întrebare.
→ Asigurați-vă că asistența oferită în afara clasei este la fel de disponibilă și accesibilă tuturor
(de exemplu, dacă împărtășiți informații cu unul sau câțiva studenți cu privire la modalitatea de
abordare a unei sarcini, repetați aceste informații întregii clase).
→ Cereți unui coleg sau unui membru al personalului Centrului de predare să vă respecte
învățăturile. Luați în considerare sugestii despre cum să încurajați participarea și includerea sporită a
contribuțiilor diverse și ce factori ar putea fi percepuți ca bariere în calea participării și incluziunii.
Identificați ajustările pe care le puteți face pentru a le minimiza.
Metode de evaluare
Evaluarea incluzivă înseamnă mai mult decât evaluarea studenților. Sunt activitățile în curs care
permit studenților și instructorilor să înțeleagă progresul studentului în îndeplinirea obiectivelor de
învățare a cursului. Studenții ar trebui să li se solicite să demonstreze învățarea lor prin evaluări
formative și sumative
▪ Învățarea elevilor este îmbunătățită prin exerciții sau sarcini care promovează autoevaluarea și
conștientizarea de sine.
„Gradarea pe o curbă nu permite tuturor studenților să vadă cât de aproape ajung la standarde
ridicate de performanță. Dacă toți studenții ating standardul, este bine ca toți să ajungă la cea mai
înaltă notă. ” (Ginsberg & Wlodkowski, Diversitate și motivație, 2009). Evaluarea incluzivă oferă
studenților oportunități de a-și exprima învățarea în diferite moduri și modalități. Evaluarea are loc
înainte, în timpul și după învățare.
▪ Oferirea evaluărilor timpurii și frecvente care reflectă evaluări finale sau dezvoltă abilități
pentru evaluările ulterioare.
▪ Folosirea de rubrici pentru a face transparentă modalitatea în care ar trebui să arate succesul.
Fiecare tip de evaluare deține o anumită “pondere” asupra notelor generale. Rezultatele
unui test poate valora 50%, sarcinile zilnice 20% etc. În funcție de nivelul de adaptare
necesar, se pot modifica aceste procente în cazul evaluării zilnice, anuale etc.
Observarea elevilor pe parcursul întregii zile școlare poate oferi o perspectivă importantă
asupra nivelului și progresului lor în învățare. Colectarea diverselor informații prin liste de
verificare și notițe poate ajuta profesorii să țină evidența punctelor forte și a nevoilor elevilor.
Mai mult, observațiile informale îi pot ajuta pe profesori cu privire la informațiile ce nu pot fi
furnizate la un test scris, de exemplu.
3. Autoevaluarea
Astfel, își pot identifica lacune în cunoștințe, puncte slabe, își pot revizui munca și își pot
stabili obiective realiste. Acest proces îi ajuta pe elevi să rămână motivați și interesați de
propriul proces de învățare.
c) planul de activități
Practici eficiente
utilizați materiale grafice prin care să fie cât mai clar pentru un copil cum ar
trebui să arate succesul și esecul.
PROIECT DIDACTIC
Clasa – a IV-a
Motivaţia:
- această lecţie este importantă deoarece ajută elevul să înţeleagă relaţia dintre câine şi stăpânul
său
- lecţia deschide posibilităţi pentru formarea unei atitudini corespunzătoare faţă de animalele de
companie.
Obiective de referinţă:
Obiective operaţionale:
cognitive:
OC.2 Să citească corect, coerent, fluent, în ritm propriu textul literar „Câinele” după Silvia
Kerim,
afective:
psiho-motrice:
Strategii didactice:
Metode :
- brainstorming
- conversaţia
- explicaţia
- exerciţiul
- cvintetul
Forme şi tehnici de evaluare: observarea sistematică, proba orală, tema de lucru în clasă.
Bibliografie:
2. Prof. Dr. Marian Barbu (coord.), ş.a. – „Metodica predării limbii şi literaturii române –
învăţământul primar” – Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2003;
4. Iordăchescu, Carmen – ”Să dezlegăm tainele textelor literare”, Ed. Carminis, Piteşti, 2006
5. Piţilă, T., Mihăilescu, C. – ”Limba şi literatura română – Manual pentru clasa a IV-a”, Ed.
Aramis, Bucureşti, 2006
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
EVOCARE:
Elevii sunt împărţiţi în 3 echipe. Fiecare echipă va primi un plic în care se află cartonaşe scrise cu
cuvintele unei propoziţii. Elevii vor aşeza în ordine cuvintele încât să formeze o propoziţie. Vor
identifica subiectul multiplu, vor pune semnele de punctuaţie potrivite, vor numi parte de vorbire prin
care este exprimat subiectulmultiplu şi îl vor transforma în subiect simplu.
ÄBrainstorming: Câinele
Pe tablă este scris cuvântul „câine”. Elevii vor spune şi vor nota pe tablă toate cuvintele
care consideră că au legătură cu acest cuvânt.
REALIZAREA SENSULUI :
Elevii sunt anunţaţi despre tema şi obiectivele lecţiei. Pentru început vor citi lecţia în
gând.
Elevii vor citi lecţia în lanţ iar apoi o vor citi predând ştafeta astfel urmărindu-se atenţia
acordată textului.
- Cum se numeşte lecţia de astăzi? Cine este autorul? Cine sunt principalele personaje ale
acţiunii?
ÄCitire selectivă
Elevii vor căuta în text şi vor citi propoziţiile în care apar scrise cuvintele: tolănit, fidelitate şi
fiare. Vor explica cuvintele şi vor alcătui propoziţii cu ele. Pornind de la cuvântul fiare vor alcătui
două propoziţii cu sensuri diferite ale acestui cuvânt. Propoziţiile se vor scrie la tablă şi în caiete.
REFLECŢIE:
Ex. CÂINELE
CREDINCIOS, PRIETENOS
DEVOTAT
EXTINDERE:
Elevii vor avea ca temă să-şi imagineze şi să scrie cum cred ei că ar putea continua
povestea.
ÎNCHEIERE:
Destinat deopotrivă celor din interiorul cât și celor din exteriorul organizației școlare,
proiectul de dezvoltare a școlii inclzive:
- cultura organizației școlare incluzive – care conține un set specific de valori, credințe
conducătoare, reprezentări, înțelesuri împărtășite de membrii unei organizații, care determină
modul în care aceștia se vor comporta în interiorul și în afara organizației respective și care sunt
transmise noilor membri drept corecte;
ai organizației școlare (profesori, elevi, părinți, autorități locale, agenți economici, alți
reprezentanți ai comunității);