Rasfoieste - Clasa 5 2023 2024 - 3916 5

Acest auxiliar didactic este aprobat pentru utilizarea în unitile de învmânt preuniversitar prin
O.M.E.N. nr. 3022/08.01.2018.

Lucrarea este elaborat în conformitate cu Programa colar în vigoare pentru clasa a V-a,
aprobat prin O.M.E.N. nr. 3393/28.02.2017.
45
Referin tiinific: Lucrarea a fost definitivat prin contribuia i recomandrile Comisiei tiin-
ifice i metodice a publicaiilor Societii de tiine Matematice din România. Aceasta i-a dat
avizul favorabil în ceea ce privete alctuirea i coninutul matematic.
A
Redactare: Andreea Roca
Tehnoredactare: Adriana Vldescu
EL
Pregtire de tipar: Marius Badea
Design copert: Mirona Pintilie
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României

ZAHARIA, DAN AL
Matematic : aritmetic, algebr, geometrie / Dan Zaharia, Maria Zaharia,
Sorin Peligrad : clasa a V-a. – Ed. a 12-a, reviz. – Piteti : Paralela 45, 2023
R
2 vol.
ISBN 978-973-47-3881-6
Partea 2. – 2023. – ISBN 978-973-47-3916-5
PA
I. Zaharia, Maria
II. Peligrad, Sorin
51
A
R
U
Matematic. Clasa a V-a
IT
ED
Copyright ¤ Editura Paralela 45, 2023

Prezenta lucrare folosete denumiri ce constituie mrci înregistrate,
iar coninutul este protejat de legislaia privind dreptul de proprietate intelectual.
www.edituraparalela45.ro
2
45
Dan ZAHARIA
Maria ZAHARIA
Sorin PELIGRAD
A
EL
matematic
aritmetic
AL
algebr
R
geometrie
PA
A
clasa a V-a
R
partea a II-a
ediìia a XII-a
U

IT
mate 2000 – consolidare

ED
3
Unitatea 1. Fracii zecimale
PE-PP 1. Scrierea fraciilor ordinare cu numitori puteri
ale lui 10 sub form de fracii zecimale. Transformarea
45
unei fracii zecimale, cu un numr finit de zecimale
nenule, într-o fracie ordinar
FRACIE ORDINAR
A
1 1 3 5
, , , sunt exemple de fracii ordinare.
2 4 2 7
EL
m
Orice fracie ordinar se scrie sub forma , unde m, n ∈ ` i n ≠ 0. Numrul n este
n
numitorul fraciei i arat c întregul a fost împrit în n pri egale. O parte dintre cele
n pri egale se numete unitate fracionar. Numrul m este numrtorul fraciei i
arat câte uniti fracionare s-au luat.
FRACIE ZECIMAL
AL
În practic cele mai întâlnite uniti fracionare sunt: zecimea, sutimea, miimea, zecimea
de miime, sutimea de miime, milionimea. S le definim:
R
dac împrim un întreg în 10 pri egale, atunci o parte este o zecime i este re-
1
prezentat de fracia ordinar ;
10
PA
dac împrim un întreg în 100 de pri egale, atunci o parte este o sutime i este
1
reprezentat de fracia ordinar .
100
La fel se definesc miimea, zecimea de miime, sutimea de miime, milionimea.
Exemplu: S considerm o bar de metal cu lungimea de un metru. Împrim bara în

A
10 pri egale, apoi în 100 de pri egale i apoi în 1000 de pri egale.
1
o zecime din bar va avea lungimea de 1 dm: m = 1 dm;
R
10
1
o sutime din bar va avea lungimea de 1 cm: m = 1 cm;
U
100
1
o miime din bar va avea lungimea de 1 mm: m = 1 mm.
1000
IT
S considerm acum o bar cu lungimea de 12 m 5 dm 7 cm i 9 mm. S exprimm

lungimea barei în metri:
5 7 9 § 5 7 9 ·
lungimea = 12 m + m + m+ m = ¨12 + + +
ED
¸ m.
10 100 1000 © 10 100 1000 ¹
5 7 9
În practic 12 + + + se scrie foarte simplu astfel: 12,579 (citim „doisprezece
10 100 1000
virgul cinci sute apte zeci i nou”, respectiv „12 întregi 5 zecimi 7 sutimi 9 miimi”) i spu-
nem c este o fracie zecimal.
7
O fracie zecimal este format din partea întreag i partea zecimal, desprite
prin virgul. Prima cifr din stânga virgulei este cifra unitilor, a doua cifr este cifra
zecilor, a treia este cifra sutelor, apoi urmeaz cifra miilor, zecilor de mii, sutelor de mii,
milioanelor .a.m.d. În dreapta virgulei prima cifr este cifra zecimilor, a doua cifr este
cifra sutimilor, a treia cifr este cifra miimilor, apoi urmeaz cifra zecimilor de miimi,
45
cifra sutimilor de miimi, cifra milionimilor .a.m.d.
Exemple de fracii zecimale: 2571,87379; 0,5; 1,0012; 41,127 etc.

Pentru fracia zecimal 2571,87379 partea întreag este numrul 2571, iar partea
zecimal este 0,87379.
A
Pentru fracia zecimal 0,5 partea întreag este numrul 0, iar partea zecimal este 0,5.
Pentru fracia zecimal 1,0012 partea întreag este numrul 1, iar partea zecimal
este 0,0012.
EL
Pentru fracia zecimal 41,127 partea întreag este 41, iar partea zecimal este 0,127.
TRANSFORMAREA UNEI FRACII ZECIMALE, CU UN NUMR FINIT DE

ZECIMALE NENULE, ÎNTR-O FRACIE ORDINAR
tatea: 12,579 = 12 + +
ordinare:
12 12000 5
=
5 7
+
10 100 1000
; =
9
500 7
; =
70
.
AL
S transformm fracia zecimal 12,579 în fracie ordinar. Vom ine cont de egali-
, de faptul c 12 =
12
1
i de egalitile de fracii
R
1 1000 10 1000 100 1000
12000 500 70 9 12579
Deci: 12,579 = + + + = .
1000 1000 1000 1000 1000
PA
12579 12579
Prin urmare: 12,579 = = .
1000 103
Acest calcul i altele asemntoare conduc la urmtoarea concluzie:
Orice fracie zecimal finit (care are un numr finit de zecimale) poate fi scris ca o
fracie ordinar având numrtorul egal cu numrul obinut prin eliminarea virgulei i
A
numitorul o putere a lui zece cu exponentul egal cu numrul de zecimale.

70(10 7 700 700(100 7
R
Exemple: a) 7, 0 = = = 7 ; 7, 00 = 2 = = =7.
10 1 10 100 1
În acest fel rezult: 7 = 7, 0 = 7, 00 = 7, 000 = ... = 7, 00...0 ;
U
1 1 1 1 1
b) 0,1 = ; 0,01 = 2 = ; 0,001 = 3 = ;

10 10 100 10 1000
IT
201 201 3 3 7021 7021

c) 2,01 = 2 = ; 0,003 = 3 = ; 7,021 = = .
10 100 10 1000 103 1000
SCRIEREA FRACIILOR ORDINARE CU NUMITORI PUTERI ALE LUI 10

ED
SUB FORM DE FRACII ZECIMALE

Orice fracie ordinar al crei numitor se poate descompune într-un produs de puteri
ale lui 2 sau ale lui 5 sau ale lui 2 i 5 poate fi scris ca o fracie zecimal.
8
17 5)17 17 ⋅ 5 85
Exemple: a) = 2 = = 2 = 0,85 ;
20 2 ⋅ 5 (2 ⋅ 5) 10
2
2
11 2 )11 11 ⋅ 22 44 44
b) = 2 = 2 2= = 2 = 0,44 ;
25 5 5 ⋅2 (2 ⋅ 5) 2
10
45
2
37 5 ) 37 37 ⋅ 25 925 925
c) = 2 = 2 2 = = 2 = 9,25 ;
4 2 2 ⋅5 (2 ⋅ 5) 2
10
2
91 5 ) 91 91 ⋅ 52 91 ⋅ 25 2275
d) = = = = = 2,275 .
40 23 ⋅ 5 23 ⋅ 53 (2 ⋅ 5)3 103
A
Observaii:
EL
1. Dac numitorul unei fracii ordinare conine în descompunere i ali factori primi
diferii de 2 i 5, atunci acea fracie nu se poate scrie ca o fracie zecimal finit.
2 17 11 4
Exemple: Fraciile ordinare ; ; ; nu pot fi scrise ca fracii zecimale finite.
3 6 7 15
2. Fracia
cinci zecimi.
Fracia
123
5
10
AL
= 0,5 se citete cinci zecimi sau zero virgul cinci sau zero întregi i
= 12,3 se citete 123 zecimi sau 12 întregi i 3 zecimi sau 12 virgul 3.

R
10
21873
Fracia = 21,873 se citete 21873 miimi sau 21 întregi i 873 miimi sau
1000
PA
21 întregi 8 zecimi 7 sutimi 3 miimi sau 21 virgul 873.

3. Se pot scrie oricâte zerouri la dreapta unei fracii zecimale, fr ca valoarea fraciei
s se schimbe.
Exemplu: 2,17 = 2,170 = 2,1700 = 2,1700…
4. Dac toate cifrele prii zecimale sunt nule, atunci nici zerourile prii zecimale i
A
nici virgula nu se mai scriu.

Exemplu: 21,00 = 21; 42,000 = 42.
R
5. Trebuie fcut distincie între cifra zecimilor, sutimilor, miimilor i numrul zeci-
milor, sutimilor, miimilor.
Exemplu: În fracia zecimal 3,25, cifra zecimilor este 2, cifra sutimilor este 5, numrul
U
zecimilor este 32, numrul sutimilor este 325.

6. Dac dou fracii zecimale sunt echivalente atunci ele se exprim prin aceeai fracie
zecimal.
IT
O O O activiti de învare O O O
ED
PE Înelegere *
1. Scriei câte trei fracii ordinare pentru care unitatea fracionar este:
a) doimea; b) treimea; c) ptrimea;
d) cincimea; e) zecimea; f) sutimea;
g) miimea; h) zecimea de miime; i) sutimea de miime.
9
12. În tabelul de mai jos scriei numerele: 5,24; 319,102; 25; 12,324; 0,5; 0,31; 14,107
dup model:
Partea întreag Partea zecimal
sute zeci uniti zecimi sutimi miimi
45
5 2 4
A
13. Scriei sub form de fracie zecimal:
EL
a) 43 întregi i 12 sutimi; b) 10 întregi i 3 miimi; c) 4 sutimi;
d) 123 întregi i 237 miimi; e) 937 miimi; f) 49 zecimi.
14. Scriei sub form de fracie zecimal:
a) 2 m i 47 mm; 5 m i 4 cm; 123 cm; 5 mm;
a)
4
;
17
;
143
;
2003
;
AL
b) 4 A i 59 cl; 6 A i 4 cl; 17 dl; 8 cl; 123 ml;
c) 5 g i 50 mg; 14 g i 4 cg; 147 mg; 1 kg i 4 mg.
15. Scriei fraciile cu numitori puteri ale lui 10 sub form de fracii zecimale:
10
;
50001
;
R
10 10 10 10 10 10
3 47 435 123 1475 7
b) ; ; ; ; ; ;
10 2 10 2 10 2
PA
100 100 100

7 54 147 1437 5 43
c) ; 3
; 4
; ; 5
; .
1000 10 10 1000 10 10000
16. Se dau urmtoarele fracii zecimale:
11; 2,5; 5,25; 43,75; 125,125.
a) Scriei fraciile sub form de fracii ordinare.
A
b) Scriei prile întregi ale acestor fracii zecimale.

c) Scriei prile zecimale ale acestor fracii zecimale.
137 526 789 11
R
17. a) Scriei sub form de fracie zecimal, fraciile ordinare: ; , , .

10 100 1000 1000
b) Scriei sub form de fracie ordinar, fraciile zecimale: 41,05; 12,837; 0,03; 4,007.
U
La exerciiile 18-21 încercuii rspunsul corect.

18. Numrul zecimilor numrului 7,19 este:

A. 7; B. 719; C. 71; D. 1.
IT
19. Scrierea corect a numrului „5 întregi 24 sutimi i 7 zecimi de miimi” este:

A. 5,247; B. 7,47; C. 5,0247; D. 5,2407.
20. Cifra sutimilor numrului 431,5207 este:
ED
A. 5; B. 1; C. 2; D. 0.
21. Scrierea sub form de fracie ordinar a fraciei zecimale 1,75 este:
35 7 7 35
A. ; B. ; C. ; D. .
2 4 40 8
12
Unitatea 2. Operaii cu fracii zecimale (1)
PE-PP 1. Adunarea fraciilor zecimale care au
un numr finit de zecimale nenule
45
Suma a dou fracii zecimale care au un numr finit de zecimale nenule se obine astfel:
se aaz fraciile una sub cealalt astfel încât partea întreag s fie sub partea în-
treag, virgula sub virgul, zecimile sub zecimi, sutimile sub sutimi .a.m.d. i apoi se
însumeaz dup regulile de adunare de la numerele naturale, iar virgula se coboar
A
la rezultat.
Exemple:
EL
1. 367, 21 + 17,14 = ? 2. 405,3 + 27, 94 = ?
367, 21 + 405,30 +
17,14 27,94
384,35 433, 24
367,21 + 17,14 = 384,35.
AL 405,3 + 27,94 = 433,24.
În scrierea a + b = s, unde a, b, s sunt fracii zecimale, s este suma fraciilor zecimale,
iar a i b sunt termenii sumei.
Operaia prin care se obine suma a dou fracii zecimale se numete adunarea fraciilor
R
zecimale.
Adunarea fraciilor zecimale este comutativ i asociativ, iar 0 este element neutru
la adunare.
PA
Astfel, dac a, b, c sunt fracii zecimale oarecare, atunci:

a + b = b + a; (a + b) + c = a + (b + c); a + 0 = 0 + a = a.
Observaii:
a) Dac unul dintre termenii adunrii are mai puine zecimale decât cellalt, adugm
zerouri la finalul prii zecimale, astfel încât ambii termeni s aib acelai numr de zeci-
A
male. Efectum adunarea ca la numerele naturale, de la dreapta la stânga, i aezm virgula

la rezultat sub virgulele termenilor (exemplul 2 de mai sus).
b) Adunarea fraciilor zecimale se poate efectua i astfel: se transform fraciile zeci-
R
male în fracii ordinare cu acelai numitor, se efectueaz calculele cu fracii ordinare i

apoi rezultatul se transform în fracie zecimal.
53 179 232
U
Exemple: 1. 5, 3 + 17, 9 = + = = 23, 2.

10 10 10
10)
153 197 1530 197 1727
2. 15,3 + 1, 97 = + = + = = 17, 27.
IT
10 100 100 100 100
ED
PE Înelegere *
1. Efectuai calculele:
a) 5,2 + 3,6; b) 26,3 + 54,7; c) 1,23 + 5,77;
d) 31,24 + 413,2; e) 47 + 43,5; f) 124,53 + 41,47. 25
2. Calculai:
a) 752 + 23,5; b) 118,25 + 45,75; c) 317 + 124,3;
d) 1325 + 831,41; e) 756,83 + 23,17; f) 398 + 152,4.
3. Efectuai operaiile de mai jos:
45
a) 7,5 + 4,22; b) 8,56 + 41,18; c) 4 + 5,7; d) 7,6 + 320;
e) 3,53 + 123; f) 4,52 + 7,215; g) 156,72 + 461,5; h) 0,24 + 37,13.
4. Calculai:
a) 24,01 + 1,1; b) 10,7 + 0,12 + 128,18;
c) 2,02 + 0,202 + 7,778; d) 1 + 2,5 + 0,17 + 11,003 + 0,327;
A
e) 1,001 + 171,11 + 16,879 + 111,01; f) 1911 + 4,75 + 71,9 + 12,35.
5. Efectuai operaiile de mai jos:
a) 1,41 + 3,44; b) 3,07 + 11,03; c) 3,7 + 4,85;
EL
d) 4,721 + 0,869; e) 42,107 + 17,209; f) 89,515 + 11,065.
PE Aplicare i exersare **
6. Calculai:
AL
a) 54 + 32,71 + 43,38 + 21,273 + 91,107 + 0,117 + 17,01 + 45,103;
b) 2,1145 + 2,03 + 2,003 + 9,996 + 8,778 + 143,5 + 1,435 + 0,1435;
c) 17 + 134,514 + 4,1 + 171,656 + 58,103 + 4,917 + 29,70 + 0,01.
7. Determinai aproximrile prin lips i prin adaos cu o eroare mai mic decât o sutime
R
pentru urmtoarele sume:
a) 52,102 + 27,205 + 18,310 + 36,278;
b) 10,134 + 92,001 + 71,12 + 34,508 + 43;
PA
c) 6,4 + 8,2 + 0,369 + 2,072 + 11,0322 + 7,281.

8. Determinai rotunjirile pân la cea mai apropiat sutime pentru sumele:
a) 12,380 + 20347,45 + 0,7 + 0,0135 + 0,023;
b) 456,81 + 172,54 + 0,131 + 537,07 + 7,03;
c) 93,34 + 121,565 + 100 + 2,734 + 7,154.
9. Efectuai calculele i determinai aproximarea prin adaos la sutimi a rezultatului obinut:
A
a) 24,103 + 15,073 + 0,14; b) 3,7 + 0,59 + 124,309;

c) 124,3 + 7 + 23,14 + 0,105; d) 10 + 101,43 + 14,507 + 17,29.
R
10. La un magazin erau 137,42 kg de portocale i s-au mai adus 62,58 kg de portocale.
Calculai cantitatea de portocale din magazin.
11. La o cantin s-au adus 124,57 kg de cartofi, 7,33 kg de ceap i 31 kg de morcovi.
U
Precizai cantitatea de legume adus la cantin.

PE Aprofundare i performan ***
IT
12. Determinai cifrele necunoscute din fiecare egalitate:

a) x, y + y,x = 5,5 ; b) x,0 y + 0, xy = 2,26 ;
ED
c) x, x + xx, x = 36,6 ; d) x, y + 1x, y = 16,6 .

13. Determinai fracia zecimal cu 42,75 mai mare decât:
11 3 1475
a) 54,57; b) 301,01; c) 0,3; d) 0,25; e) 1,29; f) 0
; g) 3 ; h) .
10 10 10 2
26
PE-PP 3. Împrirea unei fracii zecimale cu un numr finit de
zecimale nenule la un numr natural nenul. Împrirea a dou
fracii zecimale cu un numr finit de zecimale nenule
45
3.1. ÎMPRIREA UNEI FRACII ZECIMALE CU UN NUMR FINIT DE ZECIMALE
NENULE LA 10, 100, 1000
Efectum împririle:
213 1 213
A
a) 21,3 : 10 = = = 2,13 i 21,3 0,1 = 2,13;
10 10 100
213 1 213
EL
b) 21,3 : 100 = = = 0,213 i 21,3 0,01 = 0,213;
10 100 1000
213 1 213
c) 21,3 : 1000 = = = 0,0213 i 21,3 0,001 = 0,0213.
10 1000 10000
Observaie: A împri o fracie zecimal cu un numr finit de zecimale nenule la o
AL
putere a lui 10, de exemplu 10n, înseamn a înmuli acea fracie cu 0,00...01
.
n cifre
Fracia obinut ca rezultat are aceleai cifre ca fracia iniial, doar c are cu n zecimale
mai multe decât cea iniial.
R
Reinem!
Pentru a împri o fracie zecimal cu un numr finit de zecimale nenule la o putere
PA
a lui 10, se mut virgula de la dreapta spre stânga peste un numr de zecimale egal cu
exponentul lui 10.
Dac numrul zecimalelor fraciei iniiale este mai mic decât exponentul lui 10, atunci
se completeaz cu zerouri.
Exemple:
A
a) 537,21 : 10 = 537,21 : 101 = 53,721;

b) 537,21 : 100 = 537,21 : 102 = 5,3721;
R
c) 537,21 : 1000 = 537,21 : 103 = 0,53721;

d) 537,21 : 100000 = 537,21 : 105 = 0,0053721.
U
3.2. ÎMPRIREA UNEI FRACII ZECIMALE CU UN NUMR FINIT DE ZECIMALE

NENULE LA UN NUMR NATURAL NENUL

IT
Pentru a calcula:
a) 12,5 : 5, putem considera c avem de calculat 125 de zecimi împrit la 5 i obinem
125 : 5 = 25 de zecimi, adic 2,5 i 12,5 : 5 = 2,5;
ED
b) 1,25 : 5, putem considera c avem de calculat 125 de sutimi împrit la 5 i obinem

125 : 5 = 25 de sutimi, adic 0,25 i 1,25 : 5 = 0,25;
c) 0,125 : 5, putem considera c avem de calculat 125 de miimi împrit la 5 i
obinem 125 : 5 = 25 de miimi, adic 0,025 i 0,125 : 5 = 0,025.
Procedeul de împrire a unei fracii zecimale la un numr natural nenul este asem-
ntor celui de împrire a dou numere naturale cu rezultat fracie zecimal.
49
Exemple:
1. 7 1, 5 2 3 2. 1 2 7, 5 0 0 4
6 2 3, 8 4 1 2 3 1, 8 7 5
1 1 = = 7
9 4
45
= 2 5 3 5
2 4 3 2
=1 2 = 3 0
1 2 2 8
= = = 2 0
A
2 0
= =
71,52 : 3 = 23,84; 127,5 : 4 = 31,875.
EL
Observaii:
a) La exemplul al doilea am adugat dou zerouri la partea zecimal a deîmpritului,
pentru a finaliza împrirea.
b) La împrirea unei fracii zecimale cu un numr finit de zecimale nenule la un numr
AL
natural putem obine o fracie zecimal finit sau o fracie zecimal periodic.
Reinem!
Pentru a împri o fracie zecimal cu un numr finit de zecimale nenule la un
numr natural nenul, se împarte mai întâi partea întreag la numrul dat, se scrie vir-
gula la cât i apoi se continu împrirea ca la numerele naturale, fr a se ine cont de virgula
R
de la deîmprit, adugând zerouri la deîmprit, dac este necesar.
3.3. ÎMPRIREA A DOU FRACII ZECIMALE CU UN NUMR FINIT DE ZECIMALE NENULE
PA
Pentru a calcula:
a) 28,16 : 3,2, înmulim deîmpritul i împritorul cu o putere a lui 10, astfel încât
împritorul s devin numr natural. În cazul nostru înmulim deîmpritul i împritorul
cu 10, adic mutm virgula peste o cifr spre dreapta atât la deîmprit, cât i la împritor,
i apoi efectum 281,6 : 32, dup regula învat la împrirea unei fracii zecimale cu un
numr finit de zecimale nenule la un numr natural nenul (exemplul 1).
A
b) 7,25 : 0,04, înmulim deîmpritul i împritorul cu o putere a lui 10, astfel încât
împritorul s devin numr natural. În cazul nostru înmulim deîmpritul i împritorul
cu 102 = 100, adic mutm virgula peste dou cifre spre dreapta atât la deîmprit, cât i la
R
împritor, i apoi efectum 725 : 4, dup regula împririi a dou numere naturale cu re-
zultat fracie zecimal (exemplul 2).
Exemple:
U
1. 2 8 1, 6 3 2 2. 7 2 5, 0 0 4
2 5 6 8, 8 4 1 8 1, 2 5
IT
= 2 5 6 3 2
2 5 6 3 2
= == = = 5
4
ED
1 0
8
= 2 0
2 0
= =
50 28,16 : 3,2 = 281,6 : 32 = 8,8; 7,25 : 0,04 = 725 : 4 = 181,25.
Reinem!
Pentru a împri dou fracii zecimale cu un numr finit de zecimale nenule, înmulim
ambele fracii zecimale cu 10n, unde n este numrul de zecimale ale împritorului, dup
care împrim numerele obinute conform regulilor învate la împrirea unui numr zeci-
45
mal la un numr natural.
Calculm:
a) 27,3 : 0,1 = 273 : 1 = 273 = 27,3 10;
b) 671,56 : 0,01 = 67156 : 1 = 67156 = 671,56 100;
c) 34,5182 : 0,001 = 34518,2 : 1 = 34518,2 = 34,5182 1000.
A
Observaii:
a) A împri o fracie zecimal la 0,1 sau la 0,01 sau la 0,001 este echivalent cu a
EL
înmuli fracia respectiv cu 10, 100, 1000.
b) Definirea împririi fraciilor zecimale permite completarea regulilor de calcul cu
puteri cu alte dou reguli:
Reguli de calcul cu puteri:
1. Împrirea puterilor care au aceeai baz:
am : an = am–n
AL (se scrie baza i se scad exponenii).
Exemplu: (0,2)7 : (0,2)3 = (0,2)7–3 = (0,2)4 = 0,0016.
2. Puterea unui cât:
R
(a : b)m = am : bm (se ridic la putere fiecare factor al câtului).
Exemplu: (0, 75 : 0,5)2 = (0, 75)2 : (0,5) 2 = 0,5625 : 0,25 = 2,25.
PA
PE Înelegere *
1. Efectuai urmtoarele operaii:

A
a) 15,4 : 10; 7,125 : 10; 123 : 10;

b) 15,4 : 100; 7,125 : 102; 123 : 100;
R
c) 15,4 : 103; 7,125 : 1000; 123 : 1000.

2. Calculai cu dou zecimale exacte i facei proba:
a) 137 : 5; b) 147 : 12; c) 4125 : 6;
U
d) 715 : 7; e) 431 : 24; f) 2157 : 132.

3. Efectuai împririle de mai jos cu dou zecimale exacte i facei proba:
IT
a) 210,52 : 72; b) 51,87 : 63; c) 7651 : 5;

d) 0,43 : 43; e) 857,16 : 24; f) 481,14 : 11.
4. Efectuai urmtoarele împriri cu trei zecimale exacte i facei proba:
ED
a) 435,42 : 31; b) 1549 : 25,3; c) 1700,34 : 7,1;

d) 45,7 : 1,29; e) 7517,3 : 0,97; f) 739,37 : 4,12.
5. Efectuai împririle ce urmeaz cu dou zecimale i facei proba:
a) 0,127 : 3,4; b) 2,97 : 0,12; c) 19,37 : 0,03;
d) 11,46 : 2,8; e) 43,17 : 34,1; f) 1,17 : 1,2.
51
PE-PP 6. Recapitulare i sistematizare prin teste
= TESTUL 1 =
45
I. Completai spaiile punctate cu rspunsul corect.
75
1. Numrul raional pozitiv scris sub form de fracie ordinar ireductibil este
100
egal cu ..................................................................................................................... .
A
2. Orice fracie ordinar se poate scrie în mod unic ca fracie zecimal ......................
sau ca fracie zecimal ........................ sau ca fracie zecimal ............................. .
EL
3. Dac numitorul unei fracii zecimale ireductibile se divide doar la puteri ale lui 2
sau la puteri ale lui 5 sau la puteri ale lui 2 i 5, atunci aceasta se scrie sub form
de fracie zecimal ................................................................................................... .
II. Încercuii litera corespunztoare rspunsului corect.
A.
45
11
; B.
47
11
; C. AL
1. Fracia ordinar ireductibil care reprezint numrul raional 4,(27) este:
37
9
; D.
77
19
.
2. Dac media aritmetic a numerelor a i b este 20,5, media aritmetic a numerelor

R
b i c este 40 i media aritmetic a numerelor a i c este 36,5, atunci media arit-
metic a numerelor a, b i c este egal cu:
A. 32,(3); B. 33,(2); C. 32,5; D. 33,5.
PA
73
3. Scrierea ca fracie zecimal a fraciei ordinare este:
6
A. 12,(16); B. 12,16; C. 12,(6); D. 12,1(6).
III. Scriei în csua alturat litera A, dac afirmaia este adevrat, sau litera F,
dac afirmaia este fals.
A
14
1. Fracia ordinar se transform în fracie zecimal finit. .
35
R
23
2. Între numerele raionale 3,1(3) i sunt 3 numere naturale. .
3
3. Exist numere raionale care nu sunt numere naturale.
U
.
IV. Unii, prin sgei, fiecare operaie aflat în coloana din stânga cu rezultatul
IT
corespunztor aflat în coloana din dreapta.

A B
1. 2,5 – 0,96 ⋅ (3,5 – 0,375) : 1,2 = a) 0,9(6);
ED
ª§ 5 2 · 11 11 º 5
2. «¨ + ¸⋅ + » : = b) 0;
¬© 22 11 ¹ 3 12 ¼ 2
c) 2,(6);
ª 5 15 º
3. 1,(6) ⋅ « − : 4,1(6) » =
¬2 4 ¼ d) 1,(3).
61
V. Scriei rezolvrile complete.
1. Determinai, în fiecare caz, numrul natural n pentru care fraciile:
n +1 1 n 3 5 35
a) i , b) i , c) i
10 2 27 n 3 n + 19
45
reprezint acelai numr raional.
2. Scriei:
a) trei numere raionale pozitive care nu sunt numere naturale;
b) trei numere raionale pozitive care s fie numere naturale;
3 2
A
c) numrul de ori mai mic decât numrul [0,16 + 0,(16)] : 0,28 : 0,(02) – .
7 7
= TESTUL 2 =
EL
I. Completai spaiile punctate cu rspunsul corect.
24
1. Numrul raional pozitiv scris sub form de fracie zecimal este ................... .
72
AL
2. Dac înmulim i deîmpritul, i împritorul cu acelai numr natural nenul,
atunci rezultatul împririi ...................................................................................... .
3. Dac numitorul unei fracii ordinare ireductibile se divide cel puin la unul din
R
numerele 2 sau 5 i la cel puin alt numr prim, atunci aceasta se scrie sub form
de fracie zecimal .................................................................................................. .
PA
II. Încercuii litera corespunztoare rspunsului corect.

1. Fracia ordinar ireductibil care reprezint numrul raional 1,2(7) este:
23 19 29 23
A. ; B. ; C. ; D. .
19 17 23 18
2. Se d fracia zecimal 4,21(3). Suma primelor 100 de zecimale ale fraciei este:
A
A. 295; B. 297; C. 299; D. 300.

3. Rezultatul calculului 40,5 : 4,5 este egal cu:
R
A. 3; B. 6; C. 9; D. 12.
U
dac afirmaia este fals.

14
1. Fracia ordinar se transform în fracie zecimal periodic simpl. .
IT
49
2. Dou numere raionale sunt egale dac i numai dac fraciile ordinare
.
prin care se reprezint sunt fracii echivalente.
ED
3. Orice numr raional este numr natural. .
62
Unitatea 4. Metode aritmetice pentru rezolvarea
problemelor. Organizarea datelor
PE-PP 1. Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu
45
fracii în care intervin i uniti de msur pentru lungime,
arie, volum, capacitate, mas, timp i uniti monetare
METODA REDUCERII LA UNITATE
A
Metoda reducerii la unitate se aplic problemelor în rezolvarea crora trebuie s
EL
folosim o etap intermediar în care aflm cât valoreaz unitatea.
Problema 1. Mihai cumpr 7 creioane, pentru care pltete 12,60 lei. Cât ar fi pltit
dac ar fi cumprat numai 3 creioane?
Rezolvare: Pentru un creion, Mihai pltete de 7 ori mai puin, adic:
12,60 : 7 = 1,80 lei.
AL
Prin urmare, pentru 3 creioane va plti de 3 ori mai mult, adic:
1,80 ⋅ 3 = 5,40 lei.
Observaie: Rezolvarea poate fi redat astfel:
7 creioane .................................................. 12,60 lei
R
1 creion ................................ 12,60 lei : 7 = 1,80 lei
3 creioane ............................... 1,80 lei ⋅ 3 = 5,40 lei
PA
Problema 2. Trei robinete de acelai tip umplu un rezervor în 2 ore i 18 minute. În cât
timp se umple rezervorul dac sunt deschise numai dou robinete de acelai tip?
Rezolvare: Dac este deschis un singur robinet, timpul de umplere va fi de 3 ori mai
mare, adic:
3 ⋅ (2 ore i 18 min) = 6 ore i 54 min.
Dac se deschid dou robinete, timpul de umplere va fi de 2 ori mai mic, adic:
A
(6 ore i 54 min) : 2 = 3 ore i 27 min.

Observaie: Rezolvarea poate fi redat astfel:
R
3 robinete .............................................................. 2 ore i 18 min

1 robinet ............................ 3 ⋅ (2 ore i 18 min) = 6 ore i 54 min
2 robinete ........................... (6 ore i 54 min) : 2 = 3 ore i 27 min
U
Reinem!
Un aspect foarte important în aplicarea metodei este stabilirea dependenei între mrimi:
IT
1. mrimile sunt direct proporionale, adic mrimile cresc sau descresc, în acelai timp,
de acelai numr de ori;
2. mrimile sunt invers proporionale, adic o mrime crete i cealalt descrete, în
ED
acelai timp, de acelai numr de ori.

Exemple:
1. Crete numrul de creioane cumprate, crete suma pe care o pltete.
Scade numrul de creioane, scade suma pe care o pltete.
2. Crete numrul de robinete, scade timpul de umplere a rezervorului.
Scade numrul de robinete, crete timpul de umplere a rezervorului. 67
Nume _______________________________________ Clasa ___________
PE Test de autoevaluare
45
• Se acord 1 punct din oficiu. Timp de lucru: 50 de minute.
I. Completai pe fia de evaluare spaiile punctate cu rspunsul corect. (2 puncte)

(0,5p) 1. Dac 3 caiete cost 13,5 lei, atunci un caiet cost ............................................ lei.
A
(0,5p) 2. Dac dou tractoare ar o suprafa de teren în 1,2 ore, atunci patru tractoare vor
ara aceeai suprafa de teren în ................................................................ minute.
EL
(0,5p) 3. Diferena a dou numere raionale pozitive este 18,7, iar suma lor este 50. Cel
mai mare dintre numere este ................................................................................. .
(0,5p) 4. Mihai i Alexandra au împreun 10 ani. În urm cu un an, vârsta lui Mihai repre-
zenta o treime din vârsta Alexandrei. Peste 10 ani, Alexandra va avea ........... ani.
II.
rspunsuri este corect. AL
Încercuii pe fi doar rspunsul corect, tiind c numai unul dintre cele patru
(2 puncte)
(0,5p) 1. Mihai are 137,50 lei. Cheltuie o parte din bani i constat c mai are 87,50 lei.
R
Mihai a cheltuit:
A. 50 lei; B. 225 lei; C. 112 lei; D. 115 lei.
PA
(0,5p) 2. Mihaela cumpr un creion i trei caiete i pltete 15,50 lei. Dac Mihaela ar
cumpra dou creioane i ase caiete, ea ar plti:
A. 23,25 lei; B. 27 lei; C. 38,5 lei; D. 31 lei.
(0,5p) 3. Pentru 3 garoafe, 3 lalele i 3 trandafiri se pltesc 34,50 lei. Dac 2 garoafe îm-
preun cu 2 lalele cost 12 lei, atunci 1 trandafir cost:
A
A. 6,5 lei; B. 5,5 lei; C. 7 lei; D. 5 lei.

(0,5p) 4. Un kilogram de banane cost de trei ori mai mult decât un kilogram de mere.
R
Alina cumpr un kilogram de banane i trei kilograme de mere. Dac un kilogram

de banane cost 7,50 lei, atunci Alina pltete pentru cumprturile fcute:
U
A. 17,50 lei; B. 12,50 lei; C. 15 lei; D. 22 lei.

III. Unii prin sgei fiecare enun, aflat în coloana din stânga, cu rspunsul cores-
IT
punztor, aflat în coloana din dreapta. (2 puncte)

A B
(0,5p) a) Dac 3 (x – 1,5) – 2,4 = 9,6, atunci x = 1) 1,7;
ED
(0,5p) b) Dac (8,9 – 2 x) : 0,3 = 6, atunci x =

2) 3,55;
ª1 § 4· º
(0,5p) c) Dac « + ¨ x − ¸ : 3» 10 = 8, atunci x = 3) 0,(3);
¬2 © 5¹ ¼
1 § 1· 4) 5,5;
(0,5p) d) Dac + ¨ x − ¸ 1,5 = 0,75, atunci x =
2 © 2¹ 5) 0,(6).
77

La problemele IV i V scriei pe fia de evaluare rezolvrile complete. (3 puncte)
(1,5p) IV. Un floricultor a plantat pe un teren lalele astfel: pe 50% din teren a plantat
1
lalele roii, pe 0,(3) din rest a plantat lalele albe, pe
din suprafaa rmas a
4
45
plantat lalele roz, iar pe restul terenului de 942 m2 a plantat lalele galbene.
Calculai suprafaa:
a) cultivat cu lalele roz;
b) cultivat cu lalele albe;
A
c) întregului teren.
EL
AL
R
PA
(1,5p) V. Bunica Laviniei a cumprat de la pia 20 de borcane cu suc de roii, unele de

300 g i altele de 800 g. Aflai câte borcane au fost de 300 g, dac în total a
cumprat 8,5 kg de suc de roii.
A
R
U
IT
ED
Subiectul I.1 I.2 I.3 I.4 II.1 II.2 II.3 II.4 III. IV. V.
Punctajul
Nota
78
)5$&è,,=(&,0$/(
45
TRANSFORMAREA DIN:
FRACȚIE ORDINARĂ CU NUMITORUL
PUTERE A LUI 10 ÎN FRACȚIE
ZECIMALĂ
FRACȚIE ZECIMALĂ FINITĂ ÎN
A
FRACȚIE ORDINARĂ
APROXIMĂRI
EL
COMPARAREA ȘI ORDONAREA
REPREZENTAREA PE AXA NUMERELOR
ADUNAREA FRACȚIILOR ZECIMALE

FINITE
SCĂDEREA FRACȚIILOR ZECIMALE
FINITE
ÎNMULȚIREA FRACȚIILOR ZECIMALE
FINITE
AL ÎMPĂRȚIREA:
A DOUĂ NUMERE NATURALE
CU REZULTAT FRACȚIE ZECIMALĂ
R
UNEI FRACȚII ZECIMALE FINITE
LA UN NUMĂR NATURAL
A DOUĂ FRACȚII ZECIMALE FINITE
TRANSFORMAREA UNEI:
PA
FRACȚII ORDINARE ÎNTR-O

FRACȚIE ZECIMALĂ
FRACȚII ZECIMALE PERIODICE
ÎNTR-O FRACȚIE ORDINARĂ
MEDIA ARITMETICĂ A DOUĂ SAU

A
MAI MULTOR NUMERE NATURALE

R
NUMĂR RAȚIONAL POZITIV

ORDINEA EFECTUĂRII OPERAȚIILOR
CU NUMERE RAȚIONALE POZITIVE
U
METODE ARITMETICE PENTRU

REZOLVAREA PROBLEMELOR CU
IT
FRACŢII ÎN CARE INTERVIN ȘI UNITĂŢI

DE MĂSURĂ PENTRU LUNGIME, ARIE,
VOLUM, CAPACITATE, MASĂ, TIMP ȘI
UNITĂȚI MONETARE
ED
ORGANIZAREA DATELOR
ORGANIZAREA ȘI COLECTAREA
DATELOR STATISTICE; FRECVENȚĂ
GRAFICE CU BARE; GRAFICE CU LINII;
GRAFICE CIRCULARE
MEDIA UNUI SET DE DATE STATISTICE
Unitatea 1. Noiuni de baz
PE-PP 1. Punct, dreapt, plan, semiplan, semidreapt,
segment (descriere, reprezentare, notaii)
45
Geometria este una dintre cele mai vechi tiine. Cuvântul „geometrie” este de origine
greac: geo = „pmânt”; metron = „msur”, deci ar însemna msurarea pmântului. Prin
urmare, geometria a fost dezvoltat pentru a înelege mai bine realitatea înconjurtoare.
A
Cele mai simple noiuni geometrice sunt: punctul, dreapta i planul.
Principalul mijloc de reprezentare a noiunilor geometrice pe foaia caietului sau pe
tabla clasei în care învm este desenul. Se obin în acest fel figuri geometrice. Instru-
EL
mentele folosite pentru desenarea figurilor geometrice sunt: rigla (gradat i negradat),
compasul, echerul i raportorul. De exemplu, figurile geometrice desenate mai jos repre-
zint urmtoarele noiuni geometrice: cub, paralelipiped dreptunghic, tetraedru, piramid,
cilindru, con, sfer.
AL
R
PA
Aceste noiuni geometrice au în realitatea înconjurtoare câte un corespondent care este

A
un obiect (corp) al spaiului fizic în care trim.

În geometrie, punctele se noteaz cu litere mari de tipar: A, B, C, ..., dreptele cu
R
litere mici: a, b, c, ..., iar planele cu litere greceti: α, β, γ, … .

Uneori aceste litere sunt afectate de câte un indice inferior (exemple: A1, d2, α3, ...*) sau
de câte un indice superior (exemple: A′, d″, α″, ... †).
U
Noiunile punct, dreapt, plan vor fi reprezentate dup cum urmeaz (figura a)):
Puncte Drepte Plane

IT
A B a c
• • α β
ED
× ×
C D b γ
Fig. a)
*
Citim: A unu, d doi, alfa trei, ...
†
Citim: A prim, d secund, alfa secund, ... 95
Vom privi dreptele i planele ca mulimi de puncte (figurile b) i c)).
Orice figur geometric este vzut ca o mulime de puncte. De exemplu, un triunghi
este o mulime de puncte (figura d)).
45
Fig. b) Fig. c) Fig. d)
• Se consider un plan , o dreapt d situat în planul d

B
A
A
i punctele A i B situate în planul , de o parte i de alta a
dreptei d, ca în figura alturat.
Toate punctele M din planul , situate de aceeai parte a dreptei d ca i punctul A,
EL
formeaz semiplanul mrginit de dreapta d, care conine punctul A.
Toate punctele N din planul , situate de aceeai parte a dreptei d ca i punctul B,
formeaz semiplanul mrginit de dreapta d, care conine punctul B.
Dreapta d, care separ planul în dou regiuni numite semiplane, este frontiera celor
dou semiplane.
AL
Cele dou semiplane se vor nota dA (semiplanul limitat de dreapta d i care conine
punctul A) i dB (semiplanul limitat de dreapta d i care conine punctul B).
Semiplanele, ca i planele, se pot nota cu litere greceti: , , , .
d
R
În figura alturat, punctele A i C, respectiv B i C sunt
B
situate de o parte i de alta a dreptei d. Observm c
punctele A i C, respectiv B i C sunt situate în semiplane A
PA
diferite delimitate de dreapta d. În acest caz, se mai C

spune c dreapta d separ punctele A i C, respectiv c
dreapta d separ punctele B i C.
A
• Se consider o dreapt d, un punct O situat pe aceast
dreapt i dou puncte, A i B, situate de o parte i de alta a
A
punctului O, ca în figura alturat. O

Toate punctele M ale dreptei d, situate de aceeai parte B
fa de punctul O, formeaz o semidreapt cu originea în O.
R
d
Observaii:
• Orice punct situat pe o dreapt este originea a dou semidrepte. Punctul O de pe
U
dreapta d este originea semidreptei notate OA, numit semidreapta cu originea în

punctul O care conine punctul A, i este originea semidreptei notate OB, numit
semidreapta cu originea în punctul O care conine punctul B.
IT
• Dreapta d este dreapta-suport a celor dou M N

dreapta MN
semidrepte. M N
Pentru a înelege cât mai bine noiunea de semidreapta MN
ED
semidreapt, analizm cu atenie figura alturat. M N

semidreapta NM
Dreapta MN este suportul semidreptelor MN i NM.
• Dou semidrepte se numesc semidrepte opuse
dac au aceeai origine, aceeai dreapt-suport i nu au M O N
puncte comune, exceptând originea (figura alturat).
96
• Dou semidrepte se numesc semidrepte identice sau confundate, dac sunt îndepli-
nite simultan urmtoarele condiii:
– sunt situate pe aceeai dreapt;
– au aceeai origine;
– au toate punctele comune.
45
• Segmentul de dreapt este mulimea tuturor punctelor unei drepte situate între dou
puncte distincte ale dreptei. Cele dou puncte sunt extremitile sau capetele segmentului.
• Pentru a realiza o figur geometric avem nevoie de instrumente geometrice: rigl
(gradat sau negradat), echer, raportor i compas.
A
PE Înelegere *
EL
1. Care sunt noiunile geometrice fundamentale?
2. Cum se noteaz în geometrie punctele, dreptele i planele?
3. Desenai i notai corespunztor:
a) patru puncte;
4. Ce este o figur geometric?
AL
b) trei drepte; c) dou plane.
5. De ce instrumente avei nevoie pentru a desena o figur geometric?

6. Desenai dou puncte M i N i apoi desenai segmentul care are ca extremiti punctele
R
M i N.
7. a) Desenai în caiet figura de mai jos.
b) Numii punctele, dreptele, semidreptele i segmentele din figura de mai jos.
PA
C
A R S M G
O
B K H
D
A
F E L
PE Aplicare i exersare **
R
8. Desenai o dreapt CD. Colorai semidreptele CD i DC i stabilii ce formeaz punctele

U
comune celor dou semidrepte.

9. Desenai dou segmente MN i PQ, astfel încât s nu aib puncte comune, iar dreptele
MN i PQ s coincid.
IT
10. Desenai dou semidrepte AB i CD care s aib:

a) un punct comun; b) un segment comun; c) o semidreapt comun.
11. Se consider trei puncte M, N, P, astfel încât M ≠ N i
ED
N ≠ P. Stabilii poziia punctului M fa de punctul P.

d3
12. Desenai o semidreapt OM i un punct N pe aceast
semidreapt. Numii altfel semidreapta OM. O
13. a) Desenai în caiet figura alturat. d1
b) Câte semidrepte cu originea în punctul O sunt în figur? d2
98
PE-PP 4. Distana dintre dou puncte, lungimea unui segment.
Segmente congruente
45
Se consider dou puncte distincte A, respectiv B i seg- A B
mentul cu capetele în punctele A i B, ca în figura alturat.
Msurm cu rigla gradat segmentul AB i obinem c lun-
gimea segmentului AB este egal cu 3 cm. Notm AB = 3 cm.
Prin distana dintre punctele A i B înelegem lungimea segmentului AB.
Lungimea unui segment se exprim în metri sau în multiplii i submultiplii metrului.
A
Observaii:
1. Dac A i B sunt dou puncte distincte, atunci notaia AB se folosete pentru dreapta AB,
EL
pentru segmentul AB, pentru lungimea segmentului AB i pentru distana dintre punctele A i B,
în funcie de context.
2. Dac punctele A, B, C sunt coliniare, în aceast ordine, atunci între lungimile seg-
mentelor AB, BC, AC are loc relaia: AC = AB + BC.
AL
3. Dac între lungimile segmentelor AB, BC, AC are loc relaia: AC = AB + BC, atunci
punctele A, B, C sunt coliniare în aceast ordine.
Dou segmente care au aceeai lungime se numesc

segmente congruente. A
B
R
Segmentele AB i MN din figura alturat au aceeai
lungime, AB = 3,5 cm i MN = 3,5 cm. Spunem despre
PA
M N
cele dou segmente c sunt congruente i notm AB ≡ MN.
• Cum construim un segment OC congruent cu

un segment dat AB, cu ajutorul unei rigle gradate: A B
– msurm segmentul dat AB i AB = 4 cm (figura a));
– pe o semidreapt OM aezm rigla gra-
A
dat astfel încât diviziunea care indic 0 cm s Fig. a)

fie în dreptul punctului O; în dreptul diviziunii
R
care indic 4 cm va fi cellalt capt al segmen- O C M

tului, adic punctul C (figura b)).
Cum OC = 4 cm i AB = 4 cm, segmentul
U
OC este congruent cu segmentul AB i notm

Fig. b)
OC ≡ AB.
IT
• Cum construim un segment QR con-

gruent cu un segment dat MN, cu ajutorul
riglei negradate i al compasului:
ED
– lum între vârfurile compasului segmentul

MN (figura c));
– fr a modifica deschiderea compasului,
pe o semidreapt QP, cu acul compasului în
punctul Q, folosind vârful creionului, marcm M N Q R P
punctul R (figura d)). Fig. c) Fig. d)
107
Unitatea 2. Unghiuri
PE-PP 1. Unghi: definiie, notaii, elemente.
Interiorul unui unghi. Exteriorul unui unghi
45
UNGHI: DEFINIIE, NOTAII, ELEMENTE
Cuvântul „unghi” provine din termenul latinesc „angulus” i are semnificaia de
„ungher” sau „col”.
A
Numim unghi figura geometric format din dou semidrepte care au aceeai origine.
Cele dou semidrepte se numesc laturile unghiului, iar originea lor comun se numete
vârful unghiului.
EL
Desenm Notm Citim
A 'AOB, n
AOB unghiul AOB
n
'BOA, BOA unghiul BOA
O l unghiul O
'O, O
Observaii:
B
AL
a) În citirea unui unghi cu trei litere, litera din mijloc trebuie s fie originea comun a
celor dou semidrepte.
R
b) Cele dou puncte A i B care ne ajut s citim unghiul pot ocupa orice loc pe cele
dou semidrepte. Ele vor fi fixate dac se precizeaz lungimea segmentelor OA i OB.
c) Dac punctul M este situat pe semidreapta OA i N este un punct situat pe semi-
PA
dreapta OB, atunci unghiul MON este identic cu unghiul AOB.
Identificarea unui unghi const în a-i preciza: vârful unghiului i laturile unghiului.
În figura anterioar, vârful unghiului este punctul O, iar laturile unghiului sunt semidreptele
OA i OB cu aceeai origine.
Unghiul ale crui laturi sunt semidrepte opuse se numete unghi alungit sau unghi cu
A
laturile în prelungire.
Unghiul MON din figura a) este un unghi alungit, deoarece semidreptele OM i ON
R
sunt semidrepte opuse determinate de punctul O pe dreapta MN.
M O N B A C
U
Fig. a) Fig. b)
Unghiul ale crui laturi se suprapun (cele dou semidrepte care formeaz unghiul sunt
IT
identice) se numete unghi nul.

Unghiul ABC din figura b) este un unghi nul, deoarece semidreptele BA i BC sunt identice.
Observaii:
ED
a) Trei puncte distincte A, O i B pentru care unghiul AOB este alungit sau nul sunt
puncte coliniare.
b) Un unghi care nu este nici nul i nici alungit se numete unghi propriu.
Unghiul nul i unghiul alungit sunt unghiuri improprii.
121
INTERIORUL UNUI UNGHI. EXTERIORUL UNUI UNGHI
Considerm un unghi AOB. Unghiul AOB delimiteaz dou regiuni ale planului: inte-
riorul unghiului i exteriorul unghiului.
A Ext('AOB) A
45
O O
Int('AOB)
B B
A
Interiorul unghiului AOB, notat Int('AOB), este format din toate punctele care se afl
atât în semiplanul delimitat de dreapta OA care conine punctul B, cât i în semiplanul deli-
EL
mitat de dreapta OB care conine punctul A.
Punctele care se afl pe laturile unghiului sunt puncte ale unghiului, puncte care apar-
in unghiului.
Exteriorul unghiului AOB, notat Ext('AOB), este format din toate punctele care nu
aparin nici laturilor unghiului i nici interiorului unghiului.
– punctul R aparine unghiului MNP;

– punctul A este interior unghiului MNP;
AL
În figura alturat avem desenat un unghi propriu MNP i:
N
B
R
M
P
A
R
– punctele B i C sunt exterioare unghiului MNP.
C
Reinem!
PA
• Figura geometric format din dou semidrepte care au aceeai origine se numete unghi.
• Elementele unghiului sunt:
– originea comun a celor dou semidrepte, numit vârful unghiului;
– cele dou semidrepte, numite laturile unghiului.
• Un punct oarecare poate:
– s se afle pe laturile unghiului;
A
– s fie interior unghiului;

– s fie exterior unghiului.
R
• Dac semidreptele care formeaz unghiul sunt semidrepte opuse, atunci unghiul este
unghi alungit.
• Dac semidreptele care formeaz unghiul coincid, atunci unghiul este unghi nul.
U
• Unghiul nul i unghiul alungit sunt unghiuri improprii.

• Un unghi care nu e nici unghi nul i nici unghi alungit se numete unghi propriu.
IT
ED
PE Înelegere *
1. Completai spaiile punctate cu rspunsul corect.

a) Un unghi este ............................................................................................................ .
b) Elementele unui unghi sunt ....................................................................................... .
122
PE-PP 4. Figuri congruente. Ax de simetrie
FIGURI CONGRUENTE
Privim cu atenie imaginile:
45
A
Observm c, dac am decupa prima frunz i am suprapune-o peste cea de-a doua
EL
frunz, ele s-ar suprapun e perfect.
Acelai lucru am observa dac am decupa una dintre case i am suprapune-o peste cea-
lalt sau dac am decupa una dintre flori i am suprapune-o peste cealalt.
Observaiile fcute ne ajut s înelegem noiunea de figuri congruente în general, nu
numai în matematic.
A C D
AL
În figura a) sunt desenate dou segmente, iar în figura b) sunt desenate dou unghiuri.
B
N
M
P
R
T
S
R
Fig. a) Fig. b)
• Msurând cele dou segmente, constatm c lungimea segmentului AB este egal cu
PA
3 cm (AB = 3 cm) i lungimea segmentului CD este egal cu 3 cm (CD = 3 cm), adic cele
dou segmente au aceeai lungime i, ca urmare, ele sunt segmente congruente.
Dac vom suprapune cele dou segmente, vom constata c se suprapun perfect, adic
sunt segmente congruente.
• Msurând cele dou unghiuri, constatm c msura unghiului MNP este egal cu 40°
('MNP = 40°) i msura unghiului RST este egal cu 40° ('RST = 40°), adic cele dou
A
unghiuri au aceeai msur i, ca urmare, ele sunt unghiuri congruente.

Dac vom suprapune cele dou unghiuri, vom constata c se suprapun perfect, adic
sunt unghiuri congruente.
R
Analizm figurile geometrice din desenul de mai jos!

U

IT
ED
Fig. c) Fig. d) Fig. e)
Cele dou triunghiuri, prin suprapunere, coincid i spunem c cele dou triunghiuri sunt
triunghiuri congruente. Vom constata prin suprapunere c toate laturile sunt congruente
i toate unghiurile sunt congruente.
135
Cele dou dreptunghiuri, prin suprapunere, coincid i spunem c cele dou dreptun-
ghiuri sunt dreptunghiuri congruente.
Constatm c i cele dou cercuri coincid prin suprapunere i, ca urmare, sunt cercuri
congruente.
45
Reinem!
• Dou figuri geometrice plane sunt congruente dac, prin suprapunere, coincid.
• Dac dou figuri geometrice sunt congruente, atunci:
– toate segmentele corespunztoare sunt congruente;
– toate unghiurile corespunztoare sunt congruente.
A
Observaie: Dac dou figuri sunt congruente, am putea spune c fiecare dintre ele este
copia celeilalte, doar c se afl în locuri diferite.
EL
AX DE SIMETRIE
Analizm cu atenie figurile urmtoare:
M
A B
d2
AL N
C
E H
F
R
Q
d1 D G
PA
d3
P
Fig. f) Fig. g) Fig. h)
Se poate observa c:
– dac vom plia foaia de hârtie din figura f) dup dreapta d1, punctele A i B vor
coincide. Spunem c punctele A i B sunt simetrice fa de dreapta d1. Punctul B este
A
simetricul punctului A fa de dreapta d1. Punctul A este simetricul punctului B fa de
dreapta d1. Dreapta d1 este ax de simetrie pentru figura format de cele dou puncte
R
A i B;
– dac vom plia foaia de hârtie din figura g) dup dreapta d2, segmentele MN i PQ se
vor suprapune perfect. Spunem c segmentele MN i PQ sunt simetrice unul fa de
U
cellalt în raport cu dreapta d2. Dreapta d2 este ax de simetrie pentru figura format
cu cele dou segmente;

– dac vom plia foaia de hârtie din figura h) dup dreapta d3, unghiurile CDE i FGH
IT
se vor suprapune perfect. Spunem c unghiurile CDE i FGH sunt simetrice unul fa de
cellalt în raport cu dreapta d3. Dreapta d3 este ax de simetrie pentru figura format cu
cele dou unghiuri.
ED
Spunem c o figur geometric are o ax de simetrie dac exist o dreapt astfel încât,
atunci când pliem dup acea dreapt, cele dou pri ale figurii coincid prin suprapunere.
Observaie: Exist figuri geometrice care nu au ax de simetrie, dar exist i figuri
geometrice care au mai multe axe de simetrie, uneori chiar o infinitate.
136
Exemple:
45
Fig. i) Fig. j) Fig. k) Fig. l)
Triunghiul din figura i) nu are ax de simetrie.
Dreptunghiul din figura j) are dou axe de simetrie.
Ptratul din figura k) are patru axe de simetrie.
A
Cercul din figura l) are o infinitate de axe de simetrie.
Reinem!
• Dou figuri geometrice plane sunt simetrice fa de o dreapt dac, prin pliere dup
EL
dreapta respectiv i suprapunerea lor, cele dou figuri geometrice coincid.
• Axa de simetrie a unei figuri geometrice plane este dreapta care împarte figura geome-
tric în dou figuri congruente, care sunt simetrice una fa de cealalt în raport cu aceast
dreapt.
AL
• O figur geometric poate avea o ax de simetrie sau mai multe axe de simetrie, dar
exist i figuri geometrice care nu au ax de simetrie.
R
PE Înelegere *
PA
1. Gsii perechi de figuri congruente printre figurile geometrice de mai jos i notai con-
form modelului: 1 ≡ 15.
8
2 5 6
1 4 7 9
A
3
16
14
R
19
U
10 11 12 15
13 17 18 20
IT
2. Desenai în caiet figuri congruente cu cele din figura 1, msurând atât segmentele, cât
i unghiurile.
ED
Fig. 1.a) Fig. 1.b) Fig. 1.c) Fig. 1.d) Fig. 1.e)
137
Unitatea 3. Uniti de msur
PE-PP 1. Uniti de msur pentru lungime.
Transformri. Aplicaie: Perimetre
45
Prin convenie internaional, unitatea de msur pentru lungime este metrul (m). În
funcie de mrimea lungimii pe care dorim s o msurm, utilizm multiplii sau submul-
tiplii metrului.
A
Observaie:
Cuvintele prin care numim multiplii i submultiplii metrului se formeaz adugând la
EL
cuvântul metru un prefix, care arat de câte ori este multiplul mai mare sau submul-
tiplul mai mic decât metrul, dup cum urmeaz:
• kilo – de 1000 de ori mai mare; • deci – de 10 ori mai mic;
• hecto – de 100 de ori mai mare; • centi – de 100 de ori mai mic;
• deca – de 10 ori mai mare; • mili – de 1000 de ori mai mic.
Multiplii metrului sunt:
• decametrul (dam); 1 dam = 10 m,
1 m = 0,1 dam;
AL Submultiplii metrului sunt:
• decimetrul (dm); 1 dm = 0,1 m,
1 m = 10 dm;
R
• hectometrul (hm); 1 hm = 100 m, • centimetrul (cm); 1 cm = 0,01 m,
1 m = 0,01 hm; 1 m = 100 cm;
• kilometrul (km); 1 km = 1000 m, • milimetrul (mm); 1 mm = 0,001 m,
PA
1 m = 0,001 km. 1 m = 1000 mm.

10
Pentru a transforma o unitate de msur 10
în alt unitate de msur, vom utiliza schema km
10
alturat. hm
10
• Unitile mici se transform în uniti 10
dam
: 10
A
mari prin împrire la 10n, n fiind numrul m

10 dm : 10
de pai dintre cele dou uniti.
: 10
• Unitile mari se transform în uniti cm
R
: 10
mici prin înmulire cu 10n, n fiind numrul mm
: 10
de pai dintre cele dou uniti.
: 10
U
Exemple:
a) 524,3 dam = 524,3 10 m = 5243 m;

524,3 hm = 524,3 10 dam = 5243 10 m = 52430 m
IT
sau 524,3 hm = 524,3 102 m = 52430 m;

b) 524,3 km = 524,3 10 hm = 5243 10 dam = 52430 10 m = 524300 m
sau 524,3 km = 524,3 103 m = 524300 m;
ED
c) 524,3 dm = 524,3 : 10 m = 52,43 m;

d) 524,3 cm = 524,3 : 10 dm = 52,43 : 10 m = 5,243 m
sau 524,3 cm = 524,3 : 102 m = 5,243 m;
e) 524,3 mm = 524,3 : 10 cm = 52,43 : 10 dm = 5,243 : 10 m = 0,5243 m
150 sau 524,3 mm = 524,3 : 103 m = 0,5243 m.
Pentru a msura diferite lungimi, folosim instrumente de msur diferite: rigla gradat,
ruleta, metrul de tâmplrie, metrul de croitorie, ublerul, lanul, micrometrul.
45
APLICAIE: PERIMETRE
Cuvântul perimetru provine din limba greac de la perimetros, compus din prefixul
peri, cu semnificaia „în jurul”, i cuvântul metros, cu semnificaia „msur”. Ca urmare,
perimetrul, notat P, este suma lungimilor segmentelor care formeaz o figur geometric
sau, altfel spus, perimetrul este suma lungimilor laturilor figurii geometrice, exprimate
A
în aceeai unitate de msur.
Semiperimetrul unei figuri geometrice este definit ca fiind jumtate din perimetru, se
noteaz p i p = P : 2.
EL
Perimetrul triunghiului Perimetrul ptratului Perimetrul dreptunghiului
A l L
G F Q P
B
c
a
P=a+b+c
b
C ALl
D
l
P=l+l+l+l
P=4l
E
l
M
l
L
P=L+l+L+l
P=2L+2l
P = 2 (L + l)
l
N
R
Exemple:
1. Un triunghi are o latur de 3,5 dam i alta de 0,28 hm. Calculai câi metri are a treia
PA
latur, dac perimetrul triunghiului este egal cu 84 m.

Rezolvare:
Perimetrul triunghiului este P = a + b + c, unde a, b, c sunt lungimile laturilor triun-
ghiului exprimate în aceeai unitate de msur. Cum a = 3,5 dam = 3,5 10 m = 35 m,
b = 0,28 hm = 0,28 102 m = 28 m i P = 84 m, rezult c 84 = 35 + 28 + c, adic
84 = 63 + c i c = 84 – 63 = 21. Deci, a treia latur are 21 m.
A
2. Perimetrul unui dreptunghi este egal cu 96 m. Calculai lungimea i limea dreptun-

ghiului, tiind c lungimea este de trei ori mai mare decât limea.
R
Rezolvare:
Perimetrul dreptunghiului este P = 2 ⋅ (L + l). Dar L = 3 ⋅ l i P = 2 ⋅ (3 ⋅ l + l) = 2 ⋅ 4 ⋅ l =
= 8 ⋅ l. Cum P = 96 m, rezult c 96 m = 8 ⋅ l i l = 12 m. Calculm L = 3 ⋅ l = 3 ⋅ 12 m =
U
= 36 m. Deci, lungimea dreptunghiului este de 36 m i limea dreptunghiului este de 12 m.

3. Perimetrul unui dreptunghi cu lungimea de 26 m i limea de 14 m este egal cu

perimetrul unui ptrat. Determinai latura ptratului.
IT
Rezolvare:
Perimetrul dreptunghiului este P = 2 (L + l) = 2 (26 m + 14 m) = 2 40 m = 80 m.
Cum perimetrul ptratului este P = 4 a, unde a este latura ptratului, rezult c 80 m = 4 a,
ED
adic a = 20 m. Deci, latura ptratului este de 20 m.

Reinem!
• Principala unitate de msur pentru lungime este metrul.
• O lungime poate fi exprimat în metri sau în unul dintre multiplii sau submultiplii
metrului.
151
• Multiplii metrului sunt:
– decametrul (dam);
– hectometrul (hm);
– kilometrul (km).
• Submultiplii metrului sunt:
45
– decimetrul (dm);
– centimetrul (cm);
– milimetrul (mm).
• Dac transformm o lungime dintr-o unitate de msur într-un submultiplu al su,
înmulim numrul cu 10, 102, 103, ... .
• Dac transformm o lungime dintr-o unitate de msur într-un multiplu al su,
A
împrim numrul la 10, 102, 103, ... .
• Suma lungimilor laturilor unei figuri geometrice se numete perimetru.
EL
• Perimetrul triunghiului cu lungimile laturilor notate a, b, c este: P = a + b + c.
• Perimetrul dreptunghiului cu lungimea notat L i limea notat l este:
P = 2 L + 2 l = 2 (L + l).
• Perimetrul ptratului cu lungimea laturii notat l este: P = 4 l.
PE Înelegere *
1. Transformai în kilometri:
AL
R
a) 200 dam; 80000 cm; 120000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534000 dm;
b) 90000 cm; 936000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739000 m; 1249000 dm;
c) 12500000 mm; 14,5 hm; 537000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345,5 m.
PA
2. Transformai în hectometri:
a) 13 km; 14,5 m; 105000 mm; 99 dam; 600484 cm; 1739 dm;
b) 90,45 dam; 1700000 cm; 362109 mm; 25 m; 1,27 km; 500 dm;
c) 4750 m; 9,2 km; 94 mm; 537214,5 dm; 41,2 dam; 379824 km.
3. Transformai în decametri:
a) 50 m; 8 hm; 10,3 km; 40000 mm; 800 cm; 750 dm;
A
b) 24500 mm; 7,3 hm; 2,07 m; 0,05 km; 160702 cm; 21712 dm;
c) 39 m; 18,2 km; 0,6 hm; 1570 mm; 302 dm; 5432937 cm.
4. Transformai în metri:
R
a) 12 km; 1005 mm; 4 dam; 3,5 hm; 21 dam; 137 cm;

b) 2,507 km; 250 cm; 8 hm; 10000000 mm; 13 dm; 13 dam;
c) 250,4 cm; 1,3 dam; 1,8 hm; 40237 mm; 97,5 dm; 13 km.
U
5. Transformai în decimetri:
a) 0,4 m; 275 cm; 275 mm; 1,035 km; 12,1003 hm; 8,5 dam;
IT
b) 0,4 dam; 1002 mm; 42 hm; 0,007 km; 582 cm; 9,2 m;
c) 275 mm; 12,4 km; 4 cm; 72 m; 0,45 hm; 15 m.
6. Transformai în centimetri:
a) 0,75 m; 0,0025 dam; 3,06 dm; 10,56 mm; 0,1055 km; 0,0075 hm;
ED
b) 0,002 hm; 0,14 km; 225,5 mm; 3,5 dam; 0,75 dm; 0,25 m;
c) 50,5 mm; 0,005 km; 0,00055 dam; 0,85 m; 0,001 hm; 0,2 dm.
7. Transformai în milimetri:
a) 0,002 km; 15 m; 73 cm; 80 dam; 65 m; 0,15 hm;
b) 0,0321 hm; 0,4 dam; 100,2 cm; 31 m; 0,0001 km; 15 dm;
152 c) 1,24 m; 0,71 km; 0,45 dam; 1,2 hm; 321 dm; 955 cm.
PE-PP Teste recapitulative
Not (pentru testele 1-10): Se acord 1 punct din oficiu. Timp de lucru: 50 de minute.
= TESTUL 1 =
45
I. Completai spaiile punctate pentru a obine propoziii adevrate. (2 puncte)
1. Aproximarea prin lips la sutimi a numrului 12,749 este numrul ....................... .
2. Rezultatul calculului 87,123 + 15,24 – 13,563 este ................................................ .
A
3. Rezultatul calculului 0,17 ⋅ 25 + 6,2 : 4 este .......................................................... .
4. Un ptrat are latura de a cm. Dac se dubleaz latura, aria ptratului crete de ..... .
EL
II. Încercuii litera corespunztoare rspunsului corect. (2 puncte)
1. Un unghi care are msura mai mare de 90°, dar mai mic de 180°, se numete unghi:
A. nul; B. drept; C. obtuz; D. alungit.
2. Simetricul unui punct fa de o dreapt este:
A. un unghi; B. o dreapt;
3. Dou puncte distincte determin:
A. un unghi;
AL C. un punct; D. un segment.
B. o singur dreapt; C. un singur plan; D. un semiplan.

4. Dou drepte care au un singur punct comun se numesc drepte:
R
A. necoplanare; B. paralele; C. concurente; D. identice.
III. Unii, prin sgei, numerele aflate în coloana din stânga cu media aritmetic
PA
corespunztoare aflat în coloana din dreapta. (2 puncte)

A B
1. 17 i 25 a) 16;
2. 2,4 i 19,6 b) 11;
3. 11, 17 i 20 c) 21;
A
4. 4, 10, 31 i 27 d) 24;
e) 18.
R
IV. Scriei rezolvrile complete. (3 puncte)

1. La un test de evaluare, elevii unei clase au obinut urmtoarele rezultate:
U
3 4 5 4 5 4
Numrul elevilor
Nota 5 6 7 8 9 10
IT
a) Calculai media clasei.

b) Reprezentai printr-o diagram cu bare notele elevilor de la acest test de evaluare.
c) Calculai procentul elevilor care au luat nota 7.
ED
2. Un dreptunghi are lungimea de 24 cm i limea de 6 cm. Calculai:

a) perimetrul dreptunghiului;
b) aria dreptunghiului;
c) perimetrul ptratului cu aceeai arie ca dreptunghiul.
185
PE-PP Recapitulare final
I. TEME DE RECAPITULARE FINAL
45
TEMA 1: Numere naturale. Operaii cu numere naturale
1. Scriei cu cifre romane:
a) 1989; b) 2024; c) 2347.
2. Determinai numerele de forma ab , tiind c:
A
a) una dintre cifre este sfertul celeilalte; b) una dintre cifre este dublul celeilalte;
c) produsul cifrelor este 6; d) cifrele a i b sunt consecutive.
EL
3. Determinai cifra a, tiind c numrul 3457 a este impar i are cifrele diferite.
4. Scriei toate numerele naturale pare de forma 2a3a.
5. a) Aproximai prin lips i apoi prin adaos la zeci numrul 14273.
b) Rotunjii la sute i apoi la mii numrul 27546.
AL
6. Determinai trei numere a, b, c, tiind c:
a) a + b = 175, b + c = 200 i a + c = 125;
b) a + b + c = 400, a – b = 120, b + c = 180.
7. Pentru a = 325, b = 104, c = 72, verificai proprietile:
R
a) a – (b + c) = a – b – c; b) a – (b – c) = a – b + c;
c) a – b + c = (a + c) – b; d) a – b = (a – c) – (b – c).
8. Determinai numerele a, b i c, tiind c a + b + c = 430 i c, sczând din fiecare acelai
PA
numr, obinem numerele 110, 80 i, respectiv, 150.

9. Calculai:
a) 1 + 2 + 3 + … + 100; b) 5 + 10 + 15 + … + 500;
c) 2 + 4 + 6 + … + 100; d) 1 + 3 + 5 + 7 + … + 99.
10. Dac a + 2b = 24 i 3a + 5b = 65, calculai:
a) 4a + 7b; b) 2a + 3b; c) 5a + 9b.
A
11. a) Calculai cel mai mic i cel mai mare numr de forma abc care se împarte exact la 29.
b) Aflai câte astfel de numere sunt.
R
12. Calculai câtul i restul, apoi facei proba:

a) 79 : 37; b) 435 : 24; c) 1768 : 123; d) 2027 : 5.
U
13. Calculai suma tuturor numerelor naturale care împrite la 7 dau câtul 423.
14. Calculai:
a) 12030; b) 20300; c) 25; d) 42 82 : 28.
IT
15. Determinai ultima cifr a numrului:

a) 22030; b) 32030; c) 72030.
16. Scriei:
ED
a) ptratele perfecte mai mici sau egale cu 150;

b) cuburile perfecte mai mici sau egale cu 150.
17. Demonstrai c:
a) numrul 104 nu este ptrat perfect;
b) numrul 2031 + 2 (1 + 2 + 3 + … + 2030) este ptrat perfect.
201
TEMA 8: Uniti de msur
1. Exprimai în metri urmtoarele lungimi:

a) 2 km; b) 47,25 hm; c) 0,2 dam; d) 420 mm;
e) 0,007 km; f) 246 cm; g) 59 dm; h) 11000 mm.
45
2. Exprimai în metri ptrai urmtoarele arii:
a) 0,00012 hm2; b) 2,5 dam2; c) 24000 cm2;
2 2
d) 0,00005 km ; e) 1700 dm ; f) 650000 mm2.
3. Exprimai în metri cubi urmtoarele volume:
a) 0,000000043 km3; b) 0,032 dam3; c) 150000 cm3;
A
3 3
d) 31400 dm ; e) 572000000 mm ; f) 0,000056 hm3.
4. Calculai în unitatea de msur indicat:
EL
a) 5,27 dam – 8,7 m + 600 cm = ........................... dm;
b) 60 dm + 1400 cm – 0,7 dam = ........................... m;
c) 30 hm + 437 dam – 2370 m = .......................... km;
d) 6900 mm + 0,007 dam – 97 cm = ...................... m.
5. Calculai i exprimai rezultatul în metri ptrai:
a) 30000 cm2 + 5 dm2 – 0,03 dam2;
b) 0,72 dam2 + 0,000058 km2 – 3000 dm2;
c) 3500000 mm2 + 0,00075 hm2 – 150 dm2;
d) 375 dm2 + 0,0125 dam2 – 35000 cm2.
AL
R
6. Calculai i exprimai rezultatul în metri cubi:
a) 3,17 dam3 + 0,00683 hm3 – 991000 dm3;
b) 0,006 hm3 + 0,4 dam3 – 400000000 cm3;
PA
c) 0,8 dam3 + 442000 cm3 – 700442 dm3.

7. Aflai numrul natural n din fiecare egalitate:
a) 4,5 km = (45 10n) dm; b) 0,07 hm = (7 : 10n) m;
n
c) 1200 cm = (12 : 10 ) m; d) 5,3 dam = (53 10n) mm.
a) 0,45 km2 = (45 10n) dam2; b) 0,0007 hm2 = (7 : 10n) m2;
A
n
2
c) 570000 dm = (5,7 10 ) m ; 2
d) 126000 mm2 = (126 : 10n) dm2.
R
a) 0,06 dam3 = (6 10n) m3; b) 0,0032 hm3 = (3,2 10n) dam3;

n
3
c) 46000 cm = (46 : 10 ) m ; 3
d) 1700000 mm3 = (1,7 : 10n) dm3.
10. Un teren în form de dreptunghi cu lungimea de 48 m i limea de 4 ori mai mic ur-
U
meaz s fie împrejmuit cu un gard de sârm. Calculai cât va costa împrejmuirea terenu-
lui, dac un metru de sârm cost 5,25 lei.
IT
11. Perimetrul unui dreptunghi cu lungimea de 12 m i limea egal cu dou treimi din
lungime este egal cu perimetrul unui ptrat. Determinai:
a) latura ptratului; b) aria ptratului.
ED
12. Perimetrul unui triunghi este egal cu 150 m. Aflai lungimile laturilor triunghiului,
tiind c acestea sunt exprimate prin trei numere naturale consecutive.
13. Un triunghi are o latur cu lungimea de 4,5 dam i alta cu lungimea de 360 dm. Cal-
culai câi metri are cea de-a treia latur, tiind c perimetrul triunghiului este egal cu 1,08 hm.
212
II. TESTE DE EVALUARE FINAL
= TESTUL 1 =
• Se acord 1 punct din oficiu. Timp de lucru: 50 de minute.
45
I. Completai spaiile punctate cu rspunsul corect. (1,5 puncte)
1. Dac unghiul AOB este unghi nul, atunci semidreptele ................. sunt .................
i msura unghiului AOB este ................................................................................. .
2. Ultima cifr a unui numr natural ptrat perfect poate fi ....................................... .
A
3. Prin simetricul unui punct M fa de un punct P, înelegem .................................. .
II. Încercuii litera corespunztoare rspunsului corect. (1,5 puncte)
EL
1. Lungimea laturii unui ptrat este de 1,8 m. Aria ptratului este egal cu:
A. 1,64 m2; B. 2,16 m2; C. 3,24 m2; D. 3,6 m2.
2. Aproximarea prin lips la sutimi a fraciei zecimale 147,358 este:
A. 147,3; B. 147,34; C. 147,36; D. 147,35.
3. Suma a dou numere naturale este 168. Dac se împarte numrul mare la cel mic,
A. 25; B. 43; AL
se obin câtul 5 i restul 18. Cel mai mic dintre numere este:
C. 30; D. 48.
dac afirmaia este fals. (1,5 puncte)
R
1. Dac a = 3 105 + 2 103 + 7 100, atunci a = 30207. .
2. Partea întreag a fraciei zecimale 12,304 este 12.
.
PA
3. Dac punctul O este mijlocul segmentului AB i AO = 3,75 cm, atunci

AB = 6,150 cm. .
IV. Unii, prin sgei, fiecare operaie aflat în coloana din stânga cu rezultatul
corespunztor aflat în coloana din dreapta. (1,5 puncte)
A B
1. (114 – 113) : (112 – 11) – 23 32 – 72 = a) 2034;
A
2. (52 26 – 25 10) : 43 + 12029 = b) 21;

3 3 3 0 c) 0;
3. (2 + 3 + 4 ) : 11 + 2030 =
R
d) 10.
V. Scriei rezolvrile complete. (3 puncte)
U
1. Alexandra are suma de 315 lei în bancnote de 10 lei i de 5 lei.

a) Este posibil ca Alexandra s aib 10 bancnote de 5 lei? Justificai rspunsul dat.

b) Dac Alexandra are în total 36 de bancnote, aflai numrul bancnotelor de 10 lei.
IT
c) Aflai ce procent din numrul bancnotelor de 10 lei reprezint numrul banc-

notelor de 5 lei.
2. Un unghi MON are msura egal cu 60% din msura unui unghi alungit. Se con-
ED
sider un punct P, exterior unghiului MON, astfel încât msura unghiului PON s
fie egal cu 0,(6) din msura unghiului MON. Un punct Q este interior unghiului
MON, astfel încât 'NOQ = 36°.
a) Calculai msura unghiului MON.
b) Artai c punctele M, O i P sunt coliniare.
c) Artai c unghiurile MOQ i PON sunt congruente.
215
IndicaĪii i rspunsuri
45
SOLUIILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE POT FI CONSULTATE AICI:
(Scanai codul QR cu camera telefonului, nu din aplicaia Mate2000+)
ARITMETIC. ALGEBR
A
CAPITOLUL FRACII ZECIMALE
EL
Unitatea 1. FRACII ZECIMALE
1. Scrierea fraciilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub form de fracii zecimale.
Transformarea unei fracii zecimale, cu un numr finit de zecimale nenule, într-o
fracie ordinar
1. a)
g)
1 3 7
1
,
3
1000 1000 1000
,
1 2 5
, , ; b) , , ; c) , ,
2 2 2 3 3 3
111
; h)
1
1 3 11
4 4 4
,
119 AL
10000 10000 10000
,
1 3 4
; d) , , ; e)
5 5 5
7001
; i)
1
1
,
3
10 10 10
;
,
29
7
100000 100000 100000

; f)
,
1
,
7
100 100 100
30001
,
11
;
. 2. a) 5,4;
R
b) 17,07; c) 0,05; d) 3,43; e) 0,004; f) 0,000124; g) 0,041; h) 0,4058; i) 43,132; j) 6,48; k) 4,573.
3. a) 25327; b) 0,134; c) 7; d) 25327; e) 2; f) 2532; g) 1; h) 253271; i) 3; j) 253; k) 3; l) 2532713; m) 5;
n) 25; o) 4; p) 25327134; r) 2; s) 2.
PA
4.
Zeci de mii
Zecimi de
Sutimi de
Virgula
Uniti
Zecimi
Sutimi
Miimi
miimi
miimi
Sute
Zeci
Mii
7 , 2
A
3 1 ,
4 5 6 , 1 2
3 4 8 , 1 0 5
R
5 4 1 5 6 , 1 2 8 3 2
2 3 1 1 2
5. a) 7,231 = 7 + + + 3 ; b) 456,12 = 4 ⋅ 102 + 5 ⋅ 10 + 6 + + ; c) 384,105 =
U
2
10 10 10 10 102
1 5
= 3 ⋅ 102 + 8 ⋅ 10 + 4 + + 3 . 6. a) 0,95; b) 4,84; c) 8,75; d) 4,075. 7. De exemplu: 345,123 se
10 10
IT
poate citi: trei sute patruzeci i cinci virgul o sut douzeci i trei sau trei sute patruzeci i cinci
întregi o zecime dou sutimi trei miimi sau trei mii patru sute cincizeci i una de zecimi i douzeci
i trei miimii sau treizeci i patru de miimi cinci sute doisprezece sutimi i trei miimi sau trei sute
ED
patruzeci i cinci întregi o sut douzeci i trei miimi. În mod obinuit se folosesc primele dou
45
variante de citire pentru a) i b). La c) de exemplu pentru se poate citi: patruzeci i cinci supra
1000
o mie sau patruzeci i cinci miimi.
221
8.
apte întregi i 2 1 21 721
douzeci i una de 7,21 7+ + 7+
sutimi 10 100 100 100
Dou zeci i opt 1 2 3 123 28123
întregi i o sut dou- 28,123 2 ⋅ 10 + 8 + + + 28 +
45
zeci i trei de miimi 10 100 1000 1000 1000
Patru întregi i trei 3 7 5 375 4375
sute aptezeci i cinci 4,375 4+ + + 4+
de miimi 10 100 1000 1000 1000
Doisprezece întregi i 3 4 5 345 12345
trei sute patruzeci i 12,345 1 ⋅ 10 + 2 + + + 12 +
A
cinci de miimi 10 100 1000 1000 1000
O sut douzeci i
trei întregi i apte 7 4 5 745 123745
1 ⋅ 100 + 2 ⋅ 10 + 3 + + +
EL
123,745 123 +
sute patruzeci i cinci 10 100 1000 1000 1000
miimi
9. De exemplu c) patru sute treizeci i apte întregi i o sut cinci zeci i patru miimi sau patru sute
treizeci i apte virgul o sut cincizeci i patru.
10.
Fracia
10,457
Cifra
4
Numrul
472
104
AL Cifra
9
5
Numrul
zecimal zecimilor zecimilor sutimilor sutimilor miimilor
47,29 2 4729
1045
Cifra
0
7
Numrul
miimilor
47290
10457
R
23,479 4 234 7 2347 9 23479
Asemntor se va completa restul tabelului. 11. 11,04; 45,1; 0,127; 9,5013; 123,01457; 2375,001;
0,10113.
PA
12.
Partea întreag Partea zecimal
sute zeci uniti zecimi sutimi miimi
5 2 4
3 1 9 1 0 2
2 5
A
1 2 3 2 4
0 5
R
0 3 1
1 4 1 0 7
13. a) 43,12; b) 10,003; c) 0,04; d) 123,237; e) 0,937; f) 4,9. 14. a) 2,047 m; 5,04 m; 1,23 m; 0,005 m;
U
b) 4,59 A; 6,04 A; 1,7 A; 0,08 A; 0,123 A; c) 5,05 g; 14,04 g; 0,147 g; 1000,004 g. 15. a) 0,4; 1,7; 14,3;
200,3; 1; 5000,1; b) 0,03; 0,47; 4,35; 1,23; 14,75; 0,07; c) 0,007; 0,054; 0,0147; 1,437; 0,00005;
IT
11 5 21 175 1001
0,0043. 16. a) ; ; ; ; ; b) 11; 2; 5; 43; 125; c) 0; 0,5; 0,25; 0,75; 0,125.
1 2 4 4 8
821 12837 3 4007
17. a) 13,7; 5,26; 0,789; 0,011; b) ; ; ; . 18. C. 19. D. 20. C. 21. B. 22. a) 3;
ED
20 1000 100 1000

b) 2; c) 4; d) 413; e) 2540131. 23. a) 9,012345678; b) 1 + 2 + … + 50 = 1275; c) Avem de calculat:
abc + bca + cab
5 ⋅ (0 + 1 + 2 + … + 9) + 1 ⋅ 10 + 2 ⋅ 10 + 3 ⋅ 10 + 4 ⋅ 10 + 5. 24. a) 12; b) 14; c) =
100
666
= 111(a + b + c) = 2664 a + b + c = 24. 25. 92 + 82 + 72 = 194.
25
222
V. 1.
„Cri citite în vacana mare”
Nume elev Matei Ctlin Ilinca Mioara
Cri citite 10 12 8 11
Frecvena procentual 24% 29% 20% 27%
45
2.
Mioara Matei
27% 24%
A
Ctlin
Ilinca
29%
20%
EL
GEOMETRIE
Unitatea 1: NOIUNI DE BAZ

AL
CAPITOLUL ELEMENTE DE GEOMETRIE I UNITI DE MSUR
1. Punct, dreapt, plan, semiplan, semidreapt, segment (descriere, reprezentare, notaii)

R
1. punct, dreapt, plan. 2. Litere mari ale alfabetului, litere mici ale alfabetului, litere greceti.
3.
A M
PA
b
a
P S
c α
a) b) c) β
N
4. O mulime de puncte dintr-un plan. 5. Rigl gradat, echer, raportor, compas. 6. M
A
7. puncte: A, B, C, D, E, F, G, H, K, L, O, M, R, S; drepte: GH i KL; semidrepte; OM, EF, GH, HG,

KL, LK; segmente: CD, RS, OM, FE, KL, GH.
R
8. C D C D 9. M N P Q
; ; segmentul CD. .
B
C C D
U
10. a) D b)
O B A C B A D
A
IT
B A C D
segmentul CD este segment comun;
C D B A
D C
c) semidreapta AB coincide cu semidreapta AD i este semidreapt comun.
ED
B A
11. Punctele M i P pot fi identice, dar pot fi i diferite, deoarece în enunul problemei avem M ≠ N i
N ≠ P, dar nu avem nicio informaie despre punctele M i P.
12. O N M sau O M N semidreapta ON.
230
12. 13. B 14. A1A2, A1A3, A1A4, A1A5, A2A3, A2A4, A2A5, A3A4, A3A5, A4A5.
B D
C
C
A D
A D
A B
15. a) A B C D b) c)
45
punctele sunt coliniare A B C D C
trei dintre puncte sunt coliniare oricare trei puncte sunt necoliniare
16. Trei puncte. 17. Punctele A i B sunt situate de aceeai parte a dreptei d. 18. Dac punctele A, B,
C sunt coliniare, atunci punctul A se afl pe dreapta BC (1). Dac punctele B, C, D sunt coliniare,
atunci punctul D se afl pe dreapta BC (2). Din (1) i (2) rezult c punctele A i D se afl pe
A
dreapta BC, adic punctele A, B, C, D sunt coliniare. 19. Numrul dreptelor determinate de
10 puncte distincte, oricare trei necoliniare, este 45. Dac exact 4 puncte sunt coliniare, ele se afl
pe aceeai dreapt. Cum 4 puncte distincte, oricare trei necoliniare, determin 6 drepte, rezult c
EL
numrul de drepte determinate de cele 10 puncte, dintre care exact patru sunt coliniare, este 45 – 6 +
+ 1 = 40. 20. a) O dreapt, dac toate cele 100 de puncte sunt coliniare; b) 4950 dac oricare trei
dintre cele 100 de puncte sunt necoliniare.
3. Poziiile relative a dou drepte: drepte concurente, drepte paralele
1. a) A; b) F. 2. a)
c) A B C D
O
a
b
AL
a ∩ b = {O}; b)
M
N
AB coincide cu CD i punctele A, B, C, D sunt puncte coliniare.

P
MN || PQ sau MN ∩ PQ = ∅.
R
b B b
A
3. a) A b) A c) AB || a;
PA
a a a
A∉a A ∈ b i b || a B∈b
B b
d) A b ∩ c = {A}.
a
c
A
4. a) AB cu BC i cu AC sau CD cu DE i cu CE; b) d1 || d2, d2 || d3, d1 || d3; c) d1 ∩ AB = {A};

d2 ∩ AB = {B}; d3 ∩ AB = {C}.
d4
R
d1 d1 O1
5. a) b)
d2 d2 O2
U
d3 O3
d3
C
IT
A B B
6. a) A B C D b) c)
C D
A D
ED
C c B
7. dreptele sunt concurente în A i AB ∩ AC = {A}. 8. a) C b
A
B A
a
232
Cuprins
ARITMETIC. ALGEBR
45
Capitolul FRACII ZECIMALE
Unitatea 1. Fracii zecimale .............................................................................................................. 7
1. Scrierea fraciilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub form de fracii zecimale.
Transformarea unei fracii zecimale, cu un numr finit de zecimale nenule, într-o fracie
ordinar ................................................................................................................................... 7
A
2. Aproximri. Compararea i ordonarea fraciilor zecimale.
Reprezentarea pe axa numerelor a fraciilor zecimale ........................................................... 13
EL
3. Recapitulare i sistematizare prin teste ................................................................................. 19
Test de autoevaluare ......................................................................................................................... 23
Unitatea 2. Operaii cu fracii zecimale (1) ................................................................................... 25
1. Adunarea fraciilor zecimale care au un numr finit de zecimale nenule .............................. 25
2. Scderea fraciilor zecimale care au un numr finit de zecimale nenule ............................... 27
AL
3. Înmulirea fraciilor zecimale care au un numr finit de zecimale nenule ............................. 30
4. O aplicaie a înmulirii: Ridicarea la putere cu exponent numr natural a unei
fracii zecimale care are un numr finit de zecimale nenule.................................................. 33
R
Unitatea 3. Operaii cu fracii zecimale (2) ................................................................................... 41
1. Împrirea a dou numere naturale cu rezultat fracie zecimal. Transformarea
unei fracii ordinare într-o fracie zecimal. Periodicitate ..................................................... 41
PA
2. Aplicaie: Media aritmetic a dou sau mai multor numere naturale .................................... 46
3. Împrirea unei fracii zecimale cu un numr finit de zecimale nenule la un numr natural
nenul. Împrirea a dou fracii zecimale cu un numr finit de zecimale nenule................... 49
4. Transformarea unei fracii zecimale periodice într-o fracie ordinar ................................... 53
5. Numr raional pozitiv. Ordinea efecturii operaiilor cu numere raionale pozitive ............ 57
A
Unitatea 4. Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor. Organizarea datelor .............. 67

1. Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracii în care intervin i uniti de
R
msur pentru lungime, arie, volum, capacitate, mas, timp i uniti monetare .................. 67
U
3. Probleme de organizare a datelor, frecven, date statistice organizate în tabele, grafice cu

bare i/sau cu linii, media unui set de date statistice ............................................................. 79

IT
GEOMETRIE
ED
Capitolul ELEMENTE DE GEOMETRIE I UNITI DE MSUR

Unitatea 1. Noiuni de baz ............................................................................................................ 95
1. Punct, dreapt, plan, semiplan, semidreapt, segment (descriere, reprezentare, notaii) ....... 95
2. Poziiile relative ale unui punct fa de o dreapt. Puncte coliniare.
„Prin dou puncte distincte trece o dreapt i numai una.” ................................................ 100
261
3. Poziiile relative a dou drepte: drepte concurente, drepte paralele .................................... 103
4. Distana dintre dou puncte, lungimea unui segment. Segmente congruente ...................... 107
5. Mijlocul unui segment. Simetricul unui punct fa de un punct .......................................... 111
6. Recapitulare i sistematizare prin teste ............................................................................... 115
Test de autoevaluare ....................................................................................................................... 119
45
Unitatea 2. Unghiuri ..................................................................................................................... 121
1. Unghi: definiie, notaii, elemente. Interiorul unui unghi. Exteriorul unui unghi ................ 121
2. Msura unui unghi. Unghiuri congruente. Clasificarea unghiurilor .................................... 125
3. Calcule cu msuri de unghiuri ............................................................................................. 130
4. Figuri congruente. Ax de simetrie ..................................................................................... 135
Probleme de matematic aplicat în viaa cotidian ............................................................ 140
A
EL
Unitatea 3. Uniti de msur ...................................................................................................... 150
1. Uniti de msur pentru lungime. Transformri. Aplicaie: Perimetre .............................. 150
3. Uniti de msur pentru arie. Transformri. Aplicaii: Aria ptratului i
AL
aria dreptunghiului .............................................................................................................. 159
5. Uniti de msur pentru volum. Transformri. Aplicaii: Volumul cubului i volumul
paralelipipedului dreptunghic .............................................................................................. 171
R
PA
Teste recapitulative ................................................................................................................ 185

Probleme date la concursurile colare.................................................................................. 195
Recapitulare final ................................................................................................................. 201
INDICAII I RSPUNSURI ...........................................................................................221

A
R
U
IT
ED

Rasfoieste - Clasa 5 2023 2024 - 3916 5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rasfoieste - Clasa 5 2023 2024 - 3916 5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Acest auxiliar didactic este aprobat pentru utilizarea în unitile de învmânt preuniversitar prin

O.M.E.N. nr. 3022/08.01.2018.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României

Copyright ¤ Editura Paralela 45, 2023

Matematic. Clasa a V-a

mate 2000 – consolidare

Exemplu: S considerm o bar de metal cu lungimea de un metru. Împrim bara în

S considerm acum o bar cu lungimea de 12 m 5 dm 7 cm i 9 mm. S exprimm

Exemple de fracii zecimale: 2571,87379; 0,5; 1,0012; 41,127 etc.

TRANSFORMAREA UNEI FRACII ZECIMALE, CU UN NUMR FINIT DE

numitorul o putere a lui zece cu exponentul egal cu numrul de zecimale.

b) 0,1 = ; 0,01 = 2 = ; 0,001 = 3 = ;

201 201 3 3 7021 7021

SCRIEREA FRACIILOR ORDINARE CU NUMITORI PUTERI ALE LUI 10

SUB FORM DE FRACII ZECIMALE

= 12,3 se citete 123 zecimi sau 12 întregi i 3 zecimi sau 12 virgul 3.

21 întregi 8 zecimi 7 sutimi 3 miimi sau 21 virgul 873.

nici virgula nu se mai scriu.

zecimilor este 32, numrul sutimilor este 325.

100 100 100

b) Scriei prile întregi ale acestor fracii zecimale.

17. a) Scriei sub form de fracie zecimal, fraciile ordinare: ; , , .

La exerciiile 18-21 încercuii rspunsul corect.

18. Numrul zecimilor numrului 7,19 este:

19. Scrierea corect a numrului „5 întregi 24 sutimi i 7 zecimi de miimi” este:

Astfel, dac a, b, c sunt fracii zecimale oarecare, atunci:

male. Efectum adunarea ca la numerele naturale, de la dreapta la stânga, i aezm virgula

male în fracii ordinare cu acelai numitor, se efectueaz calculele cu fracii ordinare i

Exemple: 1. 5, 3 + 17, 9 = + = = 23, 2.

10 100 100 100 100

c) 6,4 + 8,2 + 0,369 + 2,072 + 11,0322 + 7,281.

a) 24,103 + 15,073 + 0,14; b) 3,7 + 0,59 + 124,309;

Precizai cantitatea de legume adus la cantin.

12. Determinai cifrele necunoscute din fiecare egalitate:

c) x, x + xx, x = 36,6 ; d) x, y + 1x, y = 16,6 .

a) 537,21 : 10 = 537,21 : 101 = 53,721;

c) 537,21 : 1000 = 537,21 : 103 = 0,53721;

3.2. ÎMPRIREA UNEI FRACII ZECIMALE CU UN NUMR FINIT DE ZECIMALE

NENULE LA UN NUMR NATURAL NENUL

b) 1,25 : 5, putem considera c avem de calculat 125 de sutimi împrit la 5 i obinem

1. Efectuai urmtoarele operaii:

a) 15,4 : 10; 7,125 : 10; 123 : 10;

c) 15,4 : 103; 7,125 : 1000; 123 : 1000.

Matematic. Clasa a V-a

d) 715 : 7; e) 431 : 24; f) 2157 : 132.

a) 210,52 : 72; b) 51,87 : 63; c) 7651 : 5;

a) 435,42 : 31; b) 1549 : 25,3; c) 1700,34 : 7,1;

II. Încercuii litera corespunztoare rspunsului corect.

2. Dac media aritmetic a numerelor a i b este 20,5, media aritmetic a numerelor

corespunztor aflat în coloana din dreapta.

II. Încercuii litera corespunztoare rspunsului corect.

A. 295; B. 297; C. 299; D. 300.

dac afirmaia este fals.

3. Orice numr raional este numr natural. .

METODA REDUCERII LA UNITATE

(6 ore i 54 min) : 2 = 3 ore i 27 min.

3 robinete .............................................................. 2 ore i 18 min

Matematic. Clasa a V-a

acelai timp, de acelai numr de ori.

I. Completai pe fia de evaluare spaiile punctate cu rspunsul corect. (2 puncte)

A. 6,5 lei; B. 5,5 lei; C. 7 lei; D. 5 lei.

Alina cumpr un kilogram de banane i trei kilograme de mere. Dac un kilogram

A. 17,50 lei; B. 12,50 lei; C. 15 lei; D. 22 lei.

TRANSFORMAREA UNEI FRACII ZECIMALE, CU UN NUMR FINIT DE

SUB FORM DE FRACII ZECIMALE

3.2. ÎMPRIREA UNEI FRACII ZECIMALE CU UN NUMR FINIT DE ZECIMALE

NENULE LA UN NUMR NATURAL NENUL

(0,5p) b) Dac (8,9 – 2 x) : 0,3 = 6, atunci x =

• Se consider un plan , o dreapt d situat în planul d

a) 524,3 dam = 524,3 10 m = 5243 m;

sau 524,3 hm = 524,3 102 m = 52430 m;

a) 0,06 dam3 = (6 10n) m3; b) 0,0032 hm3 = (3,2 10n) dam3;

2. (52 26 – 25 10) : 43 + 12029 = b) 21;