STUDIU ANALITIC

privind documentarea și tragerea la răspundere

contravențională și penală conform prevederilor
noi cu privire la discursul de ură

/1/
Autoare:
Irina Corobcenco

Au contribuit:
Diana Cheianu, Igor Andrei, Alexandru Postica, Vadim Vieru

Coordonatoare de ediție:
Olga Manole

Procesare computerizată și editare:

Marina Bejenari

Toate drepturile sunt protejate. Conținutul studiului poate fi utilizat și reprodus în scopuri nonprofit și
fără acordul prealabil al Asociației „Promo-LEX” cu condiția indicării sursei de informație.

Studiul a fost realizat în cadrul programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate”,

implementat cu ajutorul poporului american, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare
Internațională (USAID).
Conținutul studiului reflectă opinia și poziția autorilor. Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare
Internațională (USAID) nu poartă răspundere pentru conținutul acestuia.

/2/
 CUPRINS

ABREVIERI...................................................................................................................................................................4
INTRODUCERE...........................................................................................................................................................5
METODOLOGIE.......................................................................................................................................................... 6
CADRUL LEGAL ȘI POLITICI PUBLICE PRIVIND DISCURSUL DE URĂ.......................................... 8
Reglementarea discursului de ură.......................................................................................................................................... 9
Politici publice naționale și modificări ale cadrului legal conex................................................................11
Reacția autorităților la discursul de ură și instigare la discriminare................................................13

DOCUMENTAREA ȘI EVALUAREA CAZURILOR DIN PERSPECTIVA

PERCEPȚIILOR AGENȚILOR CONSTATATORI..................................................................................................................... 16
Cunoașterea și înțelegerea prevederilor legale noi...............................................................................................17
Instrucțiuni și/sau regulamente de aplicare a prevederilor noi..............................................................23
Documentarea contravențiilor..................................................................................................................................................25
Tragerea la răspundere și eficiența sancțiunilor................................................................................................... 29
Dificultăți în procesul de documentare și sancționare......................................................................................31
Colectarea datelor dezagregate............................................................................................................................................. 36
Pregătirea profesională.................................................................................................................................................................. 38
Protejarea victimelor și acțiuni de prevenire.............................................................................................................41
CONSTATĂRI............................................................................................................................................................. 43
RECOMANDĂRI.......................................................................................................................................................49

/3/
 ABREVIERI

alin. – alineatul (ele)

art. – articolul (ele)
etc. – et cetera
nr. – numărul (ele)
AC – agent/agenți constatator(i)
CA – Consiliul Audiovizualului
CC – Codul contravențional
CDONU – Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite
CEC – Comisia Electorală Centrală
CEDO – Convenția europeană a drepturilor omului
CEDR – Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale
CERI – Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței
CIN – Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare
CP – Codul penal
CSMA – Codul serviciilor media audiovizuale
DFG – discuții focus-grup
DU – discurs de ură
IDMP – instigare la discriminare pe motive de prejudecată
IGP – Inspectoratul General al Poliției
IMP – infracțiuni motivate de prejudecată
INJ – Institutul Național al Justiției
INSP – Inspectoratul Național de Securitate Publică
IP – Inspectorat de Poliție
LGBTQI – lesbiene, gay, bisexuali, transgen, queer, intersex
MAI – Ministerul Afacerilor Interne
OAP – Oficiul Avocatului Poporului
PCCOCS – Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale
PG – Procuratura Generală
STI – Serviciul Tehnologii Informaționale
TIC – tehnologii informaționale și comunicații

/4/
 INTRODUCERE

Completarea și modificarea Codului de Informații GENDERDOC-M7 a documentat

contravențional (CC) și Codului penal (CP), 41 de cazuri de discurs de ură și instigare la
prin adoptarea Legii nr. 111 din 21.04.2022 discriminare îndreptate împotriva persoanelor
pentru modificarea unor acte normative1 (în LGBTQI și 15 cazuri de infracțiuni motivate de
continuare Legea nr. 111/2022) și a Legii nr. 73 prejudecată.
din 31.03.2022 privind modificarea unor acte
Astfel, evaluarea capacității Poliției de
normative2 (în continuare Legea nr. 73/2022),
a documenta și a trage la răspundere
în anul 2022, a reprezentat, pe de o parte,
contravențională și penală conform prevederilor
transpunerea recomandărilor Comitetului
noi privind discursul de ură, din momentul
ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale3
intrării în vigoare a acestora (3 iulie 2022), este
(CEDR) din anul 2017, a recomandărilor
importantă din perspectiva asigurării eficienței
Comisiei Europene împotriva Rasismului și
și calității procesului de documentare și
Intoleranței4 (CERI) din anul 2018, precum și
tragere la răspundere, precum și a identificării
a recomandărilor Consiliului pentru Drepturile
lacunelor și vulnerabilităților acestui proces.
Omului al Națiunilor Unite5 (CDONU) din anul
2022 cu privire la combaterea și sancționarea Procesul de evaluare a fost realizat în
discursului de ură și a infracțiunilor motivate de parteneriat cu Inspectoratul Național de
prejudecată. Pe de altă parte, aceste modificări Securitate Publică (INSP) al IGP al MAI și
au determinat autoritățile naționale cu atribuții s-a axat pe următoarele aspecte: claritatea
în acest domeniu, în special Procuratura și înțelegerea prevederilor noi; procesul de
Generală (PG) și Inspectoratul General al documentare a presupuselor cazuri de discurs
Poliției (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne de ură (DU), instigare la discriminare pe motive
(MAI), să întreprindă măsuri pentru a asigura de prejudecată (IDMP) și infracțiuni motivate
aplicarea corectă a prevederilor noi, precum și de prejudecată (IMP); colectarea datelor
a asigura un răspuns eficient față de fenomenul dezagregate; capacitarea Agenților Constatatori
discursului de ură și instigare la discriminare (AC); dificultăți în procesul de documentare și
din Republica Moldova. tragere la răspundere; protejarea victimelor și
prevenirea DU, IDMP și IMP. Analiza calitativă
Datele monitorizărilor realizate de Asociația
și cantitativă a stat la baza formulării unor
Promo-LEX6 arată că fenomenul discursului
constatări și recomandări, care vor permite, pe
de ură are o prezență constantă în spațiul
de o parte, înțelegerea aspectelor procedurii
public, în mass-media și în mediul online (2033
de documentare și tragere la răspundere care
de cazuri identificate în perioada 2018–2022),
ar trebui îmbunătățite, iar, pe de altă parte,
dinamica acestuia fiind în creștere în anumite
acțiunile care trebuie să fie întreprinse pentru
contexte, fie electorale (de exemplu: alegerile
a elimina dificultățile întâmpinate de către AC la
parlamentare, prezidențiale etc.), fie sociale (de
etapele de documentare a presupuselor cazuri,
exemplu: pandemia de COVID-19, marșurile
precum și asigurarea unui răspuns eficient al
pentru promovarea drepturilor persoanelor
Poliției la încălcările prevederilor noi din CC și
LGBTQI etc.), fie politico-militare (de exemplu:
CP, introduse prin adoptarea Legii nr. 111/2022
războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei). În
și a Legii nr. 73/2022.
același timp, doar în ultimele 12 luni, Centrul
1 Legea nr. 111 din 21.04.2023 cu privire la completarea unor acte normative.
2 Legea nr. 73 din 31.03.2022 privind modificarea unor acte normative.
3 Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, Observații finale cu privire la cel de-al X-lea raport periodic și al XI-lea raport periodic combinate, 2017.
4 Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței, Raport privind Republica Moldova, cel de-al V-lea ciclu de monitorizare, 2018.
5 Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Raportul Grupului de Lucru în cadrul Evaluării Periodice Universale a Republicii Moldova, cilcul III, 2022.
6 Asociația Promo-LEX, Fișa tematică: Discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și în mass-media din Republica Moldova în perioada 2018–2021 și
Raport de monitorizare, anul 2022.
7 Centrul de Informații „GENDERDOC-M”, Scrisoarea din 24 iulie 2023.

/5/
 METODOLOGIE

Scopul studiului a constat în evaluarea Datele au fost colectate prin intermediul

capacității Poliției de a documenta și a trage la
răspundere contravențională și penală pentru
discursul de ură, instigare la discriminare și
infracțiuni motivate de prejudecată.
Metodologia a inclus expunerea evoluțiilor
legislative în domeniul prevenirii și combaterii
discursului de ură din momentul intrării în
vigoare a normelor noi (3 iulie 2022) până
în data de 3 iulie 2023 (12 luni), analiza
mecanismelor și procedurilor interne de
monitorizare, documentare și colectare a
datelor dezagregate. De asemenea, documentul
cuprinde analiza instrumentelor de prevenire a
discursului de ură și instigare la discriminare
dezvoltate de IGP al MAI și PG, precum și
a dificultăților întâmpinate în procesul de
identificare și documentare de către AC.
cererilor de acces la informație depuse la IGP,
PG, Consiliul pentru egalitate, Oficiul Avocatului
Poporului (OAP), Centrul de Informații
GENDERDOC-M etc. Analiza a fost completată
cu realizarea unei cercetări sociologice bazate
pe metode cantitative (sondajul sociologic)
și calitative (discuția focus-grup (DFG)) de
colectare a datelor. Cercetarea sociologică
a urmărit cunoașterea percepțiilor agenților
constatatori (AC) privind prevederile noi,
procedura de documentare și tragere la
răspundere, dificultățile întâmpinate etc.
Sondajul sociologic a fost realizat online, în
perioada 19 iunie – 3 iulie 2023, de către 864
AC din cadrul a 40 de inspectorate de poliție
(IP) ale IGP al MAI, ceea ce reprezintă 22,64%
din numărul total de AC angajați în cadrul IGP
la data de 1 martie 20238. Eroarea maximă de
eșantionare este de ±4%.

STRUCTURA EȘANTIONULUI:

Bărbat 87.2%
Sex
Femeie 12.8%
Ofițer 54.1%
Grad
Subofițer 45.9%
Mai puțin de 1 an 10.5%
Vechime în muncă în De la 1 an la 5 ani 30.6%
organele de poliție De la 5 la 10 ani 15.5%
Mai mult de 10 ani 43.4%
19-30 de ani 37.0%
31-40 de ani 40.4%
Vârsta
41-50 de ani 20.2%
51 de ani și mai mult 2.3%

8 Inspectoratul General al Poliției, Scrisoarea nr. 34/11-1894 din 10 mai 2023.

/6/
Chestionarul completat de către AC a cuprins întrebări specifice privind cunoașterea cadrului
legal, documentarea și evidența cazurilor în cadrul IP, analiza cazurilor în cadrul IP, prevenirea și
depășirea dificultăților etc.
Datele cantitative au fost completate cu date calitative, colectate prin două DFG, care au fost
organizate pe data de 21 iulie 2023. Eșantionul cercetării calitative a cuprins 24 de agenți
constatatori: 12 subofițeri și 12 ofițeri din cadrul a 24 IP. Discuțiile focus-grup au avut la bază
un ghid de interviu pentru a înțelege mai profund anumite provocări pe care le întâmpină AC în
procesul de documentare și tragere la răspundere în astfel de cazuri.
În realizarea cercetării sociologice, echipa Asociației Promo-LEX a fost ghidată de compania
SOCIOPOLIS CONSULTANCY SRL.

/7/
1
CADRUL LEGAL ȘI
POLITICI PUBLICE PRIVIND
DISCURSUL DE URĂ

/8/
 În anul 2022, cadrul legal a fost completat
și ajustat (a se vedea Legea nr. 73/2022 și
Legea nr. 111/2022). Astfel, Legea nr. 73/2022
a completat art. 52 CC, interzicând discursul
de ură și/sau instigarea la discriminare în
perioada electorală și în materialele electorale.
Legea nr. 111/2022 a inclus mai multe modificări
la CP și CC cu privire la discursul de ură,
instigare la discriminare și infracțiuni motivate
de prejudecată.
Pe de o parte, în perioada de după intrarea
în vigoare a Legii nr. 73/2022 și a Legii nr.
111/2022, la nivel național, au fost înregistrate
mai multe acțiuni de ajustare a cadrului legal,
de dezvoltare a unor programe, planuri de
acțiuni și regulamente care, în mod indirect sau
direct, pot influența și/sau contribui la procesul
de documentare și evaluare a cazurilor de
DU, IDMP și IMP și la procesul de prevenire a
acestora. Pe de altă parte, odată cu intrarea în
vigoare a prevederilor noi, Poliția, în calitatea
sa de agent constatator, a trebuit să depună
eforturi de capacitare a angajaților săi în
vederea asigurării aplicării eficiente a legislației
în presupusele cazuri de DU, IDMP și IMP.
Acest capitol prezintă principalele modificări
ale cadrului legal, evoluții la nivel național și
date cu privire la aplicarea prevederilor noi de
către autorități.

REGLEMENTAREA DISCURSULUI DE URĂ

Prin Legea nr. 73/2022 și Legea nr. 111/2022, pe motive de prejudecată și discursul de ură
Codul contravențional a fost completat cu câteva și/sau instigarea la discriminare în perioadele
norme care interzic instigarea la discriminare electorale și în materialele electorale.

Astfel, Legea nr. 111/2022 a completat Codul contravențional cu definiția

„motive de prejudecată” (art. 46/3), după cum urmează:
(1) Prin motive de prejudecată se înțeleg idei preconcepute ale
făptuitorului bazate pe considerente de rasă, culoare, origine
etnică, națională sau socială, cetățenie, sex, gen, limbă, religie
sau convingeri religioase, opinii politice, dizabilitate, orientare
sexuală, identitate de gen, stare de sănătate, vârstă, stare
civilă, statut de migrant sau azilant, indiferent dacă fapta este
comisă în privința persoanei care posedă astfel de caracteristici
protejate, în privința bunurilor acesteia sau asociate cu aceasta
sau în privința persoanei care acordă suport persoanelor ce
posedă astfel de caracteristici protejate ori se asociază cu
acestea, această asociere fiind una reală sau percepută ca fiind
reală.
(2) Prezența în profilul victimei a anumitor caracteristici protejate
nu va constitui în sine o bază suficientă pentru a conclude că
s-a comis o faptă motivată de prejudecată.
(3) Se consideră că fapta s-a comis din motive de prejudecată
indiferent de faptul dacă făptuitorul s-a condus integral sau
doar parțial de astfel de motive, fiind prezente și alte motive.

/9/
Articolul 70/1 CC, introdus prin Legea nr. 111/2022, definește și
sancționează instigarea la discriminare pe motive de prejudecată,
după cum urmează:
(1) Acțiunile intenționate, îndemnurile publice, diseminarea
informației sau alte forme de informare a publicului, inclusiv
prin intermediul mass-mediei, în formă scrisă, desen sau
imagine, sau prin intermediul unui sistem informatic, îndreptate
spre instigarea la discriminare pe motive de prejudecată se
sancționează cu amendă de la 20 la 80 de unități convenționale
aplicată persoanei fizice, de la 120 la 210 unități convenționale
persoanei cu funcție de răspundere.
(2) Nu se consideră instigare la acțiuni de discriminare pe motive
de prejudecată acțiunile făcute ca parte a unui discurs sau
a dezbaterilor publice cu o justificare rezonabilă și obiectivă
privind probleme de religie, educație, cercetare științifică
obiectivă, inclusiv în contextul evenimentelor sau acțiunilor
artistice.
Articolul 52, alin. (3) CC, introdus prin Legea nr. 73/2022 și, ulterior,
completat în 2023, sancționează utilizarea discursului de ură și/sau
instigare la discriminare de către competitorii electorali, după cum
urmează:
(3) Utilizarea de către competitorii electorali a discursului de
ură și/sau instigarea la discriminare în cadrul perioadei
electorale și/sau în materialele de agitație electorală

se sancționează cu amendă de la 150 la 250 de unități

convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 250 la
400 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.
Articolul 346 CP a fost expus în redacție nouă prin Legea nr. 111/2023,
iar în varianta actuală, acesta definește și interzice acțiunile de instigare
la acțiuni violente pe motive de prejudecată, după cum urmează:
Instigarea la ură sau violență, manifestată prin îndemnuri
publice, diseminare a informației sau alte forme de informare a
publicului, inclusiv prin intermediul mass-mediei, în formă scrisă,
desen sau imagine, sau prin intermediul unui sistem informatic,
împotriva unei categorii de persoane pe motive de prejudecată

se pedepsește cu amendă în mărime de la 500 la 600 de

unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul
comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 1
an la 3 ani.

/ 10 /
POLITICI PUBLICE NAȚIONALE ȘI MODIFICĂRI
ALE CADRULUI LEGAL CONEX
În perioada supusă evaluării, Parlamentul specific nr. 2 „Asigurarea reprezentării și a
Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 48 din participării efective a populației de etnie romă
10.03.20239 privind securitatea cibernetică, la viața publică” include domeniul combaterii
care urmează să intre în vigoare pe data de 1 discriminării cu șapte acțiuni care se referă la
ianuarie 2025. Legea face trimitere la serviciile prevenirea și combaterea discursului de ură și
din domeniul tehnologiilor informaționale și a discriminării, printre care:
comunicațiilor (TIC) potențial vulnerabile, dar nu
se referă la actele de natură rasistă și xenofobă • Acțiunea 2.11. Instruirea și informarea
comise prin intermediul sistemelor informatice, funcționarilor publici în vederea realizării
conform Protocolului adițional la Convenția competențelor ce vizează cazurile de
Consiliului Europei privind criminalitatea discriminare și instigare la ură interetnică
informatică10 (Convenția de la Budapesta). în rândul persoanelor de etnie romă.
• Acțiunea 2.18. Organizarea campaniilor de
În același timp, Legea nr. 20 din 03.09.2009 informare și sensibilizare, desfășurate la
privind prevenirea și combaterea crimelor nivel central și local, în media (în particular TV,
informatice sau Codul nr. 122 din 14.03.2003, radio și online), de combatere a discursului
Codul de procedură penală al Republicii Moldova, de ură și a stereotipurilor negative față de
nu se referă la condițiile de restricționare a populația de etnie romă.
accesului la paginile web care conțin informații • Acțiunea 2.19. Instruirea judecătorilor și
ce incită la ură sau discriminare sau la altor actori din domeniul justiției cu privire la
ștergerea conținutului online ilegal11. implementarea legislației anti-discriminare,
în special în ceea ce privește discriminarea
Pe data de 30 mai 2023, Președinția a propus rasială și respectarea principiului inversării
spre consultări publice proiectul de lege12 privind sarcinii probei.
Centrul Național de Apărare Informațională
și Combatere a Propagandei – Patriot – și Pe data de 21 decembrie 2022, Guvernul
modificarea unor acte normative. Acesta a Republicii Moldova a aprobat Programul de
fost votat în lectură finală13 de Parlamentul ordine și securitate publică pentru anii 2022–
Republicii Moldova pe data de 31 iulie 2023. 202516. Programul cuprinde trei obiective
generale, dintre acestea, obiectivul general nr.
Pe data de 3 august 2022, Guvernul Republicii 2 „Alinierea serviciilor de ordine și securitate
Moldova, prin Hotărârea nr. 576/202214, publică la abordarea bazată pe drepturile
a aprobat Programul pentru susținerea omului” include obiectivul specific „Alinierea
populației de etnie romă din Republica Moldova 100% a condițiilor de prestare a serviciilor
pentru anii 2022–202515. Din cele cinci de ordine și securitate publică la standardele
obiective specifice ale Programului, obiectivul drepturilor omului până în anul 2025”.
9 Parlamentul Republicii Moldova, Legea nr. 48 din 10.03.2023 privind securitatea cibernetică.
10 Consiliul Europei, Protocolul Adițional la Convenția privind criminalitatea informatică, 2003.
11 Parlamentul European, Consiliul European, Regulamentul (UE) 2022/2065 din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru
serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE, pct. 12, Conținutul online ilegal – informațiile, indiferent de forma lor,
care, în temeiul dreptului aplicabil, sunt ele însele ilegale, cum ar fi discursurile ilegale de incitare la ură sau conținutul cu caracter
terorist și conținutul discriminatoriu ilegal, sau care, în temeiul normelor aplicabile sunt declarate ilegale deoarece se referă la
activități ilegale.
12 Președinția Republicii Moldova, Proiect de lege privind Centrul Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei.
13 Parlamentul Republicii Moldova, Proiectul de lege nr. 223 privind Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a
Dezinformării și modificarea unor acte normative.
14 Guvernul Republicii Moldova, Hotărârea nr. 576/2022 din 03.08.2022.
15 Guvernul Republicii Moldova, Programul pentru susținerea populației de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2022-
2025.
16 Guvernul Republicii Moldova, Programul de ordine și securitate publică pentru anii 2022–2025.
/ 11 /
Din cele opt acțiuni planificate pentru de prejudecată, discurs de ură și propagandă
acest obiectiv, acțiunea 2.1.6 „Consolidarea de război” cuprinde câteva activități specifice
capacităților serviciilor de ordine și securitate care se referă la:
publică în combaterea infracțiunilor motivate

a) formarea de formatori în domeniul combaterii infracțiunilor

motivate de prejudecată, egalitate și nediscriminare, inclusiv
referitoare la persoanele de etnie romă și LGBTQI;
b) operaționalizarea mecanismului de colectare a datelor
dezagregate privind numărul, tipul și categoriile (în baza
criteriilor protejate de lege, de infracțiuni și contravenții
motivate de prejudecată, dispreț sau ură) și
c) organizarea unei campanii de sensibilizare cu privire la
infracțiunile motivate de prejudecată, discursul de ură anual.

Pe data de 11 august 2023 a intrat în vigoare Și doar punctul 115 din capitolul III al
Regulamentul privind modul de furnizare, regulamentului se referă și la mesaje, nu doar
distribuire și difuzare a publicității politice, la imagini: „publicitatea politică sau electorală
electorale și a mesajelor de interes public17, va conține doar materiale publicitare care
elaborat de Comisia Electorală Centrală (CEC), exclud mesaje subliminale, înșelătoare, imorale,
care a fost supus consultărilor publice în luna discriminări de orice tip, mesaje sexiste...”.
aprilie18.
Pe data de 26 mai 2023, Consiliul Audiovizualului
Regulamentul interzice utilizarea imaginilor (CA) a aprobat Metodologia de monitorizare a
care conțin îndemn la ură națională, rasială cazurilor de discurs care incită la ură în media
sau religioasă, incitare la discriminare sau la audiovizuală19. Metodologia are la bază Ghidul
violență publică (Cap. III. Conținutul publicității, privind evaluarea și prelucrarea cazurilor de
pct. 112, lit. (f)) în publicitatea politică sau discurs de ură elaborat de Consiliul Europei20.
electorală. Deși metodologia reprezintă un instrument
intern al Consiliului Audiovizualului, iar
O altă prevedere a regulamentului se referă,
viitoarele potențiale cazuri identificate vor viza
de asemenea, la interzicerea imaginilor care
furnizorii de servicii media audiovizuale și/sau
propagă, incită, promovează sau justifică
moderatorii/jurnaliștii, implicarea AC ar putea
mai multe forme ale discursului de ură: „în
fi luată în considerare în cazurile în care invitații
publicitatea politică sau electorală nu pot
emisiunilor TV și radio vor utiliza discurs de
fi utilizate imagini ce sunt susceptibile de
ură și/sau instigare la discriminare.
a propaga, incita, promova sau justifica ura
rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte
forme de ură fondate pe intoleranță sau pe
discriminarea pe criterii de sex, de rasă, de
naționalitate, de religie, de dizabilitate sau
de orientare sexuală” (Cap. III. Conținutul
publicității, pct. 112, lit. (g)).

17 Comisia Electorală Centrală, Regulament privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a
mesajelor de interes public, 2023.
18 Comisia Electorală Centrală, Anunțul privind organizarea consultărilor publice.
19 Consiliul Audiovizualului, Metodologia de monitorizare a cazurilor de discurs care incită la ură în media audiovizuală.
20 Consiliul Europei, Combaterea discursului de ură în media audiovizuală din Republica Moldova. Ghid pentru evaluarea și
prelucrarea cazurilor de discurs de ură, 2021.
/ 12 /
REACȚIA AUTORITĂȚILOR LA DISCURSUL DE URĂ
ȘI INSTIGARE LA DISCRIMINARE
În perioada 3 iulie 2022 – 3 iulie 2023, Centrul Cauza contravențională
de Informații GENDERDOC-M21 a documentat
41 de cazuri de discurs de ură și instigare la Procesul-verbal contravențional a fost întocmit
discriminare și 15 cazuri de infracțiuni motivate de către angajații IP Ștefan Vodă pe data de
de prejudecată. În două cazuri de discurs 30.09.2022. Conform INSP al IGP, MAI25, acesta
de ură, GENDERDOC-M a depus plângere a fost expediat spre examinare instanței de
la Poliție, iar în altul a depus plângere la judecată Căușeni. Hotărârea instanței de
Consiliul pentru egalitate. În zece cazuri de judecată relevă faptul că mai multe mesaje
infracțiuni motivate de prejudecată din cele video au fost publicate în rețeaua de socializare
15 documentate, Centrul a sesizat Poliția. În Facebook. Acestea au avut la bază criteriul de
celelalte cazuri, victimele au refuzat să depună etnie (romă) și au fost adresate unei persoane
plângere la Poliție, iar GENDERDOC-M a oferit care nu aparținea acestei etnii, însă prin
suport juridic și/sau psihologic victimelor sau asociere a devenit ținta mesajelor intolerante.
a fost depusă o plângere la Consiliul pentru Instanța de judecată Ștefan Vodă a hotărât26
egalitate. că autorul se face vinovat de încălcarea art.
70/1 CC. Contravenientul a fost amendat cu 40
În perioada de referință (10 februarie 2023), de unități convenționale (2.000 de lei).
Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare
(CIN) a depus o plângere la Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze
Speciale (PCCOCS), în raport cu pretinsele Cauza penală
acțiuni discriminatorii22 ale Mitropolitului Cauza penală a fost inițiată în baza art. 346
Chișinăului și Întregii Moldove Vladimir. Pe CP, pentru incitare la acțiuni violente pe motiv
data de 19 iunie 2023, reprezentanta CIN a de prejudecată în baza criteriului de origine
fost informată de Consiliul pentru egalitate etnică. Mesajul video a fost publicat în aplicația
despre prelungirea termenului de examinare mobilă TikTok, autoarea acestuia, purtând un
a plângerii, retransmise de PCCOCS, fără a fi chipiu militar sovietic, s-a adresat publicului
informată în prealabil de către reprezentanții larg cu un îndemn explicit de lichidare a
Procuraturii. Pe data de 3 august 2023, reprezentanților poporului ucrainean. Curtea
Consiliul pentru egalitate a decis returnarea de Apel Bălți (sediul central) a hotărât stabilirea
materialelor PCCOCS, întrucât aspectele pedepsei sub formă de amendă în mărime de
reclamate (încălcarea art. 346 CP) depășesc 500 de unități convenționale (25.000 de lei).
atribuțiile Consiliului.
Pe de altă parte, în aceeași perioadă, Consiliul
În același timp, cele două instituții – Poliția și pentru egalitate și Consiliul Audiovizualului
Procuratura – cu atribuții în vederea aplicării au analizat mai multe presupuse acțiuni
prevederilor noi cu privire la DU, IDMP și IMP de discriminare și, respectiv, de încălcare a
au inițiat, în perioada supusă evaluării, o cauză prevederilor Codul serviciilor media audiovizuale
contravențională23 în baza art. 70/1 CC și o (CSMA) privind forme de discriminare și discurs
cauză penală24 în baza art. 346 CP. de incitare la ură în media audiovizuală.
21 Centrul de Informații „GENDERDOC-M”, Scrisoare din 24 iulie 2023.
22 Mitropolitul Vladimir, Opinia Bisericii Ortodoxe din Moldova referitor la decizia CEDO din 17 ianuarie 2023 privind legiferarea
cuplurilor LGBT, 30 ianuarie 2023.
23 Inspectoratul Național de Securitate Publică, Scrisoarea nr. 34/17-4885 din 25 iulie 2023.
24 Judecătoria Bălți, Sentință în Dosarul nr. 1-23081147-09-1-07062023 din 10 iulie 2023.
25 Inspectoratul Național de Securitate Publică, Scrisoarea nr. 34/17-5234 din 8 august 2023.
26 Judecătoria Căușeni (sediul Șefan Vodă), Hotărârea în Dosarul nr. 4-182/2022 din 17 noiembrie 2022.
/ 13 /
 Consiliul pentru egalitate
În perioada 3 iulie 2022 – 3 iulie 2023, Consiliul
pentru egalitate a înregistrat 21 de plângeri
și cinci sesizări, care au avut ca obiect o
presupusă instigare la discriminare și niciuna
dintre aceste plângeri nu a vizat discursuri
care incită la ură și instigare la discriminare în
contextul alegerilor locale noi din 16 noiembrie
2022 sau al alegerilor regionale din 30 aprilie
2023. Până pe data de 28.07.2023, pe marginea
acestora, Consiliul a emis șapte decizii și patru
avize consultative, celelalte plângeri aflându-
se în proces de examinare.
De asemenea, Consiliul pentru egalitate a
înregistrat trei solicitări de avize consultative
în cazuri de discurs de ură și/sau instigare
la discriminare depuse de Poliție, date care
nu sunt înregistrate și de INSP al IGP, MAI27.
Pentru două din cele trei solicitări, Consiliul a
formulat avize consultative. Ambele solicitări
au venit din partea Direcției de Poliție a mun.
Chișinău.
În cazul avizului consultativ28 din noiembrie
2022, Consiliul a analizat textele publicate pe
rețeaua de socializare Facebook de către un
autor necunoscut, și anume: „Какие ястребы
войны собрались, сами sunt niște venetici
pe acest pământ al nostru și ne dictează ce
să facem”, „voi sunteți venetici, понаехали.
Du-te la tine în Siberia sau ternopoli și acolo
обьясняй людям как жить надо”. Consiliul
a calificat aceste mesaje ca fiind instigare la
discriminare pe criteriu de origine etnică.
În cel de al doilea aviz consultativ, din martie
202329, Consiliul pentru egalitate a analizat
mesajele și comentariile din aplicația Yandex
care au fost trimise de către o persoană
unei alte persoane, fără a fi făcute publice
sau diseminate prin intermediul unor alte
mijloace. Consiliul a constatat că mesajele și
comentariile nu au luat forma unei presiuni
sau a unei conduite intenționate care să aibă
27 Ibidem.
28 Consiliul pentru egalitate, Aviz consultativ nr. 187/22 din 25 noiembrie 2022.
29 Consiliul pentru egalitate, Aviz consultativ din 20 martie 2023.
30 Codul serviciilor media audiovizuale, art. 13, alin. (6), lit. b): „În cadrul programelor audiovizuale de știri și de dezbateri, de
informare în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală trebuie sa fie respectate următoarele
cerințe: b) evitarea oricăror forme de discriminare”.
31 Consiliul Audiovizualului, Decizia nr. 71 din 17 martie 2023 cu privire la rezultatele controlului efectuat în temeiul Deciziei
Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova nr. 53 din 17.02.2023.
/ 14 /
drept scop discriminarea persoanei vizate de
acestea.
O a treia solicitare la adresa Consiliului a fost
depusă de IP Bălți, care a avut ca obiect o
presupusă injurie pe motive de prejudecată.
În speță, Consiliul nu a reținut prezența unui
motiv de prejudecată.
Consiliul Audiovizualului
Consiliul Audiovizualului, în baza prevederilor
CSMA, în perioada 3 iulie 2022 – 3 iulie 2023,
a înregistrat trei petiții privind discursul care
incită la ură și instigare la discriminare, iar în
patru cazuri membrii CA s-au autosesizat pe
marginea unor potențiale cazuri. În consecință,
CA a emis șase decizii, două dintre care se
referă la derogările de la art. 13, alin. (6), lit. b)30
din CSMA.
Obiectul Deciziei nr. 7131 a fost programul
audiovizual „Обсуждаем вместе” din data de 8
februarie 2023, de la postul TV „TV-Găgăuzia”.
În cadrul emisiunii, invitații Ivan Câlicic, activist
civic, Mihail Vlah, președintele Consiliului de
observatori al Companiei Publice „Găgăuziya
Radio Televizionu”, și Leonid Chiosea, deputatul
Adunării Populare a UTA Găgăuzia, au făcut
mai multe declarații care au fost calificate de
către membrii CA drept hărțuire a jurnalistului
Mihail Sirkeli, printre care:
«[…] Пусть он пройдется по своему
селу Кирсово. Я не думаю, что его
родители придерживаются этого
мнения. Я уверен, что там адекватные,
нормальные родители. И как-то
так вырос такой у них, скажем так,
негагауз.»
«Я убежден, что сегодня Михаил
Сиркели – это пропагандист
проплаченный западный, который
пытается унизить наш гагаузский
 народ. Наш гагаузский народ
толерантный, он добрый, он здоровый.
Если мы между собой ругаемся, вам
нечего сюда лезть. Потому что если
нам надо будет, мы объединимся и
дадим по зубам любому. »
«[…] Давайте спросим […] нужна
нам эта интеграция в Румынию, как
они предлагают нам, нужна нам эта
пропаганда геев, там лесбиянок, ещё
кого-то, кем является он сам этот
Сиркели».
În acest caz, CA a constatat încălcarea
prevederilor art. 13, alin. (6), lit. b) din CSMA
și a sancționat Compania Publică „Găgăuziya
Radio Televizionu” cu avertizare publică.
În cazul Deciziei nr. 14632, obiectul monitorizării
a fost programul „Специальный репортаж”
difuzat de serviciul media audiovizual public
de televiziune „TV-Găgăuzia”. Programul nu
a avut moderator și generic, iar protagoniștii,
32 Consiliul Audiovizualului, Decizia nr. 146 din 19 mai 2023 cu privire la rezultatele controlului efectuat în temeiul Deciziei Consiliului
Audiovizualului al Republicii Moldova nr. 109 din 21.04.2023.
/ 15 /
Stepan Piron, președintele Centrului
Independent de Jurnalism din Găgăuzia, și
Dumitru Constantinov, președintele Adunării
Populare a Găgăuziei, s-au pronunțat asupra
declarațiilor făcute de către jurnalistul
portalului web „Nokta” Mihail Sirkeli în cadrul
programului „Cutia Neagră”, difuzat de serviciul
media audiovizual de televiziune „TV8”, făcând
mai multe afirmații:
«Такие люди для Гагаузии это мусор.»
«Можно заработать себе кличку
манкурта, а это очень плохая кличка.»
Astfel, CA a constatat că serviciul media
audiovizual public de televiziune „TV-Găgăuzia”
nu a ținut cont de mesajele care au conținut
elemente de discriminare pe criteriul protejat
opinii politice. Serviciul media audiovizual public
de televiziune „TV-Găgăuzia” a fost sancționat
cu avertizare publică pentru încălcarea
prevederilor art. 13, alin. (6), lit. b) din CSMA.
2
DOCUMENTAREA ȘI
EVALUAREA CAZURILOR DIN
PERSPECTIVA PERCEPȚIILOR
AGENȚILOR CONSTATATORI

/ 16 /
 Acest capitol include analiza calitativă și cantitativă a percepțiilor AC33 privind prevederile noi
introduse prin adoptarea Legii nr. 73/2022 și a Legii nr. 111/2022, procedura de documentare
și tragere la răspundere, colectarea datelor dezagregate, dificultățile întâmpinate, pregătirea
profesională, precum și informarea și protejarea victimelor. Analiza are la bază datele colectate în
cadrul DFG, precum și în cadrul sondajului sociologic.

CUNOAȘTEREA ȘI ÎNȚELEGEREA PREVEDERILOR

LEGALE NOI
Analiza cantitativă a modului de documentare
și tragere la răspundere contravențională și
penală conform prevederilor noi cu privire la
discursul de ură a arătat că, în perioada 3 iulie
2022 – 19 iunie 2023, 6,4% dintre angajații
Poliției au documentat cel puțin un caz de DU,
IDMP și IMP (figura 1).

Figura 1.

Ponderea AC care au documentat cel puțin un caz de DU, IDMP și IMP

AC care au documentat cel

puțin un caz
AC care nu au documentat
6.4% astfel de cazuri

93.6%

33 Potrivit art. 400, alin. (1) CC, contravențiile prevăzute de art. 52, alin. (3) și art. 70/1 CC se examinează de Poliție. Conform art.
400, alin. (2) CC, sunt în drept să examineze cauze contravenționale și să aplice sancțiuni în limitele competenței funcționarii
publici cu statut special din cadrul MAI, care exercită atribuțiile Poliției și sunt împuterniciți cu asemenea atribuții conform fișei
postului.

/ 17 /
 Cel mai des, astfel de cazuri au fost documentate de către subofițeri cu vârsta cuprinsă între 19
și 30 de ani (figura 2).

Figura 2.

Caracteristici sociodemografice ale polițiștilor care au documentat cel puțin un caz de DU, IDMP
și IMP pe parcursul ultimelor 12 luni
eșantion
Total

Total 6.4%

Femeie 3.5%
Sex

Bărbat 6.8%

Subofițer 8.8%
Grad

Ofițer 4.3%

Mai mult de 10 ani 4.5%

Vechime în muncă

De la 5 la 10 ani 4.6%

De la 1 an la 5 ani 8.1%

Mai puțin de 1 an 11.5%

51 ani și mai mult 10.8%

41-50 ani 3.1%

Vârsta

31-40 ani 4.8%

19-30 ani 10.8%

/ 18 /
Analiza calitativă realizată în baza DFG a
evidențiat faptul că, în opinia AC, prevederile
noi au următoarele puncte forte:
(a) completează anumite „goluri” existente
în cadrul normativ-legal, nemijlocit
sancționarea unor făptuitori care
anterior nu puteau fi pedepsiți. În
acest fel, legea nu permite escaladarea
unor astfel de fapte, prin tragerea la
răspundere și sancționare: „Erau diferite
cazuri când persoana comitea o faptă
care nu e prevăzută de lege și faptul dat
încuraja făptașul ca să admită în viitor
astfel de fapte” (DFG_1);
(b) în procesul de calificare, ajută la
delimitarea motivelor de prejudecată de
alte motive: „mai ușor te orientezi ca să
califici”;
(c) stabilesc anumite caracteristici privind
profilul victimei;
(d) abordează diferit făptuitorii: „Se face
o delimitare între fapta din motive de
prejudecată de altele... și contribuie
la conștientizarea că din motiv de
prejudecată amenda și sancțiunea
e mai aspră” (DFG_1) și stabilesc
amenzi „usturătoare”, care ar trebui să
preîntâmpine recidiva unor astfel de
situații: „Se achita amenda de 150 de lei
sau 450 de lei, dar acum e 2.000 de lei”
(DFG_1).
34 Legea nr. 64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare.
35 Codul nr. 174 din 01.11.2018, Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova.
/ 19 /
Analiza cadrului legal arată că, la nivel național,
discursul de ură este definit de Legea nr. 64
din 23.04.2010 cu privire la libertatea de
exprimare34 și de Codul nr. 174 din 01.11.2018,
Codul serviciilor media audiovizuale35. Conform
datelor colectate în baza chestionarului
sociologic, la întrebarea privind actele normative
care definesc discursul de ură, majoritatea AC
(56,4%) consideră că, Codul contravențional
definește discursul de ură, 24,3% au indicat
Legea nr. 64/2010, iar 10,5% – Codul serviciilor
media audiovizuale.
Din numărul total al participanților la studiu
care au documentat cel puțin un caz de DU,
IDMP sau IMP, 56,9%, de asemenea, consideră
că definiția discursului de ură este dată de
Codul contravențional, și doar 5,9% au indicat
Codul serviciilor media audiovizuale, iar 21,3% –
Legea nr. 64 (figura 3).
Acest lucru este confirmat și de analiza
calitativă, care a evidențiat faptul că
reprezentanții Poliției consideră că printre
punctele slabe ale prevederilor noi introduse
prin adoptarea Legii nr. 111/2022 sunt: (a) lipsa
în legislație a ceea ce reprezintă discursul de
ură și (b) dificultatea de a stabili și a demonstra
motivul de prejudecată.
 Figura 3.

Actele normative care, în opinia AC, definesc „discursul de ură”

Codul contravențional

Codul penal

Legea nr. 121 privind asigurarea egalității

Legea nr. 64 privind libertatea de exprimare

Legea nr. 5 privind asigurarea egalității între bărbați și femei

Legea nr. 320 privind activitatea poliției și activitatea polițistului

Codul serviciilor media audiovizuale

Codul familiei

Legea nr. 241 a comunicațiilor electronice

Altceva

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Total AC AC care au documentat cel puțin un caz AC care nu au documentat astfel de cazuri

*Întrebare cu răspuns multiplu

În același timp, aproximativ 3/4 dintre AC care de ură” în cadrul instruirilor organizate pentru
au documentat astfel de cazuri au afirmat că pe AC pe marginea acestui subiect, fie asupra
parcursul cazului s-au ghidat și de alte norme alocării unei durate de timp insuficiente. Lipsa
decât cele prevăzute de Codul contravențional unui comentariu pe marginea prevederilor noi,
și Codul penal (figura 4). de asemenea, poate fi cauza unei înțelegeri
parțiale a acestora. În lipsa înțelegerii a ceea
Acest lucru indică fie asupra abordării
ce reprezintă „discursul de ură”, riscul de
insuficiente a aspectului ce se referă la
interpretare eronată a normelor art. 52, alin. (3)
prevederile legale și la definirea „discursului
și art. 70/1 CC este destul de mare.

Figura 4.

Numărul AC care s-au condus și de alte norme în procesul de documentare a unui caz de DU,
IDMP sau IMP

15
40
AC care nu s-au condus
de alte norme AC care s-au condus
de alte norme

/ 20 /
Pentru 76,9% și, respectiv, 82,1% dintre AC (figura 5), prevederile art. 52, alin. (3) și art. 70/1 CC sunt
parțial clare sau clare. Norma prevăzută la art. 346 CP este parțial cunoscută sau cunoscută de
către 79,80% dintre AC.

Figura 5.

Nivelul de claritate și cunoaștere a prevederilor noi, în opinia AC36, pe o scală de la 1 la 10

23.1% Pe o scală de la 1 la 10, cât

de clare vă sunt normele
prevăzute la art. 52, alin. (3)
Cod contravențional?

76.9% 1-5 pct. 6-10 pct.

17.9% Pe o scală de la 1 la 10, cât

de clare vă sunt normele
prevăzute la art. 70/1, alin.
(1) Cod contravențional?

82.1% 1-5 pct. 6-10 pct.

20.2% Pe o scală de la 1 la 10,

în ce măsură credeți
că cunoașteți normele
prevăzute la art. 346

79.8%
Cod penal?

1-5 pct. 6-10 pct.

36 Aprecierea personală a nivelului de claritate și cunoaștere a fost realizată pe o scală de la 1 la 10, unde 1 are valoare minimă (nu
îmi este clar deloc/nu cunosc deloc), iar 10 are valoare maximă
/ 21(îmi
/ este foarte clar/cunosc foarte bine).
 Cu toate acestea, pe de o parte, analiza
calitativă a evidențiat faptul că în ceea ce
privește art. 70/1 CC, care se referă la instigarea
la discriminare pe motive de prejudecată, unii
AC au afirmat că toate cazurile de discriminare
sunt stabilite de Consiliul pentru egalitate,
deși AC pentru încălcarea articolului 70/1 este
Poliția. Acest lucru indică existența riscului de
interpretare eronată de către AC a instigării
la discriminare pe motive de prejudecată (art.
70/1 CC) ca formă a discriminării (conform
art. 2, Legea nr. 121 din 25.05.2012 cu privire
la asigurarea egalității), iar în consecință să
direcționeze victimele către Consiliul pentru
egalitate în cazurile de încălcare a art. 70/1 CC.
Pe de altă parte, doar 3 din 10 AC care au
participat la chestionarul sociologic și cei care
au documentat un caz în ultimele 12 luni cunosc
despre faptul că art. 346 CP, completat în urma
adoptării Legii nr. 111/2022, înlocuiește sintagma
„ură socială, națională, rasială sau religioasă”
cu termenul „motive de prejudecată”, definit
la art. 134/21 CP și art. 46/1 CC. Altfel spus, 1
din 7 AC nu înțeleg ce reprezintă „motivele de
prejudecată” ca agravantă în cauzele penale,
dar și contravenția prevăzută de art. 70/1 CC.
De asemenea, „orientare politică”, „nivel de
educație” și „statut economic” au fost selectate,
din lista cu opțiuni multiple, ca fiind criterii
ce pot sta la baza ideilor preconcepute ale
făptuitorului, în special de către AC care nu
au documentat astfel de cazuri (figura 6), deși
cadrul legal nu conține „nivel de educație” și
„statut economic” în lista criteriilor protejate,
iar în cazul criteriului „orientare politică”, cadrul
legal se referă la „opinie politică”.

Figura 6.

Criteriile protejate care, în opinia AC, pot sta la baza ideilor preconcepute ale făptuitorului

60.3%
Originea etnică și națională 4 3 .4%
61.5%

57.7%
Rasa și culoarea 4 5.1%
58.6%

4 8.8%
Sexul și genul 3 9.1%
4 9.5%

4 8.0%
Religia și convingerile religioase 26.1%
4 9.5%

29.3%
Orientarea politică 18.2%
3 0.1%

26.3%
Statutul social 17.0%
26.9%

20.8%
Nivelul de educație 19.0%
20.9%

18.8%
Vârsta 14 .2%
19.1%

15.2%
Statutul economic 13 .0%
15.3%

11.3%
Nu știu 7.9%
11.6%

1.0%
Altceva 0.0%
1.0%

Total AC AC care au documentat cel puțin un caz AC care nu au documentat astfel de cazuri

*Întrebare cu răspuns multiplu

/ 22 /
 Necunoașterea criteriilor protejate prevăzute de lege crește riscul documentării eronate a cauzelor
contravenționale și al calificării greșite a unor mesaje publice ca fiind „discurs de ură” și/sau
„instigare la discriminare pe motive de prejudecată”.

INSTRUCȚIUNI ȘI/SAU REGULAMENTE DE

APLICARE A PREVEDERILOR NOI
În perioada iulie 2022 – iulie 2023, Inspectoratul Deși în cadrul IGP nu există un regulament
General al Poliției nu a elaborat regulamente privind documentarea și analiza cazurilor de
privind aplicarea prevederilor noi introduse discurs de ură, totuși 1/3 dintre AC au afirmat
prin Legea nr. 111/2022 și Legea nr. 73/2022. că în cadrul IP în care activează există un astfel
Pe data de 27 martie 2023, IGP a modificat de regulament, comparativ cu 2/3 din cei care
Procedura operațională37 pentru aducerea în au documentat cel puțin un caz în ultimele 12
concordanță cu prevederile ajustate din Codul luni (figura 7).
penal.
În același timp, 4 din 10 AC (și, respectiv, 3 din
Procedura operațională standard privind 10 în cazul celor care au documentat un astfel
calificarea și investigarea infracțiunilor de caz) nu cunosc despre existența unui astfel
motivate de prejudecată, aprobată prin Ordinul de document. Acest fapt arată că în lipsa unei
nr. 525 din 07.12.2021 al IGP al MAI, se referă instrucțiuni sau a unui regulament intern de
tangențial la DU și IDMP. Aceasta nu include documentare și analiză a cazurilor de discurs
termenii și definițiile date de prevederile noi. de ură, AC dezvoltă o procedură internă proprie,
bazată pe experiența acestora în cadrul IP.

Figura 7.

Opinia AC cu privire la regulamentul intern de documentare și analiză a cazurilor de DU

33.3%
În IP există instrucțiuni/regulamente interne pentru documentarea și
analiza cazurilor de DU 61.2%

31.4%

22.6%
În IP nu există instrucțiuni/regulamente interne pentru documentarea și
analiza cazurilor de DU 11.9%

23.4%

44.1%
Nu știu 26.9%

45.2%

Total AC AC care au documentat cel puțin un caz AC care nu au documentat astfel de cazuri

37 Inspectoratul General al Poliției, Scrisoarea nr. 34/11–1894 din 10 mai 2023.

/ 23 /
 Pentru mai mult de 2/3 din AC care au afirmat că există instrucțiuni în cadrul IP în care activează,
acestea sunt suficiente pentru aplicarea exhaustivă a prevederilor art. 52, alin. (3) CC și a prevederilor
art. 70/1, alin. (1) CC (figura 8).

Figura 8.

Suficiența regulamentului intern de documentare și analiză a cazurilor de DU în opinia AC

Instrucțiunile/regulamentele interne sunt Instrucțiunile/regulamentele interne sunt

suficiente pentru aplicarea exhaustivă a suficiente pentru aplicarea exhaustivă a
prevederilor art. 70/1 CC prevederilor art. 52, alin. (3) CC

12.1% 13.3%

15.6% 16.3%

72.2% 70.4%

Da Nu Nu știu Da Nu Nu știu

Analiza calitativă a evidențiat faptul că unii AC consideră că „instrucțiunile

sunt teorie, dar noi nu avem nevoie de teorie” (FDG_2), însă, în același timp,
au afirmat că este important de dezvoltat un comentariu pe marginea
prevederilor noi introduse prin adoptarea Legii nr. 111/2022 pentru a
înlătura dificultățile și provocările în documentarea cazurilor: „Dacă am
avea un comentariu, ne-ar fi mai ușor, dar nu sunt comentarii” (FDG_2).

/ 24 /
DOCUMENTAREA CONTRAVENȚIILOR
Marea majoritate a AC (4/5) cunosc faptul că caz în ultimele 12 luni (61,2%) au afirmat că
presupusele cazuri de DU, IDMP și IMP se existența unei plângeri din partea victimei este
documentează în baza autosesizării, plângerii o condiție pentru demararea procesului de
din partea victimei sau a unei părți terțe, iar documentare (figura 9).
21,8% dintre aceștia nu cunosc în ce condiții un
Acest lucru este confirmat și de analiza
potențial caz poate fi documentat.
calitativă. De altfel, AC au specificat faptul că
Cei mai mulți AC (64,9%), la întrebarea privind cel mai frecvent informațiile despre aceste
condițiile în care un caz de DU, IDMP și IMP contravenții ajung în atenția lor prin intermediul
poate fi documentat, au indicat „existența (a) serviciului 112, (b) plângerilor depuse de către
plângerii din partea victimei”. De asemenea, victime sau reprezentanții societății civile sau
și o mare parte a AC care au documentat un (c) autosesizărilor AC din sursele mass-media.

Figura 9.

Condițiile în care un caz de DU poate fi documentat, în opinia AC

64.9%
Există plângerea victimei 61.2%
65.1%

53.5%
Există sesizare din partea unei terțe persoane sau instituții 41.4%
54.3%

51.5%
Există autosesizare 47.9%
51.7%

21.8%
Nu știu 9.9%
22.6%

1.0%
Altceva 2.0%
.9%

Total AC AC care au documentat cel puțin un caz AC care nu au documentat astfel de cazuri

*Întrebare cu răspuns multiplu

/ 25 /
În cadrul DFG, agenții constatatori au ca să fie la bază ca dovadă, altfel noi nu avem
menționat că se autosesizează privind diferite nicio probă” (DFG_1); „cel mai bun caz e când
contravenții sau infracțiuni din mediul online. făptuitorul recunoaște” (DFG_2).
În opinia acestora, procedura de documentare
nu este una diferită de alte tipuri de infracțiuni: În cadrul DFG, agenții constatatori au menționat
„Au loc aceleași proceduri de înregistrare că motivul de prejudecată care, de cele mai
a informației în cadrul serviciului și ulterior multe ori, se stabilește în procesul de audiere,
se examinează. Se extrag înregistrări audio, este important, întrucât „variază sancțiunea
video dacă sunt instalate anumite camere în și, respectiv, noi menționăm că a fost aplicată
zona unde a fost săvârșită acțiunea și deja se amenda respectivă din motiv că cauza a fost
stabilesc persoanele” (DFG_1). acolo motiv de prejudecată pe naționalitate
sau altceva” (DFG_1).
În cazul discursului de ură online, analiza
calitativă a evidențiat faptul că fiecare angajat Cei mai mulți AC, la întrebarea privind aspectele
al poliției are posibilitatea să se autosesizeze ce sunt documentate, au indicat „contextul în
în anumite cazuri din materialele de pe rețelele care a fost transmis/publicat mesajul” ca fiind
de socializare, inclusiv să anunțe un coleg/o unul dintre cele mai importante de analizat
colegă despre ce a văzut că se întâmplă în (50%), iar cei mai puțini – 31,7% – au indicat
sectorul lui de activitate. Autosesizările se fac „amploarea” (figura 10). În cazul AC care au
însă, mai frecvent, în cazurile unor materiale documentat cel puțin un caz în ultimele 12 luni,
existente care afectează imaginea Poliției: cei mai mulți dintre ei (peste 1/2) au indicat,
„Mai des sunt cazurile când se ponegrește de asemenea, contextul, iar cei mai puțini au
imaginea poliției... Oamenii se expun destul indicat consecințele și potențialele consecințe,
de dur, cu cuvinte necenzurate și ură față de deși acesta din urmă reprezintă un indicator
poliție” (DFG_1). important pentru stabilirea nivelului de
gravitate a unui caz de discurs de ură.
În situațiile în care un angajat al Poliției este
martor la un caz de DU, IDMP sau IMP și
se autosesizează, în opinia AC, procesul de
documentare depinde de decizia victimei dacă
vrea sau nu să depună plângere.
Acest fapt indică, pe de o parte, că noțiunile de
DU, IDMP și IMP nu sunt înțelese de către AC,
iar aceștia fac confuzii între „critică”, „injurie” și
„discurs de ură”. Pe de altă parte, deși 64,9%
dintre AC cunosc în ce condiții un potențial
caz de DU și IDMP poate fi înregistrat și
documentat, unii agenți consideră că procesul
de documentare poate fi realizat doar dacă
există o plângere din partea victimei.
Audierea victimei, a făptuitorului și a martorilor
reprezintă etapa de bază conform analizei
calitative. Agenții constatatori au atras atenția
asupra faptului că în cazul în care primele audieri
sunt realizate necorespunzător și nu este
stabilit motivul, aceștia sunt „în imposibilitatea
de a iniția cazul” (DFG_1). În opinia unor AC, cea
mai importantă este declarația făptuitorului:
„Trebuie să audiem contravenientul în așa mod

/ 26 /
 Figura 10.

Aspectele documentate în cazurile de DU și IDMP în opinia AC

55. 0%
Conținutul și forma mesajului de ură 3 4 .8%
56. 4%

50.0%
Contextul în care a fost transmis sau publicat mesajul 55.8%
49.6%

48.4%
Cine este autorul sau autorii mesajului de ură 4 3 .4%
48.8%

43. 5%
Intenția autorului sau autorilor 3 4 .0%
44. 1%

41.0%
Consecințele și potențialele consecințe ale mesajului de ură 17.0%
42 .7%

31.7%
Amploarea mesajului de ură 19.0%
32 .6%

2 1.5%
Nu știu 9.9%
2 2 .3%

.2%
Altele 0.0%
.2%

Total AC AC care au documentat cel puțin un caz AC care nu au documentat astfel de cazuri

*Întrebare cu răspuns multiplu

În același timp, 21,5% din numărul total de Aproximativ 17% dintre AC nu cunosc ce
AC nu cunosc aspectele ce trebuie să fie tipuri de dovezi se utilizează în procesul de
documentate în astfel de cazuri, precum documentare și analiză a cazurilor de DU,
contextul, autorul, intenția, conținutul și forma IDMP și IMP. În cazul AC care au documentat
mesajului, amploarea și consecințele acestuia un caz în ultimele 12 luni, procentul celor care
(a se vedea Planul de acțiuni de la Rabat38). nu cunosc ce tipuri de dovezi sunt utilizate
este de 7,1%.
Cei mai mulți dintre AC consideră că pentru
stabilirea nivelului de gravitate trebuie să se În ceea ce privește colaborarea cu alte instituții
analizeze conținutul și forma mesajului (56,2%) publice, în 25 de cazuri, AC au afirmat că au
și ulterior impactul asupra victimei (54,4%). cerut opinia Consiliului pentru egalitate și a
Un procent de 23,9% nu cunosc metodele Ombudsmanului în procesul de documentare a
de analiză ale nivelului de gravitate. În cazul unui caz de discurs de ură (figura 11). În cinci
agenților constatatori care au documentat cel cazuri, AC au menționat că au cerut opinia
puțin un caz în ultimele 12 luni, cei mai mulți unui ONG.
(49%) au indicat că evaluarea contextului și
intențiile autorului trebuie să fie analizate Analiza calitativă a evidențiat faptul că AC
pentru evaluarea nivelului de gravitate a unui evaluează pozitiv colaborarea cu Consiliul
caz de DU și/sau IDMP. pentru egalitate, întrucât contribuie la
soluționarea cazurilor. În același timp, conform
Consiliului pentru egalitate39, în perioada de
evaluare, au fost înregistrate doar trei solicitări

38 Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Planul de acțiuni de la Rabat.
39 Consiliul pentru egalitate, Scrisoarea nr. 04/934 din 28.07.2023.

/ 27 /
de avize consultative în cazuri de discurs de ură și/sau instigare la discriminare depuse de
organele de poliție (a se vedea subcapitolul „Reacția autorităților la discursul de ură și instigare la
discriminare”). Practic, în trei din 14 cazuri menționate, agenții care au documentat un caz de DU,
IDMP și IMP au solicitat avizul Consiliului pentru egalitate.

Figura 11.

Colaborarea cu alte autorități

14
11
Consiliul pentru egalitate Oficiul Avocatului Poporului

Colaborarea cu unele organizații ale societății
civile se referă mai curând la participarea în
cadrul unor evenimente publice, iar AC au
atras atenția asupra faptului că puținele cazuri
care au fost identificate și documentate nu au
permis colaborări extinse în cadrul examinării
unor astfel de cazuri: „Atunci când o să ne
confruntăm nemijlocit cu cazurile respective,
o să căutăm aceste pârghii de soluționare.
Atunci o să iasă în evidență posibilitatea de
colaborare cu alte instituții” (DFG_2).

Discuțiile focus-grup au adus în atenție câteva dintre punctele forte ale colaborării cu alte instituții/
autorități publice:

(a) acordarea suportului bazat pe competențe în acest domeniu, prin

răspunsuri oficiale care pot fi anexate la documentarea cazului,
deși „nu poartă răspundere nici penală, nici contravențională”;
(b) răspunsurile oficiale oferite de reprezentanții instituțiilor
respective au valoare în instanța de judecată;
(c) orice persoană care nu este de acord cu acțiunile întreprinse de
reprezentanții poliției se poate adresa la aceste instituții.

/ 28 /
TRAGEREA LA RĂSPUNDERE ȘI EFICIENȚA
SANCȚIUNILOR
Conform datelor IGP, în perioada de referință a
fost documentat un singur caz contravențional
(a se vedea subcapitolul „Reacția autorităților
la discursul de ură și instigare la discriminare”).
În același timp, conform analizei cantitative
realizate în baza răspunsurilor la chestionarul
sociologic, în cazul a 26 din cei 55 AC care au
documentat cazuri de DU, IDMP și/sau IMP în
ultimele 12 luni, decizia finală a fost contestată
în instanța de judecată, iar în 21 de cazuri,
decizia a fost menținută.
Din cei 6,4% AC, 26 au afirmat că documentarea
unui caz de DU, IDMP și IMP durează în medie
între 1 și 2 săptămâni (figura 12). Conform
analizei calitative, colaborarea cu alte instituții/
autorități poate reprezenta, în anumite situații,
una dintre cauzele extinderii termenului de
documentare, întrucât răspunsurile oficiale
din partea acestor instituții sunt prezentate în
termenele prevăzute de legislație.

Figura 12.

Durata procesului de documentare a unui caz de DU, IDMP și IMP conform AC care au
documentat astfel de cazuri

9
Mai mult de 2
săptămâni

21
Mai puțin de o
săptămână

26
MaiÎntre
puțin1 șide2 o săptămână Între 1 și 2 săptămâni Mai mult de 2 săptămâni
săptămâni

/ 29 /
În același timp, conform datelor IGP, în perioada
de referință a fost pornită doar o cauză
contravențională și una penală (a se vedea
subcapitolul „Reacția autorităților la discursul
de ură și instigare la discriminare”), ceea ce
poate indica fie faptul că procesul de analiză
a presupuselor cazuri a demonstrat lipsa
motivului de prejudecată, determinând astfel
revederea încadrării juridice a contravenției în
etapa de analiză, fie înțelegerea insuficientă a
prevederilor noi.
Figura 13.
Aprecierea nivelului actual al sancțiunilor
3 9.9%
3 1.1% 3 0.5%
Nivelul actual al sancțiunilor este suficient
Total AC
Un procent de 46,4% dintre agenți nu au putut
aprecia dacă nivelul actual al sancțiunilor este
suficient pentru a descuraja DU, IDMP sau
IMP. În același timp, 31,1% dintre AC consideră
că nivelul actual al sancțiunilor este suficient,
iar 22,4% cred că nu este suficient. Pe de altă
parte, dintre cei care au documentat astfel de
cazuri, 39,9% au apreciat nivelul sancțiunilor
ca fiind suficient, iar 43,9% ca fiind insuficient
(figura 13).
4 8.5%
4 6.4%
4 3 .9%
22.4%
21.0%
16.2%
Nivelul actual al sancțiunilor nu este suficient Nu știu Nu pot aprecia
AC care au documentat cel puțin un caz AC care nu au documentat astfel de cazuri
/ 30 /
 În ce privește sistemul actual de documentare,
tragere la răspundere și sancționare, din
numărul total de AC, 35% nu au putut evalua
eficiența acestuia, 32,2% l-au evaluat ca fiind
moderat eficient și doar 12,7% l-au calificat
ca fiind foarte eficient. Dintre cei care au
documentat în ultimele 12 luni un caz de DU,
IDMP sau IMP, 38% l-au calificat ca fiind
moderat eficient, iar 28,1% ca fiind foarte
eficient (figura 14).

Figura 14.

Eficiența sistemului actual de documentare, tragere la răspundere și sancționare în opinia AC

11.7% 3 1.8% 16.0% 4 .5% 3 6.1%

AC nu au documentat astfel de cazuri

28.1% 3 8.0% 11.9% 3 .1% 19.0%

AC care au documentat cel puțin un caz

12.7% 3 2.2% 15.7% 4 .4% 3 5.0%

Total AC

Foarte eficient Moderat eficient Puțin eficient Ineficient Nu pot aprecia

DIFICULTĂȚI ÎN PROCESUL DE DOCUMENTARE ȘI

SANCȚIONARE
În cadrul inspectoratelor de poliție nu există
persoane desemnate pentru documentarea și
analiza cazurilor de DU, IDMP și IMP. Cu toate
acestea, 20% dintre AC au afirmat că în cadrul
IP în care activează există o astfel de persoană
(figura 15). În ceea ce privește agenții care au
documentat un caz în ultimele 12 luni, procentul
este de 2,5 ori mai mare – 51% dintre ei au
afirmat că există o astfel de persoană.
Acest lucru indică faptul că la nivelul IP există
o practică de a repartiza anumite dosare către
AC care au documentat anterior un astfel de
caz, iar anumite date sunt colectate la nivelul
IP, fenomen confirmat de analiza calitativă,
care a evidențiat faptul că în cadrul IP Bălți
și IP Soroca (unde au fost documentate astfel
de cazuri) a fost desemnată câte o persoană
care să-i ajute, la necesitate, pe angajați în
documentarea cazurilor de DU, IDMP și IMP –
„este așa o persoană, dacă ceva nu îți este clar,
te apropii și îți explică” (DFG_1).

/ 31 /
 Figura 15.

Desemnarea unei persoane responsabile pentru documentarea și analiza cazurilor de DU,

IDMP și IMP

Da
20.0%

51.0%

17.9%

Nu
20.1%
30.4%

29.8%

Nu știu
28.9%

51.7%

50.2%

Total AC AC care au documentat cel puțin un caz AC care nu au documentat astfel de cazuri

/ 32 /
În același timp, analiza calitativă a atras atenția asupra faptului că în lipsa unei persoane delegate
să se ocupe de documentarea cazurilor de DU, IDMP și IMP, cel mai des, presupusele astfel de
cazuri sunt apelate prin 112 și sunt documentate de echipa de poliție care:

(a) nu cunoaște („este slab pregătită”) și nu întotdeauna documentează

toate amănuntele cazului ca să se poată ulterior extrage probe;
(b) nu are timp suficient pentru documentarea unor astfel de cazuri:
„Noi avem două echipaje 112 pe raion și în 5 minute, aceștia au
câte 3-4 chemări” (DFG_2) și, respectiv, se documentează con-
form vechilor proceduri privind „clasica injurie”, „huliganism” și
„nu se mai complică”;
(c) posedă anumite cunoștințe, a fost la instruiri, dar nu poate pune
în aplicare cunoștințele: „Când ajungi la fața locului, noaptea și
toți sunt beți, situația este alta” (DFG_2).

La etapa procesuală privind DU, IDMP și IMP
cei mai mulți dintre AC (20%) au indicat faptul
că cel mai des, dificultăți sunt întâmpinate la
etapa de documentare, iar 11,7% – la etapa de
analiză. Pe de altă parte, 38% dintre cei care
au documentat un astfel de caz întâmpină
dificultăți la etapa de analiză, iar 28,1% la
etapa de documentare. În același timp, 1 din
2 AC (58,1%) nu poate aprecia acest aspect, în
comparație cu 1 din 5 AC care a documentat
un astfel de caz (19%) (figura 16).

Figura 16.

Etapele la care sunt întâmpinate dificultăți

Total AC AC care au documentat cel puțin un caz AC care nu au documentat astfel de cazuri

60.8%
58.1%

3 8.0%

28.1%

20.0% 19.5% 19.0%

11.7% 9.9%
7.9%
5.6% 7.1% 5.5% 4 .5% 4 .3%

Etapa de documentare Etapa de analiză Etapa de aplicare a Etapa de contestare Nu pot aprecia
sancțiunii

/ 33 /
Analiza calitativă a evidențiat următoarele dificultăți pe care le întâmpină AC în procesul de
documentare și analiză:

(a) „delimitarea aceasta, în cadrul examinării cauzelor, între o contra-

venție săvârșită din motive simple și contravenție săvârșită pe
prejudecată, nu-mi este încă clară”;
(b) „dacă persoana nu spune că îl urăște, e greu de probat”;
(c) „dacă victima nu vrea să recunoască că este reprezentant al
grupului LGBTQI, spre exemplu, tot nu poți proba...”;
(d) „cuvintele jignitoare pot fi rostite și în situațiile de huliganism, dar
trebuie să demonstrăm de ce anume această persoană este din
grupurile protejate”;
(e) „cel mai important în aceste cazuri de contravenții și infracțiuni
este percepția victimei...”;
(f) „Colegul, la recomandările mele, a întocmit procesul-verbal cu re-
ferire la motivul de prejudecată. Dar când am citit materialul, nu
existau probe după cum se cere și dacă făptuitorul se adresa în
instanța de judecată, cazul putea fi anulat” (DFG_2).

De asemenea, s-a menționat că este dificil
de probat cazurile când (a) nu sunt martori
(„victima și făptuitorul sunt unu la unu”) sau (b)
făptuitorul nu vrea să dea declarații.
Analiza calitativă a evidențiat și faptul că AC
care au documentat astfel de cazuri nu au
întâmpinat dificultăți la etapa de documentare
(interacțiunea cu făptuitorul). În opinia acestora,
dacă un caz este documentat cu exactitate și
există declarațiile martorilor semnate, faptul
că făptuitorul nu recunoaște nu este neapărat
o dificultate: „Făptuitorul, până la urmă, nici
nu a recunoscut că el a făcut, dar a semnat
procesul că își recunoaște vina. […] dificultăți eu
nu am întâlnit în cadrul examinării materialelor”
(DFG_1).
Datele din figura 16 sunt confirmate și de
analiza calitativă, care a evidențiat că cele
mai multe provocări cu privire la procesul de
documentare au fost semnalate de către cei
care nu au avut cazuri în examinare. În opinia
acestora, făptuitorul poate înainta mai multe
idei pe care Poliția trebuie să le verifice, precum
și situațiile „unu la unu”, când este injurie și
nu poți dovedi prejudecata: „Dacă mergi în
judecată doar cu plângerea victimei, mergi la
risc” (DFG_2).
Cea mai frecventă dificultate întâmpinată de
către AC la etapa de sancționare a cazurilor
documentate este „obținerea probelor
suficiente” (56,9%), urmată de „identificarea
autorului/autorilor” (39,7%). Aceleași dificultăți
au fost menționate și de către AC care au
documentat un caz în ultimele 12 luni, 40,4% și,
respectiv, 45,6%.
În același timp, discrepanțele dintre variantele
de răspuns ((a) durata lungă a proceselor de
judecată; (b) lipsa de legislație adecvată și (c)
slaba colaborare cu alte instituții) selectate
de AC, inclusiv AC care au documentat un
caz în ultimele 12 luni, atrag atenția asupra
unor potențiale mituri referitoare la procesul
de documentare și sancționare a cazurilor
de discurs de ură, instigare la discriminare și
infracțiuni motivate de prejudecată (figura 17).

/ 34 /
 Figura 17.

Tipurile de dificultăți întâmpinate la etapa de sancționare

Total AC AC care au documentat cel puțin un caz AC care nu au documentat astfel de cazuri

59.6% 60.5%

4 5.6%
3 9.7% 4 0.4% 3 9.6%

28.6% 29.5%
25.7% 26.6%
21.8% 22.5%
16.4%
13 .2%
11.2%
3 .4% 3 .6%
0.0%

Identificarea autorilor Obținerea probelor suficiente Durata lungă a proceselor de Lipsa de legislație adecvată Slaba colaborare cu alte Altceva
judecată instituții

*Întrebare cu răspuns multiplu

a suportat asta, nu a simțit pe pielea sa și
Analiza calitativă a evidențiat și o altă
continuă mai departe să te numească, să te
dificultate în procesul de aplicare a sancțiunilor:
înjosească. Ce facem aici?” (DFG_2); „sunt
lipsa resurselor financiare a unor grupuri de
persoane consumatori de băuturi alcoolice, tot
persoane: persoanele cu dizabilități, persoanele
așa alcoolici care stau iarăși la evidență, și el
cu probleme de sănătate mintală, persoanele
consumă. Chiar să îl duci undeva să lucreze,
consumatoare de alcool etc. În opinia AC, în
persoanele care consumă… trebuie un om
cazul acestor persoane nu poate fi stabilită
treaz la cap ca să îi dai ceva, să muruie un
forma de pedeapsă cu ore de muncă în folosul
gard la o grădiniță. Ori să îi dau și amuși să
comunității: „Și încontinuu nu putem să-l
fure și vopseaua aceasta și să dea pe băut”
tragem la răspundere. Documental, îl tragem
(DFG_2).
la răspundere. Noi, de facto, nu îl tragem, nu
În cadrul DFG, agenții constatatori au atras atenția și asupra altor tipuri de dificultăți în procesul
de documentare și aplicare a sancțiunilor conform prevederilor noi:

(a) multe responsabilități ale angajaților poliției;

(b) lipsa de resurse umane și multitudinea de locuri vacante („1/3
sunt locuri vacante”) (DFG_2);
(c) fluctuația de cadre;
(d) lipsa protecției împotriva situațiilor când sunt discriminați sau
privind prejudecățile expuse la adresa lor și „pata rămâne pe noi”.

/ 35 /
COLECTAREA DATELOR DEZAGREGATE
În perioada iulie 2022 – aprilie 2023, a
fost elaborat proiectul Instrucțiunii privind
completarea noilor câmpuri informaționale cu
privire la infracțiunile motivate de prejudecată
în cadrul SIA „RICC”. Instrucțiunea conține
explicații și exemple de operare și introducere
a informațiilor aferente IMP destinat polițiștilor
cu atribuții de completare a bazei de date și/
sau ofițerilor de urmărire penală responsabili
de caz.
În această perioadă, nici Procuratura
Generală40 și nici Inspectoratul General al
Poliției41 nu au dezvoltat mecanisme noi privind
colectarea datelor dezagregate, însă pe data
de 16 ianuarie 2023, au fost operate modificări
în Ordinul interdepartamental nr. 121/254/286-
0/95 din 18.07.2008 privind evidența unică a
infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor
care au săvârșit infracțiuni, cu implicarea
Procuraturii Generale, a Ministerului Afacerilor
Interne, a Serviciului Vamal și a Centrului
Național Anticorupție.
Astfel, Procuratura Generală a ajustat
mecanismul deja existent și a modificat anexele
nr. 2 și nr. 3 ale Instrucțiunii. În fișele statistice
de evidență a infracțiunilor au fost incluse
câmpuri pentru date dezagregate privind
infracțiunile motivate de prejudecată, inclusiv
motivul (criteriul) de prejudecată.
40 Procuratura Generală, Scrisoarea nr. 3 – 13d/23-153 din 05.05.2023.
41 Inspectoratul General al Poliției, Scrisoarea nr. 34/11 – 1894 din 10 mai 2023.
/ 36 /
Inspectoratul General al Poliției a ajustat baza
de date a Serviciului Tehnologii Informaționale
al MAI (STI al MAI) la sfârșitul lunii noiembrie
2021, iar modificările introduse au devenit
operaționale. De asemenea, a fost actualizat
Clasificatorul codurilor utilizate la introducerea
informației în Banca centrală de date a SIA
„RICC” de STI al MAI.
Aceste modificări se referă la colectarea
datelor dezagregate cu privire la IMP, nu și
la contravențiile privind DU și/sau IDMP. Cu
toate acestea, analiza cantitativă și calitativă
a evidențiat faptul că unii reprezentanți ai
Poliției colectează anumite date pe marginea
contravențiilor, dar nu au putut clarifica care
anume.
Din numărul total al AC, 51,6% nu cunosc
dacă în IP în care activează există un sistem
de clasificare a cazurilor de DU, IDMP și IMP
în funcție de nivelul de gravitate. Procentul
acestora este aproape de două ori mai mic în
cazul agenților care au documentat cel puțin
un caz în ultimele 12 luni – 26,9%.
Alți 14,5% din numărul total au afirmat că
există un astfel de sistem, iar 9,7% afirmă că
există un sistem, dar acesta este superficial. În
cazul celor care au documentat un caz, 36,8%
susțin că există un sistem, iar 25,3% au afirmat
că acesta este unul superficial (figura 18).
 Figura 18.

Sistemul de clasificare a cazurilor de DU, IDMP și IMP în opinia AC

14 .5%
Da, avem un sistem de clasificare detaliat 3 6.8%
13 .0%

9.7%
Da, avem un sistem de clasificare, dar e superficial 25.3%
8.6%

24 .2%
Nu avem un așa sistem 11.1%
25.1%

51.6%
Nu știu 26.9%
53 .3%

Total AC AC care au documentat cel puțin un caz AC care nu au documentat astfel de cazuri

În același timp, 16,9% din numărul total de
agenți au afirmat că în urma documentării
unui caz de DU, IDMP sau IMP, aceștia includ
anumite date statistice într-o fișă statistică, iar
alți 46,7% dintre aceștia nu cunosc dacă există
o astfel de cerință (figura 19). În comparație, în
cazul agenților care au documentat cel puțin
un caz în ultimele 12 luni, 42,7% au afirmat
că există anumite cerințe de a include date
specifice într-o fișă statistică, iar 25,3% dintre
aceștia nu cunosc dacă există sau nu o astfel
de cerință.

Figura 19.

Cerințe privind completarea unei fișe statistice

Total AC AC care au documentat cel puțin un caz AC care nu au documentat astfel de cazuri

4 6.7% 4 8.2%
4 2.7%
3 6.4% 3 6.7%
3 2.0%

25.3%

16.9%
15.1%

Da Nu Nu știu

/ 37 /
 Același lucru este confirmat și de analiza
calitativă, care a arătat că AC, atunci când
întocmește procesul-verbal, în funcție de
caz, este atent la motivul de discriminare
sau prejudecată și include date dezagregate
diferite: „Se scrie în dosar vârsta, etnia etc. și
motivul” (DFG_1).
Pe de altă parte, în cadrul DFG, unii agenți
constatatori au afirmat că nu există nicio
diferențiere în datele dezagregate colectate
în cazurile contravențiilor simple și în cele
care se referă la DU, IDMP și IMP: „Cred că
nu există mari diferențieri”, „mi se pare că
caracteristicile și componentele sunt aceleași”.
Alți AC au menționat că există diferențe
în datele dezagregate colectate în cazurile
contravenționale și cele penale: „La penal, ele
sunt un pic diferite”.
Ca și în cazul desemnării unei persoane în
cadrul IP de documentare a cazurilor specifice,
și în cazul datelor dezagregate, analiza
cantitativă și calitativă indică faptul că sunt
colectate anumite date în cadrul anumitor IP,
dar acestea nu sunt parte a unui mecanism
oficial.

PREGĂTIREA PROFESIONALĂ
Analiza calitativă arată că majoritatea AC care
au participat în cadrul DFG au fost de acord
cu faptul că procesul de documentare depinde
de probele existente și de argumentarea
AC. De asemenea, participanții la focus-
grup au menționat că stabilirea motivului de
prejudecată (delimitarea unei contravenții
simple de cea pe motiv de prejudecată) depinde
de profesionalismul agentului: „Pornește de
la capacitatea noastră de comunicare cu
cetățenii, cum facem ca persoana respectivă
să menționeze motivul ca să constatăm că este
prejudecată sau nu” (DFG_1). Astfel, pregătirea
profesională trebuie privită, de la bun început,
ca unul dintre elementele de bază pentru
asigurarea unui proces corect și eficient de
documentare și aplicare a sancțiunilor.
În perioada 8 iulie 2022 – 28 martie 2023,
circa 63%42 dintre angajații IGP au participat
la una sau mai multe din cele 13 instruiri
(sesiuni de informare, seminare și cursuri)
organizate cu suportul Consiliului Europei, cu
teme precum: discriminare, infracțiuni motivate
de prejudecată, egalitate și egalitate de gen,
discurs de ură etc.
În anul universitar 2022–2023, Academia
„Ștefan cel Mare”, conform Planului de studii,
a inclus în cursurile de formare profesională
inițială pentru ofițeri modulul „Protecția juridică
a drepturilor omului”. În cadrul acestuia,
subiectele legate de DU, IDMP și IMP au fost
abordate tangențial43.

42 Procentul de 63% a fost calculat în baza numărului total de angajați în cadrul IGP (la data de 1 martie 2023, conform datelor
prezentate de IGP) și a numărului de angajați care au participat la instruiri (conform Scrisorii nr. 34/11-1894 din 10 mai 2023).
Întrucât datele cu privire la instruiri nu indică dacă participanții au fost aceiași sau diferiți, autoarea a dedus procentul plecând
de la premisa că aceștia au fost diferiți.
43 Academia „Stefan cel Mare”, Ministerul Afacerilor Interne, Scrisoarea nr. A/2-1434 din 1 august 2023.
/ 38 /
În același timp, conform Ordinului MAI nr. 364 din 27.07.2022, în același an, au fost organizate și
desfășurate cursuri de specializare/perfecționare cu anumite module de instruire cu următoarele
tematici:

egalitatea de gen și prevenirea discriminării;

investigarea infracțiunilor contra libertății, cinstei și demnității

persoanei;

investigarea infracțiunilor, contravențiilor generate și motivate de

prejudecată, dispreț sau ură și discursuri de instigare la ură;

respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,

eliminarea tuturor formelor de discriminare, tortură și rele tratamente.

Analiza cantitativă a arătat că, în perioada 3 și informală, a agenților instruiți în subiectele

iulie 2022 – 19 aprilie 2023, 55% dintre AC
au participat la instruiri, iar aproximativ 4/5
dintre aceștia au documentat cel puțin un caz
de discurs de ură, instigare la discriminare
sau infracțiuni motivate de prejudecată în
această perioadă. Acest lucru indică faptul
că, capacitarea AC influențează eliminarea
temerilor privind complexitatea procesului
de documentare și evaluare a cazurilor de
discurs de ură. În același timp, delegarea, chiar
menționate pentru a se ocupa de presupuse
cazuri sesizate sau autosesizate determină
creșterea nivelului de expertiză al AC.
Conform datelor cantitative, în perioada de
referință, 1 din 4 AC a participat la cursuri,
instruiri etc. online și offline pe subiectul
discursului de ură, discriminare și instigare
la discriminare. Pe de altă parte, 1 din 5 AC
a participat la instruiri privind infracțiunile
motivate de prejudecată (figura 20).

Figura 20.

Participarea în cadrul instruirilor privind DU, discriminare, ID și IMP

IMP

7 9% 2 1%

Discriminare și ID

7 3.40% 2 6.6%

DU

7 6.40% 2 3.60%

Nu a participat A participat

/ 39 /
Din cei 55% de AC instruiți, în medie 2/3 au participat la un eveniment de instruire online și față
în față (offline), pe subiecte de discurs de ură, instigare la discriminare și/sau infracțiuni motivate
de prejudecată (figura 21).

Figura 21.

Participarea AC la instruiri online și offline

180

160
Nr. de agenți constatatori

140

120

100

80

60

40

20

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Nr. de instruiri

DU / Online DU / Offline
Discriminare și ID/ Online Discriminare și ID / Offline
IMP / Online IMP / Offline

Cu toate acestea, din numărul total de AC,
12,8% au calificat „pacifismul” și 18,3% –
„feminismul” ca forme ale discursului de ură, iar
15% nu au știut ce forme poate lua acest tip de
discurs. Din 12,8% de AC de sex feminin, 1/3 au
identificat „sexismul” ca o formă a discursului
de ură.
Din 6,4% de AC care au documentat cel puțin
un caz de DU, IDMP și IMP, 1/5 și 1/10 dintre
aceștia au identificat „pacifismul”, respectiv
„feminismul” ca forme ale discursului de ură,
iar aproximativ 1/5 dintre agenți nu au știut
care sunt formele discursului de ură (figura 22).

/ 40 /
 Figura 22.

Recunoașterea formelor discursului de ură

55.4%
Rasism 4 3 .1%
56.3%

4 9.5%
Instigare la violență 4 8.2%
4 9.5%

24 .2%
Sexism 25.7%
24 .1%

19.6%
Homofobie 9.9%
20.3%

18.3%
Feminism 10.2%
18.9%

14 .1%
Xenofobie 4 .0%
14 .8%

12.8%
Pacifism 19.0%
12.4%

15.0%
Nu știu 17.8%
14 .8%

.5%
Altceva 0.0%
.5%

Total AC AC care au documentat cel puțin un caz AC care nu au documentat astfel de cazuri

*Întrebare cu răspuns multiplu

Pentru aproximativ 1 din 2 AC instruiți, numărul eficient în fiecare etapă procesuală privind DU,
instruirilor nu este suficient pentru a acționa IDMP și IMP.

PROTEJAREA VICTIMELOR ȘI ACȚIUNI

DE PREVENIRE
Procedura operațională standard privind
calificarea și investigarea infracțiunilor
motivate de prejudecată prevede câteva
aspecte cu privire la primul contact cu victima
și referirea acesteia către serviciile de suport
(pct. 2.1 al Procedurii). Cu toate acestea, în
opinia AC, nu există, la nivel național, prevederi
care să stipuleze evaluarea situației victimei
afectate de contravenții. În același timp, AC
care au participat la DFG au menționat că, în
general, nu există dificultăți de a constata și
a evalua necesitățile victimei pentru anumite
servicii suplimentare în astfel de cauze: „Cred
că noi dispunem de cunoștințe necesare pentru
a evalua victima și pe infracțiunile săvârșite pe
motiv de prejudecată” (DFG_1).
Analiza cantitativă a arătat că aproximativ
34 dintre AC care au documentat un caz au
comunicat victimei mecanismele de protecție
existente, iar 33 au direcționat victima
sau făptuitorul către centre de acordare a
asistenței psihologice. Din numărul total de AC
care au documentat un caz, 33 au promovat
mecanismele de mediere și rezolvare a
conflictelor între victime și făptuitori.

/ 41 /
Agenții constatatori au menționat, în cadrul DFG, că suportul acordat victimelor în cazurile de DU,
IDMP și IMP de către reprezentanții Poliției cuprinde:

(i) referirea la consiliere psihologică către diverse instituții (centre

de sănătate prietenoase tinerilor etc.) sau organizații neguver-
namentale. În cazul copiilor, deoarece aceștia pot fi traumatizați
psihologic, se face referire la Serviciul de Asistență Psihopeda-
gogică: „Am avut mulți copii ucraineni care învață în școala rusă
și voiau să lase școala din cauza altor copii, care îi numeau...”
(DFG_2). Astfel de cazuri școala le califică drept bullying și face
referirea spre serviciile existente. Dar și reprezentanții Poliției pot
referi copiii-victime la psiholog;
(ii) informarea despre posibilitatea de a se adresa în instanța de
judecată, dacă există prejudicii.

În Procedura operațională standard privind Analiza calitativă a evidențiat faptul că există

calificarea și investigarea infracțiunilor motivate
de prejudecată, aprobată prin Ordinul nr. 525
din 07.12.2021 al IGP al MAI, nu sunt abordate
aspecte ce țin de: a) încurajarea raportării și
b) informarea făptuitorului despre consecințele
discursului de ură, instigării la discriminare sau
infracțiunilor motivate de prejudecată.
De altfel, în perioada supusă evaluării, IGP nu
a întreprins acțiuni în vederea promovării și
încurajării raportării cazurilor de DU și IDMP. În
contextul implementării campaniei „Nu tolerez
discursul sexist. Îl raportez!”44 de Comisia
Electorală Centrală, IGP reprezintă una dintre
instituțiile partenere și în materialele de
informare și sensibilizare, IGP a fost indicat
ca fiind una dintre autoritățile la care se pot
adresa victimele discursului sexist.
o nevoie de informare a societății, însă lipsa
resurselor financiare pentru astfel de activități
în IP rămâne o provocare, iar reprezentanții
Poliției elaborează materialele (pliante,
postere, cafea/ceai etc.) din bani personali. În
acest context, participanții în cadrul DFG au
menționat că, campaniile de informare ar bine
să fie organizate nu numai de Poliție, ci și de
alte instituții, inclusiv de societatea civilă.
Aplicarea sancțiunilor este considerată de
către unii AC o metodă eficientă de aducere la
cunoștință a sancțiunilor de care sunt pasibili
făptuitorii, iar acțiunile de prevenire, în opinia
agenților, ar trebui să se desfășoare inclusiv cu
grupurile vulnerabile în cadrul unor întâlniri cu
o anumită periodicitate.

44 Comisia Electorală Centrală, Comunicat de presă privind lansarea campaniei de sensibilizare „Nu tolerez discursul sexist. Îl
raportez!”, 27.04.2023.
/ 42 /
CONSTATĂRI

/ 43 /
Cadrul legal și politici publice privind discursul de ură

Constatarea nr. 1: La un an de la intrarea în vigoare

a prevederilor noi din Codul contravențional și Codul
penal, nu a fost dezvoltat un cadrul normativ conex
care să permită implementarea eficientă a acestora.
Deși art. 70/1 CC și art. 346 CP se referă inclusiv la instigarea la discriminare și instigarea la acțiuni
violente pe motive de prejudecată prin intermediul sistemelor informatice, legislația națională nu
prevede condițiile de restricționare a accesului la paginile web care conțin informații ce incită la
acțiuni violente, la ură sau discriminare ori ștergerea conținutului online ilegal.

Constatarea nr. 2: Lipsește o reacție promptă a

autorităților față de cazurile de discurs de ură și
instigare la discriminare documentate de organizațiile
de profil.
În perioada de referință, Centrul de Informații GENDERDOC-M a documentat 41 de cazuri de
discurs de ură și instigare la discriminare și 15 cazuri de infracțiuni motivate de prejudecată.
Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare a depus o plângere la PCCOCS, care a fost remisă
Consiliului pentru egalitate. Ulterior, Consiliul a decis returnarea materialelor la PCCOCS.
În același timp, conform răspunsurilor AC la chestionarul sociologic, 6,4% au documentat cazuri
de DU, IDMP sau IMP, iar în 21 de cazuri, decizia finală a fost menținută de instanța de judecată.
Cu toate acestea, în perioada 3 iulie 2022 – 3 iulie 2023, la nivel național a fost inițiată o cauză
contravențională (art. 70/1 CC) și o cauză penală (art. 36 CP), ambele încheiate cu sancționarea
autorilor. În aceeași perioadă, IGP a înregistrat două plângeri, dintre care una online45.

Cunoașterea și înțelegerea prevederilor legale noi

Constatarea nr. 1: Chiar dacă în opinia a peste 75%

dintre AC prevederile noi sunt parțial clare sau
clare, aceștia întâmpină dificultăți de înțelegere a
conceptelor de bază.
Pentru 76,9% și, respectiv, 82,1% dintre AC, prevederile art. 52, alin. (3) și art. 70/1 Cod contravențional
sunt parțial clare sau clare, deși unii dintre ei nu cunosc că AC pentru art. 70/1 CC este Poliția,
și nu Consiliul pentru egalitate. Norma prevăzută la art. 346 Cod penal este parțial cunoscută
sau cunoscută de către 79,80%, în același timp 1 din 7 AC nu înțelege ce reprezintă „motivele de
prejudecată”.
În același timp, aproximativ 2 din 10 AC cunosc cadrul legal care definește discursul de ură, ceea
ce indică asupra acordării unui timp insuficient în cadrul instruirilor privind cadrul legal național și
înțelegerea conceptului de „discurs de ură”.

45 Serviciul protecție internă și anticorupție al MAI, Scrisoarea nr. 4/1769 din 11 august 2023.
/ 44 /
 Constatarea nr. 2: Disproporționalitatea între
numărul mare de cazuri documentate și cauzele
contravenționale inițiate poate fi determinată de
neînțelegerea a ceea ce reprezintă „motivele de
prejudecată”.
Din numărul total de AC, 6,4% au documentat cel puțin un caz de DU, IDMP și IMP în ultimele
12 luni, cu toate acestea, în perioada de referință, IGP a inițiat o singură cauză contravențională
și una penală. Aceste date pot indica faptul că AC au o înțelegere insuficientă a prevederilor noi
sau că procesul de analiză a presupuselor cazuri a demonstrat lipsa motivului de prejudecată,
determinând astfel revederea încadrării juridice a contravenției în etapa de analiză.

Instrucțiuni și/sau regulamente de aplicare a prevederilor legale noi

Constatare: În lipsa unor instrucțiuni sau regulamente

interne de documentare și evaluare a cazurilor de
discurs de ură, AC dezvoltă proceduri interne proprii,
bazate pe experiența acestora în cadrul IP.
La nivelul IGP al MAI există doar Procedura operațională standard privind calificarea și investigarea
infracțiunilor motivate de prejudecată, dar nu și regulamente sau instrucțiuni privind aplicarea
prevederilor noi. Cu toate acestea, în opinia a 1/3 dintre AC și, respectiv, a 2/3 dintre cei care au
documentat un caz în ultimele 12 luni, în cadrul IP în care activează ei există o astfel de instrucțiune.

Documentarea contravențiilor

Constatarea nr. 1: Agenții constatatori nu cunosc că

inițierea documentării unui potențial caz de DU, IDMP
și IMP poate fi realizată și în lipsa plângerii victimei.
În opinia celor mai mulți AC (64,9%), un caz de DU, IDMP și IMP poate fi documentat în baza
unei plângeri din partea victimei. Analiza calitativă a arătat faptul că în opinia agenților, chiar și
în cazurile de autosesizare, procesul de documentare depinde de decizia persoanei victime de a
depune sau nu plângere.

Constatarea nr. 2: Agenții constatatori confundă

„critica”, „injuria” cu „discursul de ură”.
Conform analizei calitative, AC se autosesizează mai des în cazurile de injurii și „ură față de poliție”,
ceea ce indică faptul că noțiunile de „discurs de ură”, „instigare la discriminare pe motive de
prejudecată” nu sunt înțelese de către AC, iar aceștia fac confuzii între „critică”, „injurie” și „discurs
de ură”.

Constatarea nr. 3: Implicarea AC în procesul de

documentare a unui caz de DU, IDMP sau IMP crește
probabilitatea calității colectării dovezilor.
Analiza cantitativă a arătat că procentul AC care nu cunosc tipurile de dovezi necesare în procesul
de documentare este de 2,5 ori mai mic în cazul agenților care au documentat un caz în ultimele
12 luni. În același timp, în opinia AC care au documentat un caz în ultimele 12 luni, dacă primele
audieri sunt realizate necorespunzător și nu este stabilit motivul, aceștia sunt „în imposibilitatea
de a iniția cazul”.
/ 45 /
 Constatarea nr. 4: Colaborarea cu Consiliul pentru
egalitate, în opinia AC, contribuie la soluționarea
cazurilor, însă puțini agenți colaborează cu Consiliul.
Din totalul celor 6,4% de AC (55 de cazuri) care au documentat un caz în ultimele 12 luni, doar în trei
din 14 cazuri menționate de către aceștia, Consiliului pentru egalitate i s-a solicitat avizul. Într-un
singur caz, Consiliul a constatat existența faptelor de instigare la discriminare.

Tragerea la răspundere și eficiența sancțiunilor

Constatare: Fiecare al treilea AC care a documentat

un caz în ultimele 12 luni a calificat sistemul actual de
sancționare ca fiind „suficient”.
Deși IGP a inițiat o singură cauză contravențională și una penală în ultimele 12 luni, în 26 de
cazuri din totalul de 55 de AC care au documentat cazuri de DU, IDMP sau IMP, decizia finală
a fost contestată în instanța de judecată, iar în majoritatea cazurilor (21 de cazuri) decizia a fost
menținută.
Aproximativ 13% dintre AC au calificat actualul sistem de documentare, tragere la răspundere și
sancționare ca fiind foarte eficient, în comparație cu 28,1% dintre cei care au documentat un caz
în ultimele 12 luni.

Dificultăți în procesul de documentare și sancționare

Constatarea nr. 1: În cadrul unor IP există practica

delegării unor persoane care să ajute colegii la
documentarea și analiza cazurilor.
Deși la nivelul IGP nu există un ordin care să desemneze persoane pentru a se ocupa de cazurile
de discurs de ură, instigare la discriminare și/sau infracțiuni motivate de prejudecată, totuși
jumătate dintre agenții care au documentat un caz în ultimele 12 luni au afirmat că în cadrul IP în
care activează există o astfel de persoană.
Constatarea nr. 2: În lipsa unei practici consecvente
de documentare și analiză a cazurilor de DU, IDMP
sau IMP, unul din doi AC se află în incapacitatea de a
aprecia la ce etapă întâmpină dificultăți.
Unul din doi AC nu poate aprecia la ce etapă întâmpină dificultăți. Cel mai des, dificultăți sunt
întâmpinate la etapa de documentare (2 din 10 AC). În cazul AC care au documentat un caz
în ultimele 12 luni, comparativ, cel mai frecvent dificultăți sunt întâmpinate la etapa de analiză
(aproximativ 4 din 10 AC).

Constatarea nr. 3: Experiența documentării unui

caz de DU, IDMP sau IMP contribuie la combaterea
miturilor referitoare la procesul de sancționare a unui
astfel de caz.
Procentul AC în opinia cărora: (1) durata lungă a proceselor de judecată; (2) lipsa de legislație
adecvată și (3) slaba colaborare cu alte instituții reprezintă principalele dificultăți este de circa
două ori mai mic în cazul agenților care au documentat un caz în ultimele 12 luni, în comparație cu
AC care nu au documentat astfel de cazuri.
/ 46 /
 Constatarea nr. 4: Lipsa resurselor umane în cadrul IP
reprezintă una dintre cauzele apariției dificultăților în
procesul de documentare.
Lipsa resurselor umane în cadrul IP, numărul mare de responsabilități per polițist, fluctuația de
cadre și lipsa protecției împotriva discriminării sunt cauzele care, în opinia AC, determină apariția
dificultăților în procesul de documentare a cazurilor de DU, IDMP și/sau IMP.

Colectarea datelor dezagregate

Constatarea nr. 1: IGP și PG colectează date

dezagregate cu privire la cazurile de infracțiuni
motivate de prejudecată, dar nu și cu privire la
discursul de ură și instigarea la discriminare pe
motive de prejudecată.
În perioada de evaluare, Procuratura Generală și Inspectoratul General al Poliției au operat
modificări în Ordinul interdepartamental nr. 121/254/286-0/95 din 18.07.2008 privind evidența
unică a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni. Capitolul
„Motivul, scopul” din indicatorul nr. 15 a fost completat cu indici noi, dar aceștia se referă doar la
infracțiuni, nu și la contravenții.

Constatarea nr. 2: Fiecare al doilea AC nu cunoaște

dacă există sau nu cerințe de a include date
dezagregate în urma documentării unui caz.
Fiecare al doilea AC nu cunoaște dacă există sau nu un sistem de clasificare a cazurilor și nici
dacă există cerințe de a include date statistice în urma documentării unui caz. Analiza cantitativă
și calitativă indică faptul că sunt colectate unele date în cadrul anumitor IP, dar acestea nu sunt
parte a unui mecanism oficial.

Pregătirea profesională

Constatarea nr. 1: Agenții constatatori care au

participat la instruiri tematice sunt mai implicați în
documentarea și evaluarea presupuselor cazuri de
DU, IDMP și IMP.
Un procent de 55% dintre AC au participat la instruiri, ponderea celor care au documentat cel
puțin un caz de DU, IDMP și IMP în perioada de evaluare fiind de 78,2% față de 21,8% care nu au
beneficiat de astfel de instruiri.
Constatarea nr. 2: Chiar dacă 55% dintre AC au
participat la instruiri tematice, 1/5 dintre ei nu cunosc
în ce condiții un caz de DU, IDMP și IMP poate fi
documentat.
Fiecare al cincilea AC nu cunoaște faptul că un caz de DU, IDMP și/sau IMP poate fi documentat
dacă există o plângere a victimei sau în urma autosesizării, inclusiv din mass-media și rețele
sociale.

/ 47 /
 Constatarea nr. 3: În ciuda cursurilor de formare
profesională organizate de Academia „Ștefan cel
Mare” și IGP, agenții constatatori au nevoie de instruiri
practice pentru a recunoaște, a documenta și a evalua
presupusele cazuri de DU, IDMP și IMP.
Chiar dacă, în perioada de referință, 1 din 4 AC a participat la cursuri, instruiri etc. online și offline
privind discursul de ură și discriminare și instigarea la discriminare, totuși aproximativ 1/10 dintre
AC califică „pacifismul” și „feminismul” ca forme ale discursului de ură, iar 1/5 dintre agenți nu
cunoaște care sunt acestea, în general. În același timp, conform analizei calitative, numărul mic al
cazurilor de DU, IDMP și IMP documentate de către AC se explică prin nivelul redus de cunoștințe
și dificultăți în documentare: „Când am venit (la ședința focus-grup), nu cunoșteam atâtea”; „Am
să merg în teritoriu și o să încercăm să documentăm un caz, ca să vedem mai bine cum are
loc procesul”; „Voi trage atenție în viitor”. De asemenea, unii agenți preferă, în continuare, să
documenteze contravențiile și infracțiunile după modelele cunoscute deja: „Cred că am avut cel
puțin un caz din cele discutate astăzi, dar nu am atras atenția și din fluxul mare de materiale, se
primește că documentăm așa cum făceam înainte”.

Protejarea victimelor și acțiuni de prevenire

Constatarea nr. 1: Experiența AC de interacționare cu

victimele altor tipuri de contravenții și infracțiuni le
permite să evalueze necesitățile victimei unui caz de
IMP.
În mai mult de jumătate din cazurile documentate, AC au informat victima despre mecanismele
de protecție existente. În 34 de cazuri, AC care au documentat un caz au comunicat victimei
mecanismele de protecție existente, iar în 33 de cazuri au direcționat victima sau făptuitorul către
centre de acordare a asistenței psihologice.
În același timp, Procedura operațională standard privind calificarea și investigarea infracțiunilor
motivate de prejudecată a IGP al MAI nu abordează aspecte ce se referă la încurajarea raportării.
Constatarea nr. 2: Deși prevederile introduse prin
adoptarea Legii nr. 111/2022 și a Legii nr. 73/2022 sunt
noi și există o nevoie de informare a societății, nu au
fost organizate campanii de informare.
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a recomandat statelor membre să aibă o abordare
cuprinzătoare în raport cu fenomenul discursului de ură, care să fie aliniată la Convenția Europeană
a Drepturilor Omului și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, Comitetul
recomandă ca în raport cu cazurile de discurs de ură care îngrijorează, dar nu sunt suficient de
grave, statele membre să aplice răspunsuri alternative, cum ar fi activități educaționale și de
creștere a nivelului de informare și sensibilizare (pct. 3, litera b, secțiunea „Domeniul de aplicare,
definiție și abordare” și pct. 171, secțiunea „Organizații ale societății civile”, din anexa Recomandării
CM/Rec(2022)16).
În perioada 3 iulie 2022 – 3 iulie 2023, IGP nu a întreprins acțiuni în vederea promovării și încurajării
raportării cazurilor de discurs de ură și instigare la discriminare.
Deși există o nevoie de informare a societății cu privire la consecințele discursului de ură, instigării
la discriminare și infracțiunilor motivate de prejudecată, IGP nu a organizat activități de informare
în perioada de referință, iar AC au atras atenția asupra lipsei resurselor financiare în cadrul IP
pentru organizarea unor astfel de activități.
/ 48 /
RECOMANDĂRI

/ 49 /
PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA
Să revizuiască cadrul legal cu privire la conținutul online ilegal pentru a clarifica
condițiile de restricționare a accesului la paginile web care conțin informații ce incită
la acțiuni violente, la ură sau discriminare sau de ștergere a conținutului online ilegal.

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI

Instrumente interne de documentare și evaluare

1. Să elaboreze o instrucțiune internă/un regulament intern privind procedura de

documentare, evaluare și sancționare a cazurilor de DU și IDMP, care să se refere
la: a) modalitățile de inițiere a procedurii de documentare în baza autosesizărilor,
inclusiv în raport cu potențialele cazuri din mediul online și b) tipurile de dovezi
necesare a fi colectate.
2. Să ajusteze Procedura operațională standard privind calificarea și investigarea
infracțiunilor motivate de prejudecată a IGP al MAI conform prevederilor noi din CC,
introduse prin adoptarea Legii nr. 111/2022 și a Legii nr. 73/2022.
3. Să ajusteze Banca centrală de date a SIA „RICC” de STI al MAI prin includerea
unor indici și câmpuri noi pentru cauzele contravenționale conform art. 52, alin. (3)
și art. 70/1 CC, pentru a permite astfel colectarea datelor dezagregate cu privire la
discursul de ură și instigare la discriminare pe motive de prejudecată.
4. Să realizeze o evaluare internă a sistemului de documentare, tragere la răspundere
și sancționare pentru a identifica lacunele și să inițieze un proces de ajustare a
acestuia în vederea eficientizării răspunsului AC la cazurile de DU, IDMP și IMP.
5. Să dezvolte o procedură de sesizare bilaterală între IGP și CA în cazurile de discurs
care incită la ură și/sau instigare la discriminare în media audiovizuală în care
autorii sunt invitații emisiunilor (sesizarea IGP de CA) sau moderatorii (sesizarea CA
de IGP).

Consolidarea capacităților AC

1. Să organizeze instruiri periodice privind documentarea și evaluarea potențialelor

cazuri de DU, IDMP și IMP cu accent pe: a) înțelegerea celor trei concepte, b) diferențele
dintre „discursul de ură”, „injurie” și „calomnie”, c) diferența dintre „instigarea la
discriminare pe motive de prejudecată” și „instigarea la discriminare” ca formă a
discriminării, d) prevederile noi introduse în CC și CP prin adoptarea Legii nr. 111/2022
și a Legii nr. 73/2022, e) documentarea și analiza practică a potențialelor cazuri și
stabilirea indicatorilor care demonstrează motivul de prejudecată.
2. Să organizeze activități practice de formare atât pentru reprezentanții serviciului
de intervenție 112, cât și pentru polițiștii de sector, bazate pe spețe, cazuri reale și
explicarea pas cu pas a acțiunilor ce trebuie întreprinse într-un caz de DU, IDMP și
IMP.
3. Să organizeze ateliere practice pentru AC referitoare la modificările privind evidența
unică a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni.
4. Să organizeze schimburi de experiență între inspectoratele de poliție care au
documentat cazuri de DU, IDMP și IMP și cele care au înregistrat presupuse cazuri.

/ 50 /
 5. Să dezvolte și să implementeze simulări practice și testări periodice în vederea
evaluării capacității AC de a identifica, a documenta și a evalua eficient cazuri de
DU, IDMP și IMP.
6. Să evalueze periodic nivelul de intoleranță al angajaților pentru a preveni
documentarea defectuoasă a cazurilor de DU, IDMP și IMP și comunicarea bazată
pe prejudecăți cu victimele DU, IDMP sau IMP.

Protejarea victimelor și acțiuni de prevenire

1. Să dezvolte un protocol intern privind: a) comunicarea și informarea victimelor

discursului de ură, instigării la discriminare și/sau infracțiunilor motivate de
prejudecată privind mecanismele de protecție existente și b) evaluarea nevoilor
psihologice ale victimelor.
2. Să organizeze activități de informare și promovare a mecanismului de protecție prin
depunerea plângerilor și sesizarea Poliției în cazurile de DU, IDMP și IMP.
3. Să organizeze campanii de informare și sensibilizare la nivel național și/sau
local cu privire la ce reprezintă DU, IDMP și IMP în parteneriat cu alte instituții
publice (Procuratura Generală, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Muncii
și Protecției Sociale etc.), autorități publice (Consiliul pentru egalitate, OAP etc.) și
societatea civilă. În cadrul campaniilor, publicul larg trebuie să fie informat cu privire
la semnele care constituie probe și care pot ajuta victima, în astfel de cazuri, să
depună plângeri la Poliție.
4. Să organizeze sesiuni de informare pentru reprezentanții altor instituții publice cu
privire la prevederile legale noi în vederea informării și referirii cazurilor către Poliție.
5. Să dezvolte parteneriate cu organizațiile neguvernamentale care activează în
domeniul apărării drepturilor persoanelor de etnie romă, persoanelor LGBTQI,
persoanelor cu dizabilități, persoanelor în etate etc. în vederea organizării instruirilor,
campaniilor de informare, acordării de asistență juridică, psihologică etc.
6. Să creeze o pagină web sau o aplicație mobilă disponibilă în mai multe limbi și
accesibilă inclusiv pentru persoanele cu deficiențe de vedere, ca un singur punct de
informare și contact cu un AC capacitat în acest domeniu pentru a obține informații
sau pentru a raporta un caz de DU, IDMP sau IMP.

/ 51 /
 www.promolex.md,
str. Petru Movilă 23/13,
MD-2004, Chişinău, Moldova
e-mail: info@promolex.md

/ 52 /