45

A
EL
AL
R
PA
A
R
U
IT
ED

Editura Paralela 45
 Lucrarea este elaborat în conformitate cu Programa colar în vigoare pentru clasa a V-a,
aprobat prin O.M.E.N. nr. 3393/28.02.2017.

45
Redactare: Iuliana Ene, Andreea Roca
Tehnoredactare: Adriana Vldescu
Pregtire de tipar: Marius Badea
Design copert: Mirona Pintilie

A
Editura Paralela 45

EL
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României
ZAHARIA, MARIA
Geometria în gimnaziu : explicaii i rezolvri complete : clasa a V-a /

AL
Maria Zaharia, Dan Zaharia. - Piteti : Paralela 45, 2022
ISBN 978-973-47-3711-6

I. Zaharia, Dan
R
51
PA

COMENZI – CARTEA PRIN POT

A

EDITURA PARALELA 45
Bulevardul Republicii, Nr. 148, Cldirea C1, etaj 4, Piteti,
jud. Arge, cod 110177
R

Tel.: 0248 633 130; 0753 040 444; 0721 247 918
Tel./fax: 0248 214 533; 0248 631 439; 0248 631 492
E-mail: comenzi@edituraparalela45.ro
U

www.edituraparalela45.ro
IT

Tiparul executat la tipografia Editurii Paralela 45

E-mail: tipografie@edituraparalela45.ro
ED

Copyright ¤ Editura Paralela 45, 2022

Prezenta lucrare folosete denumiri ce constituie mrci înregistrate,
iar coninutul este protejat de legislaia privind dreptul de proprietate intelectual.
www.edituraparalela45.ro
 Capitolul I
NOIUNI DE BAZ ALE GEOMETRIEI

Lecia 1. Punct, dreapt, plan. Poziiile relative ale punctelor i dreptelor

45
Geometria este una dintre cele mai vechi tiine. Cuvântul „geometrie” este de origine greac: geo =
= „pmânt”, metron = „msur”, însemnând „msurarea pmântului”. Prin urmare, geometria a fost dezvol-
tat pentru a înelege mai bine realitatea înconjurtoare.

A
Reine!
• Cele mai simple noiuni geometrice sunt: punctul, dreapta i planul. Aceste noiuni, extrase din

EL
realitatea înconjurtoare prin observare direct, nu pot fi definite. De aceea le numim noiuni fundamen-
tale. În spaiul fizic în care trim, noiunile fundamentale le identificm cu unele obiecte. Celelalte noiuni
geometrice sunt introduse prin definiii cu ajutorul noiunilor fundamentale.

Exemple:

AL
− punctul îl identificm cu urma lsat de un creion bine ascuit pe o foaie de hârtie;
− dreapta o identificm cu un fir de a nesfârit, perfect întins;
− planul îl identificm cu faa unei mese, prelungit la nesfârit în toate direciile.
R
• Principalul mijloc de reprezentare a noiunilor geometrice pe foaia caietului sau pe tabla clasei în
care învm este desenul. Se obin în acest fel figuri geometrice.
• Instrumentele folosite pentru desenarea figurilor geometrice sunt: rigla (gradat sau negradat),
PA

compasul, echerul i raportorul.

De exemplu, figurile geometrice desenate mai jos reprezint urmtoarele noiuni geometrice: cub,
paralelipiped dreptunghic, piramid, cilindru, con, sfer.
A
R
U
IT
ED

Ele au în realitatea înconjurtoare câte un corespondent care este un obiect (corp) al spaiului fizic în
care trim.

Clasa a V-a Ø 5
 În geometrie, punctele se noteaz cu litere mari de tipar: A, B, C, ..., dreptele cu litere mici: a, b, c, ...,
iar planele cu litere greceti: , , , …1. Uneori aceste litere sunt însoite de câte un indice inferior (exemple:
A1, d2, 3, ...2) sau de câte un indice superior (exemple: A , d ,  , ...3).
Noiunile punct, dreapt, plan vor fi reprezentate în desen dup cum urmeaz (figura 1):

Puncte Drepte Plane

45
a β
A B α
< < c
δ

A
x x
D b
C

EL
Fig. 1
Exemplu:
La un cub deosebim 8 vârfuri, 12 muchii i 6 fee (figura 2). Fiecare vârf poate fi identificat cu un punct.
Fiecare muchie prelungit la nesfârit poate fi identificat cu o dreapt i fiecare fa, prelungit la nesfârit

AL
în toate direciile, poate fi identificat cu un plan. Cele opt vârfuri, fiind puncte, le notm cu litere mari de tipar:
patru dintre ele le notm cu literele A, B, C, D, iar pe celelalte patru cu litere mari de tipar însoite de indici
superiori A', B', C', D' (figura 3). O muchie prelungit la nesfârit, fiind o dreapt, o putem nota cu o liter mic,
de exemplu cu d, iar o fa prelungit la nesfârit în toate direciile, fiind un plan, o putem nota cu o liter
greceasc, de exemplu cu δ (delta).
R
B' A'
vârfuri
PA

C' D'
fa
B
A
muchie E
d
C D
A

Fig. 2 Fig. 3
R

Vom privi dreapta i planul ca mulimi nesfârite de puncte (figura 4.a i 4.b). Orice figur geometric
este vzut ca o mulime de puncte. De exemplu, un triunghi este o mulime de puncte (figura 4.c).
U
IT

Fig. 4.a Fig. 4.b Fig. 4.c

ED

1
Citim: alfa, beta, gama.
2
Citim: A unu, d doi, alfa trei.
3
Citim: A prim, d secund, alfa secund.

6 Ø Geometria în gimnaziu
 Poziiile relative ale punctelor i dreptelor
Dou puncte A i B pot fi diferite i notm A ≠ B (figura 5.a) sau pot fi identice i notm A = B (figura 5.b).
A
< A< B
B
<
Fig. 5.a Fig. 5.b

45
Observaie:
Ori de câte ori considerm dou (sau mai multe) puncte, presupunem c ele sunt diferite (dou câte dou).
În figura 6.a, punctul A este situat pe dreapta d. Se mai spune c punctul A se afl pe dreapta d sau c
punctul A aparine dreptei d i scriem A ∈ d. În figura 6.b, punctul A nu este situat pe dreapta d. Spunem

A
c punctul A nu se afl pe dreapta d sau c punctul A nu aparine dreptei d i scriem A ∉ d.

<A

EL
A
< d d
A∈d A∉d
Fig. 6.a Fig. 6.b

Reine!

AL
• Dou puncte pot fi diferite sau pot coincide (sunt puncte identice).
• Un punct poate aparine unei drepte sau poate s nu aparin acelei drepte.
• Despre un punct care nu aparine unei drepte se spune c este punct exterior dreptei.
• Oricare dou puncte aparin unei singure drepte.
R
• Trei sau mai multe puncte care aparin aceleiai drepte se numesc puncte coliniare.
PA

Observaie:
În limbaj obinuit, propoziia „oricare dou puncte aparin unei
singure drepte” se formuleaz astfel: prin dou puncte distincte
trece o dreapt i numai una. Dreapta care trece prin dou puncte < <
se deseneaz cu ajutorul riglei (figura 7). Dac cele dou puncte sunt
A i B, atunci dreapta respectiv se numete dreapta determinat de
A

punctele A i B i se noteaz cu AB. Fig. 7

R

Exemple:
1.
Citim Desenm Notm
U

punctele A i B sunt diferite A A≠B

< <B
IT

punctele M i N sunt identice M < N M=N

ED

dreapta determinat de dou puncte P i Q P Q PQ

< <

<M
punctul M este exterior dreptei d d M∉d

Clasa a V-a Ø 7
 2.
Citim Desenm Consecin
punctele A, B i C aparin unei d A C B
drepte d < < < punctele A, C, B sunt coliniare

45
d D E
dreptele DE i EF nu coincid
< < punctele D, E, F nu sunt
< F coliniare

A
B
3. Privete cu atenie figura 8. < R
C
< < Q
<

EL
P
<
A
d < D
α <

Observm
AL Fig. 8

Folosim o exprimare cu acelai îneles

Notm
R
(exprimare sinonim)
punctul A este situat pe dreapta d punctul A aparine dreptei d A∈d
PA

punctele A, P i Q sunt pe dreapta d punctele A, P i Q aparin dreptei d A, P, Q ∈ d

punctul R nu este situat pe dreapta d
punctele B, C, D i R nu sunt situate
pe dreapta d
A
punctul R nu aparine dreptei d (punctul R este
R∉d
exterior dreptei d)
punctele B, C, D i R nu aparin dreptei d (sunt
B, C, D, R ∉ d
puncte exterioare dreptei d)
punctul B nu aparine planului α (punctul B este

punctul B nu este situat în planul α B∉α

exterior planului α)
punctul R este situat în planul α punctul R aparine planului α R∈α
R

punctele A, P i Q sunt puncte ale

punctele A, P i Q aparin planului α A, P, Q ∈ α
planului α
U

punctele B, C i D nu sunt puncte ale punctele B, C i D nu aparin planului α

B, C, D ∉ α
planului α (punctele B, C i D sunt exterioare planului α)
IT

dreapta d este în planul α dreapta d este inclus (coninut) în planul α d⊂α

dreapta a nu este în planul α dreapta a nu este inclus (coninut) în planul α a⊄α
ED

Descoperim noiuni noi

Pentru aceasta, s observm cubul din figura 9, ale crui vârfuri se identific cu punctele A, B, C, D, A',
B', C', D'.
Oricare dou dintre aceste puncte determin o dreapt. De exemplu: punctele A i B determin dreapta AB;
punctele C i D determin dreapta CD etc.

8 Ø Geometria în gimnaziu
 Lecia 3. Segmente congruente. Mijlocul unui segment.
Simetricul unui punct fa de alt punct

Observm figura 1. Folosim o rigl gradat i msurm lungimile celor dou segmente (figura 2).

45
C
C< <
A B
A
<
B
< < <
<D <D

A
Fig. 1 Fig. 2

EL
Rezultatul msurtorilor Deducem Notm Citim
lungimea segmentului AB este
AB = CD egal cu lungimea segmentului
AB = 1,7 cm
CD = 1,7 cm

Reine!
segmentele AB i CD
au aceeai lungime
AL AB ≡ CD
CD
segmentul AB este congruent cu
segmentul CD
R
• Dou segmente care au aceeai lungime se numesc segmente congruente.
PA

Cum construim un segment congruent cu un segment dat, cu ajutorul unei rigle gradate:
− msurm segmentul AB dat (figura 3.a);
− pe o semidreapt dat CD trasm un segment CP de aceeai lungime cu segmentul dat (figura 3.b).

A
<
A

C P D
<B < < <
R

< < < < <

U

E F Q R S
Fig. 3.a Fig. 3.b Fig. 4.a Fig. 4.b
IT

Cum construim un segment congruent cu un segment dat, cu ajutorul riglei negradate i al compasului:
− se ia între vârfurile compasului segmentul dat EF (figura 4.a);
ED

− fr a modifica deschiderea compasului, pe o semidreapt dat QS, cu acul compasului în Q, folosind
vârful minei, marcm punctul R (figura 4.b). Rezult EF ≡ QR (deoarece lungimea fiecrui segment este
egal cu lungimea deschiderii compasului).

16 Ø G e o m e t r i a î n g i m n a z i u
 Aplicaie practic A O B
Pentru o expoziie de pictur, doi lucrtori trebuie s fixeze < < <
un tablou între alte dou tablouri, prinse în punctele A i B
(figura 5). Cel de-al treilea tablou trebuie fixat în punctul O,
care trebuie s fie situat pe bara AB, de lungime egal cu 3 m, la
distane egale de punctele A i B. Lucrtorii dispun de o sfoar

45
suficient de lung. Cum trebuie s procedeze cei doi lucrtori
pentru a stabili locul punctului O pe bara AB? Fig. 5

Soluie: Unul dintre lucrtori fixeaz un capt al sforii în punctul A. Cellalt lucrtor întinde sfoara pân

A
în punctul B i o taie în acest punct. Bucata de sfoar rezultat va avea lungimea AB = 3 m. Cele dou capete,
A i B, ale acestei sfori se aaz unul peste altul i se fixeaz de un lucrtor în punctul A. Cellalt lucrtor
apuc sfoara astfel îndoit de noul capt format i o întinde pe bara AB, rezultând pe aceast bar punctul O

EL
în care trebuie fixat al treilea tablou. Acesta este situat la distane egale de punctele A i B, deoarece OA =
= OB = 1,5 m, deci este la mijlocul barei AB. Despre tablourile fixate în punctele A i B se spune c sunt
simetrice fa de tabloul fixat în punctul O.

Reine!

AL
• Punctul O este mijlocul unui segment AB dac O aparine dreptei AB i OA = OB (figura 6).
• Dac punctul O este mijlocul segmentului AB (figura 7) se mai spune c:
− punctele A i B sunt simetrice fa de punctul O;
R
− punctul B este simetricul punctului A fa de punctul O;
− punctul A este simetricul punctului B fa de punctul O.
PA

< < < < < <

A O B A O B
Fig. 6 Fig. 7

EXERSEAZ!
A

1. Dac apreciezi c afirmaia este adevrat, încercuiete litera A. În caz contrar, încercuiete litera F.
Se consider un segment AB. Pe semidreapta opus semidreptei AB se consider un punct M.
R

Dac AM = BA, atunci:

a) M aparine segmentului AB; A F
U

b) M este mijlocul segmentului AB; A F

c) A este mijlocul segmentului BM; A F
d) punctele B i M sunt simetrice fa de punctul A. A F
IT

2. Încercuiete litera corespunztoare rspunsului corect.

Punctele A, B i C aparin unei semidrepte cu originea în punctul O, A este între O i C, iar C este între A
ED

i B. Atunci:
A. OA < OB < OC; B. OB < OA < OC;
C. OB < OC < OA; D. OA < OC < OB.

C l a s a a V - a Ø 17
 3. Încercuiete litera corespunztoare rspunsului corect.
Deseneaz dou drepte coplanare a, b i punctele M, N, P, astfel încât M ∈ a, M ∈ b, N ∈ a i P ∈ b.
A. Dreptele a i b sunt concurente. B. Dreapta a nu coincide cu dreapta MN.
C. Dreapta b nu coincide cu dreapta MP. D. Dreptele a i b sunt paralele.

45
4. Unete, prin sgei, fiecare enun aflat în coloana din stânga cu rspunsul corespunztor aflat în
coloana din dreapta.
Folosind rigla i compasul, copiaz figura 8 în caietul tu, astfel încât desenul realizat s pstreze lungi-
mile segmentelor AB, MN, NP i PQ. Dac se ia ca unitate de msur pentru lungimi segmentul AB = 1 u.m.4,
atunci:

A
a) MN = 1) 1 u.m. M N P Q
b) PM = 2) 2 u.m. • • • •
c) NQ = 3) 3 u.m.

EL
d) PQ – MN = 4) 3,5 u.m. • • Fig. 8
A B
5) 4 u.m.

5. Completeaz spaiul punctat cu rspunsul corect.

AB. Dac OA = 3 cm i OB = 7 cm, OM = …… cm.

FIXEAZ!
AL
Punctele A i B aparin unei semidrepte cu originea în punctul O i punctul M este mijlocul segmentului

6. Punctele B, C i D aparin unei semidrepte cu originea în punctul A. Dac AC = 5 cm, AD = 10 cm, B este
R
între A i C, BD = 7 cm i O este mijlocul segmentului BD, calculeaz lungimile segmentelor BC i OC.

7. Punctele A i B aparin unei semidrepte cu originea în punctul O. Punctul A este între punctele O i B,
PA

A' este simetricul punctului A fa de O i B' este simetricul punctului B fa de O. Arat c AB ≡ A'B'.

8. Punctele B, C i D aparin unei semidrepte cu originea în punctul A, AB < AD < AC, AB = 2,2 cm,
BD = 3,8 cm i CD = 5,6 cm.
a) Calculeaz lungimile segmentelor: AD, AC i BC.
b) Dac punctul M este mijlocul segmentului BC, calculeaz AM.
A

c) Dac punctul N este mijlocul segmentului AD, calculeaz NC.

R

FII CAMPION!
9. Punctele A1, A2, A3, A4, … aparin unei semidrepte cu originea în punctul O. Dac OA1 < OA2 < OA3 < OA4 < …
i pentru orice numr natural nenul i, lungimea segmentului OAi este i cm, calculeaz lungimea segmentului:
U

a) A2A3; b) A2A5;
c) AmAn, unde m i n sunt numere naturale nenule date, m < n.
IT

d) Dac punctul P este mijlocul segmentului AmAn, calculeaz lungimea segmentului OP.

10. Punctele A1, A2, A3, A4, … aparin unei semidrepte cu originea în punctul O. Dac OA1 < OA2 < OA3 < OA4 < …
i pentru orice numr natural nenul i, lungimea segmentului OAi este i ⋅ x cm, calculeaz lungimea segmentului:
ED

a) A5A6; b) A4A7;
c) AmAn, unde m i n sunt numere naturale nenule date, m < n.
d) Dac punctul P este mijlocul segmentului AmAn, calculeaz lungimea segmentului OP.

4
u.m. = unitate de msur.

18 Ø G e o m e t r i a î n g i m n a z i u
 Recapitulare

TEMA 1

45
1. Deseneaz o dreapt a i pe aceasta fixeaz punctele M, N, P, Q, în aceast ordine.
a) Scrie toate segmentele determinate de cele patru puncte.
b) Scrie segmentele care conin toate punctele situate între N i P.
c) Scrie semidreptele care conin toate punctele situate între N i P.

A
2. Deseneaz o dreapt d. Pe dreapta d fixeaz dou puncte A i B i noteaz cu O mijlocul segmentului AB.
a) Scrie care este simetricul punctului A fa de punctul O i justific alegerea fcut.
b) Numete o pereche de semidrepte opuse din figura realizat.

EL
c) Scrie toate dreptele din figur care sunt identice cu dreapta d.

3. Analizeaz cu atenie figura alturat. D C

a) Numete dou drepte paralele din figur.
b) Numete dou drepte concurente din figur.

AL
c) Numete dou puncte situate de o parte i de alta a dreptei AC.
A
4. Deseneaz patru puncte distincte A, B, C i D, astfel încât acestea s determine:
B
R
a) ase drepte; b) o dreapt; c) patru drepte.

5. a) Deseneaz un segment AB i noteaz cu O mijlocul acestuia.

PA

b) Deseneaz un punct M, care nu se afl pe segmentul AB, astfel încât MA ≡ MB.

c) Deseneaz simetricul punctului M fa de punctul O i noteaz-l cu N.
d) Deseneaz simetricul punctului A fa de punctul N i noteaz-l cu P.

TEMA 2
A

1. Deseneaz i noteaz corespunztor:

R

a) un punct A; b) o dreapt d; c) un plan α;

d) o semidreapt OA; e) un segment AB; f) dou semidrepte opuse MN i MP.
U

2. Deseneaz:
a) dou drepte d1 i d2 concurente într-un punct O;
IT

b) dou drepte paralele notate cu a i b;

c) trei drepte concurente dou câte dou, dar care s nu aib în comun niciun punct.
G F
ED

3. În figura alturat este desenat un cub. Analizeaz cu atenie poziiile dreptelor

H E
reprezentate în figur i scrie:
a) dreptele paralele cu dreapta AB;
b) dreptele concurente în punctul A; C B
c) dreptele care nu au niciun punct comun cu dreapta GC.
D A

C l a s a a V - a Ø 19
 CUPRINS

45
Capitolul I. NOIUNI DE BAZ ALE GEOMETRIEI ............................................................................................... 5
Lec ia 1. Punct, dreapt, plan. Pozi iile relative ale punctelor i dreptelor ......................................................................... 5
Lec ia 2. Distan a dintre dou puncte. Segment, lungimea unui segment. Semidreapt. Semiplan .................................. 12
Lec ia 3. Segmente congruente. Mijlocul unui segment. Simetricul unui punct fa  de alt punct .................................... 16
Recapitulare...................................................................................................................................................................... 19
Evaluare ........................................................................................................................................................................... 21

A
Capitolul II. UNGHIURI ............................................................................................................................................... 23

EL
Lec ia 1. Unghi: defini ie, nota ii, elemente. Interiorul i exteriorul unui unghi .............................................................. 23
Lec ia 2. Msura unui unghi. Unghiuri congruente. Unghi drept, unghi ascu it, unghi obtuz .......................................... 26
Lec ia 3. Calcule cu msuri de unghiuri ........................................................................................................................... 30
Lec ia 4. Figuri congruente. Axa de simetrie .................................................................................................................... 33
Lec ia 5. Aplica ii practice ................................................................................................................................................ 39

AL
Recapitulare...................................................................................................................................................................... 42
Evaluare ........................................................................................................................................................................... 44

Capitolul III. UNIT I DE MSUR PENTRU LUNGIME, ARIE I VOLUM. APLICA II ........................... 46
R
Lec ia 1. Unit i de msur pentru lungime. Transformri. Perimetre ............................................................................. 46
Lec ia 2. Unit i de msur pentru arie. Transformri. Aria ptratului i aria dreptunghiului .......................................... 51
Lec ia 3. Unit i de msur pentru volum. Transformri. Volumul cubului i volumul paralelipipedului dreptunghic........ 56
PA

Recapitulare...................................................................................................................................................................... 61
Evaluare ........................................................................................................................................................................... 62

EVALUARE FINAL.................................................................................................................................................... 64
A
R
U
IT
ED

88 Ø G e o m e t r i a î n g i m n a z i u