Lucru individual:

1. Selectați şi realizați analiza a trei sancţiuni contravenţionale,

noţiune, concept şi mecanism de aplicare. Argumentați necesitatea
aplicării sanţiunilor contravenţionale, invocaţi exemple de aplicare a
diferitor tipuri de sancţiuni contravenţionale.

Sancţiunea contravenţională este o măsură de constrîngere statală şi un mijloc de

corectare şi reeducare ce se aplică, în numele legii, persoanei care a săvîrşit o contravenţie.
1. Articolul 37. Munca neremunerată în folosul comunităţii (Cod contravențional)
Definiție: Munca neremunerată în folosul comunităţii constă în antrenarea
contravenientului persoană fizică, în afara timpului de serviciu de bază sau de studii, la
munca stabilită de autoritatea administraţiei publice locale.
Mecanism de aplicare: Munca neremunerată în folosul comunităţii se stabileşte pe o
durată de la 10 la 60 de ore şi se execută în 2–4 ore pe zi. În cazul contravenientului care
nu este angajat în cîmpul muncii, nu este antrenat în activităţi de bază sau de studii, la
solicitarea sau cu acordul acestuia, sancţiunea poate fi executată pînă la 8 ore pe zi.
Munca neremunerată în folosul comunităţii poate fi aplicată doar persoanelor care acceptă
să execute o asemenea sancţiune, cu excepția contravenției prevăzute la art. 781 și 3181,
pentru care acordul persoanei nu este necesar.
După pronunţarea hotărîrii judecătoreşti, preşedintele şedinţei de judecată explică esenţa
sancţiunii muncii neremunerate în folosul comunităţii, fapt care se consemnează în
procesul-verbal al şedinţei de judecată.
Contravenientului sancţionat cu muncă neremunerată în folosul comunităţii i se ia în scris
un angajament prin care se obligă să se prezinte în termen de 10 zile la organul de
probaţiune în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul.
În caz de eschivare de la munca neremunerată în folosul comunităţii, această sancţiune se
înlocuieşte cu arest contravenţional, calculîndu-se o zi de arest pentru 2 ore de muncă
neremunerată în folosul comunităţii. Demersul cu privire la înlocuirea muncii
neremunerate în folosul comunității cu arest contravențional se examinează de către
instanța de judecată în termen de 30 de zile.
Munca neremunerată în folosul comunităţii nu poate fi aplicată militarilor prin contract și
persoanelor care nu au atins vîrsta de 16 ani.
Exemple: Art. 237, alin. (2) Încălcarea de către conducătorul de vehicul a regulilor de traversare a
liniei de cale ferată prin pasajul de nivel se sancţionează cu amendă de la 60 la 75 unităţi
convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de la 30 la 40 de
ore, sau cu arest contravenţional pe un termen de 15 zile, în toate cazurile cu privarea de dreptul
de a conduce vehicule pe un termen de un an.
Articolul 255, alin.(1) Deteriorarea din imprudență a liniilor, a instalațiilor, a echipamentelor de
comunicații electronice sau comunicații poștale se sancționează cu amendă de la 10 la 15 unități
convenționale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de
până la 30 de ore, cu amendă de la 30 la 45 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție
de răspundere, cu amendă de la 30 la 100 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.
(2) Deteriorarea intenționată a liniilor, a instalațiilor, a echipamentelor de comunicații electronice
sau comunicații poștale se sancționează cu amendă de la 24 la 90 de unități convenționale
aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de până la 60 de ore,
cu amendă de la 42 la 120 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere,
cu amendă de la 30 la 300 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.

2. Articolul 36. Suspendarea exercitării dreptului special de a conduce vehicule (Cod

contravențional)
Definiție: Suspendarea exercitării dreptului special de a conduce vehicule reprezintă o
sancțiune complimentară care constă în interzicerea temporară persoanei fizice de a
conduce vehicule, inclusiv prin ridicarea permisului de conducere.
Modul de aplicare: Dacă aplicarea sancțiunii în modul prevăzut la alin. (1)
condiționează acumularea a 15 puncte de penalizare, agentul constatator, după
aplicarea sancțiunii principale și a punctelor de penalizare, propune suspendarea
exercitării dreptului special de a conduce vehicule pe un termen de la 30 la 180 de
zile, ca sancțiune complementară.
Suspendarea exercitării dreptului special de a conduce vehicule ca sancțiune
complementară se aplică de către șeful, șefii adjuncți și șefii subdiviziunilor teritoriale
ale Inspectoratului Național de Securitate Publică, pe un termen de la 30 la 180 de
zile, imediat survenirii circumstanțelor de la alin.(2) sau pentru contravențiile a căror
sancțiune complementară prevede și suspendarea exercitării dreptului special.
Suspendarea exercitării dreptului special de a conduce vehicule se aplică pe un
termen de:
a) 30 de zile – dacă persoana acumulează 15 puncte de penalizare;
b) 60 de zile – dacă persoana acumulează, din nou, cel puțin 15 puncte de penalizare
în următoarele 6 luni de la data expirării ultimei suspendări a exercitării dreptului
special de a conduce vehicule;
c) 180 de zile – dacă persoana acumulează, din nou, cel puțin 15 puncte de penalizare
în următoarele 12 luni de la data expirării ultimei suspendări repetate, aplicată în
conformitate cu lit. b), a exercitării dreptului special de a conduce vehicule.
Exemple: Art. 236, alin. (4) Depășirea vitezei de circulație stabilite pe sectorul respectiv
de drum de la 60 la 80 km/oră se sancționează cu amendă de la 45 la 50 de unități convenționale
cu suspendarea exercitării dreptului special de a conduce vehicule pe un termen de la 30 la 45
de zile.
 (5) Depășirea vitezei de circulație stabilite pe sectorul respectiv de drum mai mult de 80
km/oră se sancționează cu amendă de la 75 la 100 de unități convenționale cu suspendarea
exercitării dreptului special de a conduce vehicule pe un termen de la 60 la 90 de zile.
(6) Depășirea repetată a vitezei de circulație stabilite la alin. (4), în cursul aceluiași an, se
sancționează cu amendă de la 100 la 150 de unități convenționale cu suspendarea exercitării
dreptului special de a conduce vehicule pe un termen de la 90 la 120 de zile.
(7) Depășirea repetată a vitezei de circulație stabilite la alin. (5), în cursul aceluiași an, se
sancționează cu amendă de la 150 la 200 de unități convenționale cu suspendarea exercitării
dreptului special de a conduce vehicule pe un termen de la 120 la 180 de zile.

3. Articolul 33. Avertismentul (Cod contravențional)

Definiție: Avertismentul constă în atenţionarea contravenientului asupra pericolului
faptei săvîrşite şi în recomandarea de a respecta pe viitor dispoziţiile legale.
Modul de aplicare: Avertismentul se aplică în scris.
Sancţiunea avertismentului, prevăzută la art.198 alin.(3), (4), art.247 alin.(1), art.249
alin.(1), art.250 alin.(1), art.251 alin.(4), (5), art.319, art.366 alin.(1), se aplică de către
agentul constatator în condiţiile art.446 alin.(1), fără remiterea cauzei contravenţionale
în instanţa de judecată.
Exemple: Articolul 198, alin.(4) Traversarea de către pietoni a liniei de cale ferată în
locuri interzise sau încălcarea regulilor de traversare în locuri stabilite se sancţionează cu
avertisment sau cu amendă de la 3 la 6 unităţi convenţionale.
Articolul 238, alin.(1) Oprirea în locuri interzise se sancţionează cu avertisment sau cu
amendă de la 3 la 6 unităţi convenţionale.
Articolul 240, alin.(1) Nerespectarea de către conducătorul vehiculului a indicatoarelor
rutiere de prioritate, a indicatoarelor de interzicere și de sens obligatoriu, a marcajului de pe
partea carosabilă a drumului privind acordarea dreptului prioritar de circulație și a celui destinat
vehiculelor de rută se sancționează cu avertisment sau cu amendă de la 10 la 12 unități
convenționale cu aplicarea a 2 puncte de penalizare.

Aplicarea sancțiunilor contravenționale este esențială într-o societate organizată și

funcțională, având multiple scopuri și beneficii. Astfel, necesitatea aplicării sancțiunilor
contravenționale constă în restabilirea ordinii de drept, protejarea drepturilor individuale,
integrării în comunitate a contravenientului și promovarea unei societăți în care cetățenii se
conformează regulilor stabilite pentru binele comun.

1. Alegeți 5 contravenții din capitole diferite cu analiza

semnelor constitutive (obiect, latură obiectivă, subiect, latură
subiectivă), cât şi a construcției juridice (ipoteză, dispoziţie, sancţiune).
 Argumentați necesitatea aplicării normei contravenționale pentru
contravențiile selectate, exemplificați, după posibilitate, cazurile de
comitere a contravențiilor selectate, constatare şi examinarea acestor.
1. Articolul 118. Neefectuarea măsurilor obligatorii de ameliorare a terenurilor, de protecţie
a solului contra eroziunii provocate de vînt şi de apă, de prevenire a altor procese care
deteriorează starea solului. Alin. (1) Neefectuarea măsurilor obligatorii de ameliorare a
terenurilor, de protecţie a solului contra eroziunii provocate de vînt şi de apă, de prevenire
a altor procese care deteriorează starea solului se sancționează cu amendă de la 60 la 120
de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 200 de unități
convenționale aplicată persoanei juridice.
Obiectul juridic- relațiile sociale care reglementează domeniul protecţiei mediului
Obiectul material- solul
Latura obiectivă- fapta prejudiciabilă- neefectuarea măsurilor obligatorii de ameliorare a
terenurilor, de protecţie a solului contra eroziunii provocate de vînt şi de apă, de prevenire a altor
procese care deteriorează starea solului; urmarea prejudiciabilă- procese care deteriorează starea
solului
Subiect- persoana fizică, persoana juridică, responsabilă și având vârsta legală de 18ani
Latura subiectivă- vinovăția-săvârșită cu intenție
Dispoziția- „Neefectuarea măsurilor obligatorii de ameliorare a terenurilor, de protecţie a solului
contra eroziunii provocate de vînt şi de apă, de prevenire a altor procese care deteriorează starea
solului”
Sancțiunea- „amendă de la 60 la 120 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu
amendă de la 100 la 200 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.”
Importanța:
Necesitatea aplicării normei contravenționale stipulate în Articolul 118, Alin. (1) care
sancționează neefectuarea măsurilor obligatorii de ameliorare a terenurilor și protecție a solului,
derivă dintr-o serie de considerații fundamentale:
1. Protejarea mediului înconjurător: Măsurile de ameliorare a terenurilor și protecție a solului
sunt esențiale pentru conservarea mediului înconjurător. Solul este un resursă vitală, iar eroziunea
și degradarea acestuia pot avea consecințe grave asupra biodiversității și calității generale a
mediului.
2. Asigurarea durabilității resurselor naturale: Terenurile agricole și solul reprezintă resurse
naturale deosebit de importante. Neaplicarea măsurilor de ameliorare poate duce la degradarea
ireversibilă a acestor resurse, afectând nu doar generația actuală, ci și pe cele viitoare.
3. Prevenirea dezastrelor naturale: Măsurile de protecție a solului sunt esențiale pentru prevenirea
dezastrelor naturale precum alunecările de teren, eroziunea masivă și inundațiile. Implementarea
acestor măsuri contribuie la reducerea riscurilor și impactului acestor evenimente asupra
comunităților locale.
4. Promovarea unei agriculturi durabile: Măsurile de ameliorare a terenurilor sunt adesea legate
de practici agricole durabile. Aplicarea acestora poate sprijini o agricultură mai eficientă,
reducând dependența de inputuri chimice și promovând metode ecologice de gestionare a
terenurilor.
5. Protecția intereselor economice: Calitatea solului are un impact direct asupra productivității
agricole și, implicit, asupra economiei. Aplicarea măsurilor de protecție a solului contribuie la
menținerea fertilității și a capacității de producție a terenurilor agricole.
6. Implementarea legislației și normelor internaționale: Sancționarea neefectuării măsurilor de
ameliorare și protecție a solului este esențială pentru respectarea angajamentelor naționale și
internaționale privind conservarea mediului. Acest aspect contribuie la integritatea juridică a unui
stat și la respectarea standardelor convenite în comunitatea internațională.
7. Responsabilizarea actorilor implicați: Aplicarea sancțiunilor contravenționale subliniază
importanța responsabilității individuale și organizaționale. Aceasta poate motiva actorii relevanți
să adopte practici mai responsabile și să contribuie la protejarea resurselor naturale.
Prin urmare, aplicarea normei contravenționale stipulate în Articolul 118, Alin. (1) este
necesară pentru a asigura protecția mediului, durabilitatea resurselor naturale și implementarea
unor practici responsabile în gestionarea terenurilor și solurilor.
2. Articolul 481. Încălcarea legislației privind gestionarea mijloacelor financiare ale
partidelor politice, ale fondurilor electorale și ale grupurilor de inițiativă, alin. (1)
Prezentarea tardivă sau neprezentarea de către partidele politice a rapoartelor privind
gestiunea financiară se sancționează cu avertisment sau cu amendă de la 120 la 400 de
unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere și/sau persoanei juridice.
Obiectul juridic- relațiile sociale care reglementează drepturile politice, de muncă şi alte drepturi
constituţionale ale persoanei fizice
Latura obiectivă- fapta prejudiciabilă- prezentarea tardivă sau neprezentarea de către partidele
politice a rapoartelor privind gestiunea financiară
Subiect- persoana fizică, responsabilă și având vârsta legală de 18ani
Latura subiectivă- vinovăția-săvârșită cu intenție
Dispoziția- „Prezentarea tardivă sau neprezentarea de către partidele politice a rapoartelor privind
gestiunea financiară”
Sancțiunea- „avertisment sau cu amendă de la 120 la 400 de unități convenționale aplicată
persoanei cu funcție de răspundere și/sau persoanei juridice”
Necesitatea aplicării normei contravenționale stipulate în Articolul 481, Alin. (1) privind
încălcarea legislației privind gestionarea mijloacelor financiare ale partidelor politice, ale
fondurilor electorale și ale grupurilor de inițiativă este susținută de mai multe considerații
importante:
1. Transparența și integritatea procesului electoral: Gestionarea corectă și transparentă a
mijloacelor financiare ale partidelor politice este esențială pentru menținerea integrității
procesului electoral. Prezentarea rapoartelor financiare în termenul stabilit permite publicului să
monitorizeze și să înțeleagă sursele de finanțare ale partidelor, asigurând astfel un mediu electoral
echitabil.
2. Prevenirea corupției și influenței necorespunzătoare: Aplicarea normelor contravenționale în
cazul încălcărilor legate de gestionarea mijloacelor financiare are rolul de a preveni corupția și
influența necorespunzătoare în procesul politic. Măsurile punitive pot descuraja practicile ilegale
și pot contribui la menținerea integrității partidelor politice.
3. Asigurarea echității în competiția electorală: Partidele politice care nu respectă regulile privind
gestionarea financiară pot obține un avantaj injust în competiția electorală. Aplicarea sancțiunilor
contravenționale asigură că toate partidele sunt supuse acelorași norme și condiții, contribuind
astfel la o competiție echitabilă și corectă.
4. Responsabilizarea actorilor politici: Prin instituirea sancțiunilor pentru încălcarea regulilor
privind gestionarea mijloacelor financiare, normele contravenționale încurajează
responsabilizarea actorilor politici. Aceștia sunt încurajați să adopte practici transparente și etice
în ceea ce privește finanțarea și cheltuielile în cadrul activităților politice.
5. Îmbunătățirea încrederii publice: Aplicarea normelor contravenționale contribuie la
consolidarea încrederii publice în instituțiile politice. Atunci când cetățenii au acces la informații
corecte și actualizate privind gestionarea financiară a partidelor politice, aceștia pot avea
încredere că procesul politic este transparent și responsabil.
6. Respectarea legislației în vigoare: Normele contravenționale reprezintă un mijloc prin care se
impune respectarea legislației în vigoare. Ele servesc ca instrumente de aplicare a legilor privind
finanțarea partidelor politice și contribuie la menținerea ordinii în cadrul sistemului politic.
Prin urmare, aplicarea normei contravenționale stipulate în Articolul 481, Alin. (1) este
esențială pentru asigurarea transparenței, integrității și echității în procesul politic, precum și
pentru responsabilizarea și respectarea regulilor de către actorii politici implicați.
3. Articolul 228. Încălcarea regulilor de exploatare a vehiculelor alin.(1) Exploatarea
vehiculelor cu defecte tehnice în sistemul de frînare sau în mecanismul de direcţie, în
dispozitivele de iluminare ori de semnalizare, exploatarea vehiculelor reutilate fără
autorizaţia de rigoare se sancţionează cu amendă de la 9 la 12 unităţi convenţionale cu
aplicarea a 3 puncte de penalizare.
Obiectul juridic- relațiile sociale ce reglementează domeniul circulației rutiere
Obiectul material- vehiculele exploatate
Latura obiectivă- fapta prejudiciabilă - exploatarea vehiculelor cu defecte tehnice în sistemul de
frînare sau în mecanismul de direcţie, în dispozitivele de iluminare ori de semnalizare,
exploatarea vehiculelor reutilate fără autorizaţia de rigoare
Subiect- persoana fizică responsabilă, ce a atins vârsta de 18 ani
Latura subiectivă- vinovăția – cu intenție
Dispoziția – „Exploatarea vehiculelor cu defecte tehnice în sistemul de frînare sau în mecanismul
de direcţie, în dispozitivele de iluminare ori de semnalizare, exploatarea vehiculelor reutilate fără
autorizaţia de rigoare”
Sancțiunea – „amendă de la 9 la 12 unităţi convenţionale cu aplicarea a 3 puncte de penalizare”.
Necesitatea aplicării normei contravenționale stipulate în Articolul 228, Alin. (1) privind
încălcarea regulilor de exploatare a vehiculelor privește mai multe aspecte importante:
1. Siguranța rutieră: Starea tehnică corespunzătoare a vehiculelor este crucială pentru siguranța
rutieră. Vehiculele cu defecte tehnice, în special în sistemele de frânare, mecanismul de direcție,
dispozitivele de iluminare și semnalizare, prezintă un risc semnificativ pentru șoferi, pasageri și
ceilalți participanți la trafic. Aplicarea sancțiunilor contravenționale încurajează proprietarii de
vehicule să mențină și să repare vehiculele în conformitate cu standardele de siguranță.
2. Prevenirea accidentelor rutiere: Exploatarea vehiculelor cu defecte tehnice crește probabilitatea
producerii accidentelor rutiere. Prin aplicarea sancțiunilor contravenționale, se urmărește
prevenirea acestor accidente și reducerea consecințelor negative asupra vieților și sănătății
participanților la trafic.
3. Promovarea responsabilității individuale: Proprietarii și șoferii vehiculelor au responsabilitatea
de a se asigura că acestea sunt în stare tehnică corespunzătoare. Sancțiunile contravenționale
subliniază importanța respectării acestor responsabilități individuale și îi determină pe
participanții la trafic să adopte practici responsabile în ceea ce privește întreținerea vehiculelor.
4. Menținerea standardelor de siguranță: Legislația rutieră impune anumite standarde de siguranță
pentru vehiculele care circulă pe drumurile publice. Aplicarea sancțiunilor contravenționale
asigură menținerea acestor standarde, contribuind la un mediu rutier mai sigur pentru toți
participanții.
5. Descurajarea utilizării vehiculelor reutilate fără autorizație: Utilizarea vehiculelor reutilate fără
respectarea procedurilor și autorizațiilor necesare poate implica riscuri semnificative. Sancțiunile
contravenționale sunt menite să descurajeze această practică și să asigure că doar vehiculele în
conformitate cu reglementările circulă pe drumurile publice.
6. Educație și conștientizare: Sancțiunile contravenționale nu doar sancționează încălcările, ci și
servesc ca mijloc de educare și conștientizare a participanților la trafic cu privire la importanța
menținerii vehiculelor în stare tehnică corespunzătoare.
Prin urmare, aplicarea normei contravenționale stipulate în Articolul 228, Alin. (1) este
esențială pentru protecția siguranței rutiere, prevenirea accidentelor și promovarea
responsabilității individuale în exploatarea vehiculelor.
4. Articolul 249. Nerespectarea condiţiilor prevăzute în licenţele de utilizare a canalelor, a
frecvenţelor radio, a resurselor de numerotare, alin.(1) Nerespectarea condiţiilor prevăzute în
licenţele de utilizare a canalelor, a frecvenţelor radio, a resurselor de numerotare se
sancţionează cu amendă de la 30 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu
amendă de la 42 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu
amendă de la 120 la 240 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
Obiectul juridic- relațiile sociale ce reglementează domniul comunicațiilor electronice și al
comunicațiilor poștale
Latura obiectivă- fapta prejudiciabilă - nerespectarea condiţiilor prevăzute în licenţele de utilizare
a canalelor, a frecvenţelor radio, a resurselor de numerotare
Subiectul- subiectul general-persoana fizică responsabilă ce a atins vârsta de 18 ani, subiectul
special-persoana juridică, persoană cu funcție de răspundere
Latura subiectivă- vinovăția- intenție sau imprudență
Dispoziția – „Nerespectarea condiţiilor prevăzute în licenţele de utilizare a canalelor, a
frecvenţelor radio, a resurselor de numerotare”
Sancțiunea – „amendă de la 30 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă
de la 42 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de
la 120 la 240 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice”.

Necesitatea aplicării normei contravenționale stipulate în Articolul 249, Alin. (1),

referitoare la nerespectarea condițiilor prevăzute în licențele de utilizare a canalelor, a
frecvențelor radio și a resurselor de numerotare, este susținută de următoarele argumente:
1. Utilizarea eficientă a resurselor: Licențele de utilizare a canalelor, a frecvențelor radio și a
resurselor de numerotare sunt acordate pentru a asigura o gestionare eficientă a acestor resurse
limitate. Nerespectarea condițiilor impuse în licențe poate duce la congestie, interferențe și
utilizare ineficientă a spectrului electromagnetic. Prin aplicarea sancțiunilor contravenționale, se
încurajează respectarea strictă a condițiilor licențelor pentru a asigura utilizarea eficientă a acestor
resurse.
2. Prevenirea interferențelor și conflictelor: Respectarea condițiilor licențelor contribuie la
prevenirea interferențelor dintre diferitele utilizări ale canalelor, frecvențelor radio și resurselor de
numerotare. Aplicarea sancțiunilor contravenționale în caz de nerespectare ajută la menținerea
unui mediu de comunicații ordonat și la prevenirea conflictelor care pot apărea în cazul utilizării
neautorizate sau neconforme.
3. Promovarea concurenței echitabile: Licențele de utilizare a resurselor sunt adesea distribuite în
urma unor proceduri de licitație sau atribuire competitivă. Nerespectarea condițiilor impuse în
licențe poate duce la avantaje injuste pentru anumiți operatori. Aplicarea sancțiunilor
contravenționale asigură un mediu concurențial echitabil și respectarea regulilor pentru toți
participanții.
4. Securitatea comunicațiilor: Condițiile stabilite în licențe pot include măsuri de securitate și
protecție a informațiilor transmise prin canalele sau frecvențele respective. Nerespectarea acestor
condiții ar putea expune rețelele și comunicațiile la riscuri de securitate. Aplicarea sancțiunilor
contravenționale contribuie la menținerea unui mediu de comunicații sigur și protejat.
5. Controlul și administrarea eficientă: Normele contravenționale oferă un instrument de control
și administrare eficientă a utilizării resurselor. Prin sancțiuni, se asigură că operatorii respectă
condițiile impuse în licențe și că autoritățile de reglementare pot interveni în cazul neregulilor
pentru a menține ordinea în domeniul comunicațiilor.
6. Protejarea intereselor publice: Utilizarea necorespunzătoare a canalelor, frecvențelor radio și
resurselor de numerotare poate afecta serviciile publice, inclusiv comunicațiile de urgență,
serviciile de telecomunicații și alte aspecte vitale ale infrastructurii de comunicații. Prin aplicarea
sancțiunilor contravenționale, se protejează interesul public și se asigură funcționarea corectă a
serviciilor esențiale.
Prin urmare, aplicarea normei contravenționale specificate în Articolul 249, Alin. (1), este
esențială pentru a asigura utilizarea eficientă, ordonată și securizată a canalelor, frecvențelor radio
și resurselor de numerotare, contribuind astfel la buna funcționare a sistemelor de comunicații.

5. Articolul 3653. Încălcarea regulilor de comportament al spectatorilor la competiţii sportive

oficiale desfăşurate în incinta sălilor de sport sau pe stadioane, alin.(5) Introducerea ori
aprinderea materialelor pirotehnice în timpul competiţiilor sportive oficiale, în sălile de
sport, pe terenurile de sport sau pe stadioane se sancţionează cu amendă de la 100 la 120
de unităţi convenţionale ori cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 35 la 50
de ore.
Obiectul juridic- relațiile juridice ce reglementează ordinea publică și securitatea publică
Latura obiectivă- fapta prejudiciabilă - introducerea ori aprinderea materialelor pirotehnice; locul
- în sălile de sport, pe terenurile de sport sau pe stadioane; timpul - în timpul competiţiilor
sportive oficiale
Subiectul- persoana fizică responsabilă, ce a atins vârsta de 18 ani
Latura subiectivă- vinovăția-intenție
Dispoziția – „Introducerea ori aprinderea materialelor pirotehnice în timpul competiţiilor sportive
oficiale, în sălile de sport, pe terenurile de sport sau pe stadioane”
Sancțiunea – „amendă de la 100 la 120 de unităţi convenţionale ori cu muncă neremunerată în
folosul comunităţii de la 35 la 50 de ore”.

Necesitatea aplicării normei contravenționale stipulate în Articolul 365 3, Alin. (5),

referitoare la introducerea ori aprinderea materialelor pirotehnice în timpul competițiilor sportive
oficiale desfășurate în incinta sălilor de sport sau pe stadioane este susținută de următoarele
argumente:
1. Siguranța publică: Introducerea sau aprinderea materialelor pirotehnice într-un spațiu închis sau
pe un stadion poate reprezenta o amenințare serioasă la adresa siguranței publice. Aceste
materiale au potențialul de a provoca incendii, explozii sau răniri, afectând atât spectatorii, cât și
participanții la competiții. Aplicarea sancțiunilor contravenționale dissuasive este esențială pentru
a descuraja astfel de comportamente periculoase.
2. Protejarea integrității evenimentelor sportive: Utilizarea materialelor pirotehnice în timpul
competițiilor sportive poate perturba desfășurarea normală a evenimentelor și poate crea un mediu
nesigur pentru sportivi și spectatori. Aplicarea sancțiunilor contravenționale contribuie la
menținerea integrității și prestigiului competițiilor sportive oficiale.
3. Prevenirea tulburărilor publice: Folosirea materialelor pirotehnice poate stârni panică și
tulburări în masă în rândul spectatorilor, punând în pericol ordinea publică. Aplicarea sancțiunilor
contravenționale are un caracter preventiv, descurajând comportamentele care ar putea duce la
situații de urgență și la intervenții costisitoare ale autorităților pentru menținerea ordinii.
4. Protecția mediului: Materialele pirotehnice pot genera deșeuri periculoase și poluarea mediului.
Aprinderea acestora în săli de sport sau pe stadioane poate contribui la degradarea calității aerului
și a mediului înconjurător. Aplicarea sancțiunilor contravenționale poate servi ca mijloc de
descurajare pentru protejarea mediului.
5. Responsabilizarea participanților: Impunerea sancțiunilor contravenționale pentru introducerea
sau aprinderea materialelor pirotehnice reprezintă o formă de responsabilizare a celor implicați în
astfel de activități. Este important să se sublinieze consecințele grave ale unor astfel de acțiuni și
să se promoveze un comportament sigur și respectuos în cadrul competițiilor sportive.

Prin aplicarea normei contravenționale menționate în Articolul 365 3, Alin. (5), se

urmărește protejarea siguranței publice, a integrității evenimentelor sportive și a mediului
înconjurător, precum și responsabilizarea participanților pentru a evita astfel de incidente
nedorite.