Utilizarea zgurilor de oțelărie în structuri rutiere - studiu comparative 15

UTILIZAREA ZGURILOR DE OŢELĂRIE ÎN STRUCTURI RUTIERE -

STUDIU COMPARATIV
Ion Chiricuţă, drd.
Universitatea Tehnică a Moldovei

1. OBIECT ȘI DOMENIU DE Valorile medii ale caracteristicilor fizico –

APLICARE mecanice determinate pe epruvete cilindrice
confecţionate din mixturi asfaltice sunt prezentate
Prezentul studiu este destinat înlocuirii în figurile 1, 2 și 3.
agregatelor din piatră naturală pentru stratul de
bază al unei structuri rutiere cu zgură de oţelărie
provenită din recuperarea materialului feros din
deşeurile rezultate în urma procesului de obţinere
a oţelului în cuptoare cu arc electric. 375 375

Conform prevederilor agrementului tehnic 400

nr. 004-07/666-2002, agregatele din zgură de 300

Indicele de
oţelărie pot fi utilizate pentru drumuri de clasa curgere 200
tehnică II - V sau străzi de categorie tehnică II – (0,01mm)
100
IV, în scopul reducerii costurilor de execuţie, prin
înlocuirea balastului folosit pentru stratul de bază. 0
Pentru agregatele din zgură de oţelărie
Proba martor B, 4.5% bitum Proba D cu zgura 16-25, 4.5% bitum
trebuie monitorizate atât stabilitatea chimică, ca o
condiţie esenţială [1], cât şi depozitarea şi Figura 2. Comparație între indicele de curgere
pregătirea materialului (stropirea permanentă cu determinat pe probe martor și cu zgură 16-25.
apă pe o perioadă de minim şase luni de la
producerea acestora) [2].

2. DESCRIEREA LUCRĂRILOR ȘI A
MATERIALELOR UTILIZATE 2380.5
2400
S-au realizat la început două compoziţii de 2314
Densitate 2350
beton asfaltic tip BAD 25 cu 4,5 % bitum, aparentă (kg/m3)
utilizând criblură 16-25 (probele B1, B2 și B3) și 2300
zgură de oțelărie 16-25 (probele D1 și D2).
2250

Proba martor B, 4.5% bitum Proba D cu zgura 16-25, 4.5% bitum

Figura 3. Comparație între densitatea aparentă

786.67 determinată pe probe martor și cu zgură 16-25.
800
S-au realizat apoi alte două compoziţii de
780
740 beton asfaltic tip BAD 25 cu 4,5 % bitum,
Stabilitatea (daN) 760 utilizând criblură 8-16 (probele B1, B2 și B3) și
740 zgură de oțelărie 16-25 (probele E1 și E2).
720 Valorile medii ale caracteristicilor fizico –
700 mecanice determinate pe epruvete cilindrice
confecţionate din mixturi asfaltice sunt prezentate
Proba martor B, 4.5% bitum Proba D cu zgura 16-25, 4.5% bitum
în figurile 4, 5 și 6.
Din analiza rezultatelor obţinute se constată
Figura 1. Comparație între stabilitatea Marshall următoarele:
determinată pe probe martor și cu zgură 16-25.
16 Utilizarea zgurilor de oțelărie în structuri rutiere - studiu comparative

stratul de bază al unei structuri rutiere. Prin

aceasta se realizează o scădere semnificativă a
costului lucrărilor (zgura, fiind un deşeu
790
industrial, este mult mai ieftină decât agregatul
790 natural) [3].
789 2. De asemenea, utilizarea agregatelor din
Stabilitatea 788 786.67 zgură are ca rezultat protejarea mediului
(daN) 787 înconjurător, prin eliminarea spaţiilor de
786 depozitare a zgurii şi prin conservarea ambientului
785
natural (extracţia agregatelor naturale poate
Proba martor B, 4.5% bitum Proba E cu zgura 8-16, 4.5% bitum perturba apa freatică, poate accentua eroziunea
etc) [4].
Figura 4. Comparație între stabilitatea Marshall 3. Dezavantajele utilizării zgurii de oţelărie în
determinată pentru probe martor și cu zgură 8-16. straturile rutiere sunt următoarele:
a) Riscul existenţei unor metale grele în
componenţa agregatelor din zgura de oţelărie, care
ar putea fi spălate de apa pluvială şi ar putea
375
infesta pânza freatică. [5] Pentru eliminarea
acestui risc se recomandă efectuarea unui test de
375
lixiviere de către un institut specializat.
370 365.5
b) Posibilitatea modificării de volum
Indicele de
curgere (creşterea sau micşorarea înălţimii stratului rutier)
(0,01mm) 365 datorită hidratării oxidului de calciu liber. [6]
360 Pentru eliminarea acestui risc se recomandă o cât
mai bună impermeabilizare a straturilor superioare
Proba martor B, 4.5% bitum Proba E cu zgura 8-16, 4.5% bitum şi lucrări de drenare corespunzătoare, pentru
împiedicarea pătrunderii apei pluviale în straturile
Figura 5. Comparație între indicele de curgere
de bază sau de fundaţie ale sistemului rutier, cât şi
determinat pe probe martor și cu zgură 8-16
maturarea zgurii înainte de utilizare, prin
depozitare în aer liber și stropire periodică cu apă.

Bibliografie
2425
2450
1. Dosar Tehnic nr. 004-07/431 – 2001: LIDONIT
Densitatea 2400
2314 – Agregate din zgură de oţelărie – DSU Galaţi.
aparentă (kg/m3) 2350
2. Zgura de oţelărie în autostrăzi, drumuri şi
2300
lucrări hidrotehnice. Ed.Tehnică, Bucureşti.
2250
3. Studiu de fezabilitate pentru pregătirea şi
Proba martor B, 4.5% bitum Proba E cu zgura 8-16, 4.5% bitum exploatarea zgurii din halda Buituri – SC Geasol
SA.
Figura 6. Comparație între densitatea aparentă 4. Motz H., Geisler J. ‚Products of Steel Slags
determinată pe probe martor și cu zgură 8-16 and Opportunity to Save Natural Resources -
Waste Materials in Construction’.
Stabilitatea Marshall și densitatea aparentă
5. Cososchi B. Impactul transporturilor
depășesc valorile minime prevăzute în SR 174-1
(500 daN, respectiv 2250 kg/m3). asupra mediului. Editura ‚CERMI’, 1998.
De asemenea, valoarea indicelui de curgere 6. Untersuchunger zur Erzeugung
se încadrează în intervalul stabilit de SR 174-1: raumbestandinger Mineralstoffe aus
150 …450 (0,01 mm). Stahlwerksschlacken. Amt fur Veroffentlichungen
der Europaishen Gemeinschaft, 1998,
ISBN 92-828-4599-0.
CONCLUZII
1. Rezultatele experimentale prezentate
confirmă posibilitatea utilizării cu succes a zgurii
Recomandat spre publicare: 24.02.2016.
de oţelărie ca înlocuitor al agregatelor naturale în