Asigurarea privată de sănătate vine în completarea asigurării publice de
sănătate, oferind persoanelor asigurate posibilitatea de a beneficia de tratament de cea mai bună calitate într-un spital privat, cu acces la tehnologie medicală de ultimă generație. Formele pe care aceste tipuri de asigurări le îmbracă, diferă la nivelul pieței, între asigurători. Asigurarea de sănătate reprezintă un contract încheiat între contractant și asigurător, prin care acesta din urmă preia riscurile medicale stipulate în contract. În cazul contractelor de asigurare individuale, contractantul poate fi același cu persoana asigurată și poate achiziționa această protecție pentru sine și/sau pentru membrii familiei. Totodată, contractantul poate fi reprezentat și de o persoană juridică, care încheie acest contract pentru un angajat al său. Pentru un angajator, oferirea unui astfel de beneficiu extra salarial conduce la fidelizarea și retenția angajatului și la externalizarea costurilor legate de acoperirea serviciilor medicale. În funcție de nevoia identificată și, totodată, de disponibilitatea financiară, contractantul poate opta pentru o acoperire mai mare sau mai mică. Persoana asigurată, în cazul asigurărilor de sănătate, este și beneficiarul asigurării, respectiv persoana care va primi indemnizația de asigurare. Ca particularitate, în cazul decontării directe, asigurătorul efectuează plata contravalorii serviciilor medicale private direct furnizorului de servicii. Acoperirea oferită de asigurare poate începe odată cu emiterea poliței, sau după expirarea perioadei de așteptare stipulată în condițiile contractuale. Acoperirea costurilor aferente riscului preluat poate fi integrală sau parțială. Cu privire la acoperirea parțială, este specificat clar modul de calcul al indemnizației, aceasta putând fi exprimată fie ca valoare absolută, fie ca procent din suma asigurată aferentă riscului acoperit. Suma despăgubită poate fi stabilită și în funcție de gravitatea afecțiunii, respectiv de impactului pe care aceasta îl are asupra integrității corporale a persoanei asigurate. Asigurările de sănătate se clasifică, în funcție de serviciile medicale acoperite, în: ● Asigurări de tip complementar: acoperă coplata datorată de persoana asigurată, conform condițiilor legale; ● Asigurări de tip suplimentar: acoperă integral sau parțial plata pentru toate acele servicii care nu sunt cuprinse în pachetul de servicii medicale de bază (condiții hoteliere superioare, opțiunea pentru un anumit personal medical, solicitarea unei a doua opinii medicale, precum și alte servicii medicale specificate în polița de asigurare). Asigurarea de sănătate oferă posibilitatea persoanei asigurate să beneficieze de parteneriatele încheiate de asigurător cu unul sau mai mulți furnizori de servicii medicale. În cea de a doua situație vorbim de o rețea medicală închisă. În ambele situații decontarea serviciilor medicale se poate face prin decontare directă cu furnizorul de servicii medicale sau cu persoana asigurată, în funcție de prevederile contractuale. Ca durată contractuală, de asemenea, identificăm particularități la nivelul pieței. Vorbim de contracte ce se pot încheia pe perioadă determinată sau pe toată durata vieții persoanei asigurate, cu reînnoire anuală. Prima de asigurare poate fi modificată anual de către asigurător, în funcție de evoluția prețurilor serviciilor medicale, vârsta persoanei asigurate, gradul de despăgubiri la nivel de portofoliu și, în unele situații, în funcție de valoarea despăgubirilor primite efectiv de client în anul anterior de contract. În ceea ce privește frecvența de plată a primelor de asigurare, acestea rămân cele cunoscute: lunară, trimestrială, semestrială sau anuală. O modificare poate apărea în zona de reduceri, în funcție de numărul de membri (asigurați principali și asigurați secundari sau coasigurați) din contractul de asigurare.
Riscuri asigurate și excluse
Principalele riscuri asigurate de polița de asigurare de sănătate includ
spitalizarea cu sau fără intervenție chirurgicală din accident sau din îmbolnăvire și accident. În ceea ce privește riscul de spitalizare, acoperirea acestuia poate include, pe lângă evenimentul în sine, și costurile cu medicamentația administrată, dar și cu investigațiile medicale necesare pe parcursul spitalizării. Spitalizarea este acoperită doar dacă există un anumit număr minim de zile de spitalizare, cauzate de același eveniment. În condițiile contractuale se regăsește totodată și definiția zilei de spitalizare care are durata minimă de 24 de ore. Indemnizația acordată pentru intervenția chirurgicală poate reprezenta o sumă fixă sau poate fi un anumit procent din suma asigurată, în funcție de complexitatea intervenției, conform unei grile (anexe) din condițiile contractuale. În funcție de produsul de asigurare oferit de fiecare asigurător, regăsim și oferirea unei indemnizații pentru naștere. Suplimentar există opțiunea de a acoperi și alte riscuri precum: ● diagnosticarea cu cancer – situație în care asigurătorul va plăti o indemnizație de asigurare ce poate reprezenta o sumă fixă sau un procent din suma asigurată corespunzătoare nivelului de asigurare ales de contractant; ● transplantul – situație în care persoana asigurată va primi o indemnizație de asigurare, în funcție de prevederile condițiilor contractuale, și poate fi, de exemplu, în momentul în care asiguratul este confirmat pe lista oficială de așteptare, respectiv în Registrul național de transplant. Indemnizația poate reprezenta o sumă fixă sau un procent aplicat sumei asigurate, în conformitate cu nivelul de asigurare ales și în baza condițiilor contractuale. ● arsuri – se acoperă diagnosticarea persoanei asigurate cu arsuri de un anumit grad și pe o anumită suprafața minimă a corpului, conform condițiilor contractuale.
Principalele excluderi ale asigurării de sănătate se referă la:
● participarea persoanei asigurate la acțiuni hazardate (acțiuni care sunt considerate periculoase sau care sunt efectuate cu încălcarea prevederilor legale) sau activități recreative (hobby-uri), care presupun riscuri importante precum: parapantism, paraşutism, planorism, deltaplanorism, rafting, zboruri cu avioane uşoare şi ultra-uşoare, acrobație aeriană sau skydiving, yachting, echitație, înot cu sărituri de la trambulină, vânătoare, sporturi cu motor (motociclism, automobilism), speologie, scufundări la adâncimi mai mari de 40 metri, cascadorie, escaladă şi alpinism montan, sărituri cu coarda elastică etc.; ● comiterea cu intenție de către persoana asigurată a unei acțiuni pedepsite de cadrul penal; ● încercări de sinucidere, automutilare, expunere deliberată a persoanei asigurate la un pericol; ● orice acțiune întreprinsă de asigurat atunci când acesta se află sub influența alcoolului, drogurilor, substanțelor toxice sau narcotice, precum și sub administrarea medicamentelor fără prescripția medicului (automedicația); ● orice afecțiune, boală preexistentă, nedeclarată în chestionarul medical din cererea de asigurare și/sau neacceptată de asigurător; ● orice alte situații, prevăzute de condițiile contractuale.
Asigurări suplimentare de sănătate
În cazul asigurărilor de viață, persoana asigurată poate beneficia de o
protecție sporită prin atașarea unor asigurări suplimentare de sănătate care pot acoperi, pe lângă riscul de spitalizare și de intervenție chirurgicală, și riscul de invaliditate sau de diagnosticare cu o afecțiune gravă. Asigurarea suplimentară de spitalizare oferă posibilitatea persoanelor asigurate de a beneficia de acoperirea cheltuielilor generate de un astfel de eveniment. Riscurile pot fi preluate, la alegerea contractantului, fie doar din accident, fie atât din accident cât și din îmbolnăvire. Indemnizația de asigurare este reprezentată în acest caz de numărul de zile de spitalizare despăgubite, multiplicat cu suma asigurată agreată prin contract pentru fiecare zi de spitalizare. În anumite situații există un număr minim de zile de spitalizare care nu sunt acoperite de asigurare și acest lucru este regăsit în condițiile contractuale. Asigurarea suplimentară de intervenție chirurgicală acoperă, în limita sumei asigurate alese și a condițiilor contractuale, cheltuielile medicale generate de apariția unei intervenții chirurgicale doar din accident sau din îmbolnăvire sau accident (în funcție de nevoia și de alegerile făcute de contractant). În cazul acestei opțiuni, indemnizația de asigurare este reprezentată de un procent aplicat sumei asigurate, conform condițiilor contractuale, în funcție de gravitatea intervenției chirurgicale. Asigurarea suplimentară de invaliditate permanentă oferă protecție suplimentară printr-o sumă asigurată ce are ca scop acoperirea parțială sau integrală a cheltuielilor medicale generate de un astfel de eveniment. Indemnizația de asigurare în cazul unui astfel de eveniment este reprezentată de obicei printr-un procent aplicat sumei asigurate, procent ce diferă în funcție de gravitatea invalidității și care este specificat în condițiile contractuale. Asigurarea suplimentară de afecțiuni grave presupune plata indemnizației de asigurare, în cazul în care persoana asigurată este diagnosticată cu o afecțiune gravă (dintre cele acoperite de asigurare). Indemnizația se plătește la momentul diagnosticării. Prima de asigurare pentru acest tip de asigurare este una variabilă, în funcție de suma asigurată, vârsta persoanei asigurate și durata de timp rămasă până la expirarea asigurării suplimentare.
Asigurări de accidente
Descrierea asigurărilor de accidente
Asigurarea de accidente vizează protejarea persoanelor fizice împotriva
acelor evenimente care pot afecta sănătatea corporală, capacitatea de muncă sau viața persoanei asigurate și care sunt determinate de un accident. Accidentul reprezintă orice eveniment nedorit, neintenționat şi neașteptat, independent de voința asiguratului datorat unei cauze exterioare, unor temperaturi foarte ridicate sau scăzute, gazelor, aburilor, radiațiilor, curentului electric sau intoxicațiilor care generează asiguratului sau terților pagube materiale, invaliditate sau deces. Din punctul de vedere al asigurărilor, el trebuie să fie un rezultat al unei cauze exterioare. Asigurarea de accidente se poate încheia de către persoane cu vârsta cuprinsă între 16 şi 70 de ani. Ea este diferită de asigurarea de viață prin faptul că acoperă doar riscuri produse ca urmare a unui accident, riscul de deces din accident reprezentând riscul de bază (este obligatoriu a fi acoperit la încheierea polițelor de asigurare de acest tip). Asigurarea de accidente se încheie pe perioade mai scurte (de obicei un an sau chiar mai puțin), în timp ce asigurările de viață se încheie pe termen mediu și lung, pot fi mai complexe și pot combina partea de protecție financiară, în cazul producerii riscului asigurat, cu partea de economisire sau investiție. Acest tip de asigurare poate fi impus prin lege, pentru activități specifice, sau prin politica de protejare a angajaților unei companii a cărei activitate presupune riscuri semnificative (de exemplu, în industria de transport, industria de construcții, minerit etc).
Riscuri și excluderi în asigurarea de accidente
Riscurile acoperite de asigurarea de accidente sunt: deces din accident,
invaliditate permanentă din accident, fracturi, arsuri, degerături, invaliditate temporară (spitalizare, convalescență ca urmare a unui accident), intervenții chirurgicale, cheltuieli medicale sau incapacitate temporară de muncă, produse ca urmare a: ● accidentelor de circulație; ● accidentelor rezultate din practicarea sporturilor; ● accidentelor provocate de funcționarea mașinilor, aparatelor, instalațiilor; ● intoxicației acute involuntară şi/sau asfixierii prin emanație de gaze sau vapori, ori prin înec; ● prăbușirilor de teren, fulgerului, trăsnetului, exploziilor; ● curentării, lovirii, tăierii, căderii, înțepării, alunecării, arsurilor; ● accidentelor produse ca urmare a acțiunii armelor de foc; ● efortului fizic excesiv şi subit determinat de cauze de forță majoră pentru salvarea vieții; ● atacului unei alte persoane sau al animalelor. Principalele excluderi ale asigurării de accidente sunt: ● accidente determinate de starea de ebrietate a asiguratului; ● intoxicații determinate de abuzul de alcool; ● intoxicații determinate de abuzul de medicamente şi droguri; ● accidente produse din cauza acțiunilor proprii, imprudențe, neglijență; ● accidente generate de orice formă de război, explozie atomică, contaminare, poluare, sinucidere, vătămări produse de acțiunile proprii ale asiguratului.
Regimul fiscal al asigurărilor de sănătate
În prezent, conform regimului fiscal al asigurărilor de sănătate se oferă
deduceri pentru angajator dar și pentru angajat, în limita maximă de 400 euro anual/salariat. Astfel, în situația în care vorbim de o asigurare de sănătate în care contractantul este o persoană fizică, impactul deductibilității va fi unul pozitiv și se va regăsi în valoarea impozitului pe salariu, care se reține înainte de calculul salariului net. În cazul contractantului persoană juridică, prima de asigurare este considerată (în limita a 400 de euro pe an fiscal/angajat) ca o cheltuială deductibilă de la plata impozitului pe profit. Totodată, în cazul în care contractantul persoană juridică este plătitor de impozit pe venit, impactul va fi unul de asemenea pozitiv în momentul în care se calculează impozitul pe dividend. În cazul în care prima anualizată depășește plafonul maxim de deductibilitate, diferența nu va mai reprezenta pentru contractant o cheltuială deductibilă de la plata impozitului pe venit.