Proclamarea independenței RM (1985-1991)

La 11 martie 1985, în funcția de secretar general al PCUS și de conducător al statului

sovietic a fost ales Mihail Gorbaciov, care a promovat perestroika și glasnost.Libertatea
cuvântului și limitarea cenzurii, au permis punerea în discuție a problemelor acute ale
societăților din republicile unionale, în special a celor legate de istoria, cultura națională și
represiunile staliniste inspirând mișcările de renaștere națională.

Mișcarea națională,ce a luat amploare în RSSM, punea accent pe reîntoarcerea la valorile

naționale, cunoașterea istoriei adevărate a neamului, obținerea drepturilor politice și
cetățenești și afirmarea identității naționale.
Un rol important în trezirea conștiinței naționale a moldovenilor a avut Cenaclul „Alexei
Mateevici”, care începând cu 15 ianuarie 1988 a organizat cu regularitate întruniri publice și
manifestări culturale, în cadrul cărora se discutau și promovau valorile culturii naționale.
Mișcarea democratică în sprijinul restructurării , creată la 3 iunie 1988, în primele rânduri
ale căreia era intelectualitatea progresistă a republicii, a debutat cu cererea de a proclama
limba română drept limbă de stat și de a reveni la alfabetul latin.

Trezirea conștiinței naționale s-a manifestat pe deplin la Marea Adunare Națională din 31
august 1989, care a adoptat hotărârea de a acorda limbii române statutul de limbă de stat și
de a se reveni la grafia latină.

Alegerile din 25 februarie, apoi cele din 10 martie 1990 au acționat în direcția materializării
ideii de suveranitate. Președinte al Sovietului Suprem al RSSM a fost ales Mircea Snegur.

La 27 aprilie 1990, Sovietul Suprem al RSSM a adoptat Legea privind drapelul de stat –
tricolorul (albastru, galben, roșu). La 23 iunie 1990, Parlamentul a adoptat istorica
Declarație cu privire la suveranitatea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. În
aceeași zi a fost luată hotărârea Parlamentului cu privire la instituirea zilei de 31 august
drept sărbătoare națională „Limba noastră, cea română”.

La 19 august 1990, liderii găgăuzilor au convocat în orașul Comrat „congresul deputaților

poporului”,proclamându-se „republica sovietică socialistă găgăuză”, iar la
2 septembrie 1990, în Tiraspol a fost convocat cel de-al 11-lea „congres extraordinar al
deputaților poporului de diferite niveluri”,la care s-a proclamat o noua republică pe teritoriul
Moldovei: „republica sovietică socialistă moldovenească nistreană”.

La începutul anului 1991, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a respins desfășurarea

referendumului unional pe teritoriul republicii și a susținut asocierea celor 15 state suverane
în cadrul unei confederații. Republica Moldova a urmat cursul spre desprinderea de URSS și
spre obținerea independenței de stat. La 23 iunie 1991 a fost adoptată denumirea statului
Republica Moldova, iar Sovietul Suprem a devenit Parlamentul Republicii Moldova.
La 26–28 iunie 1991, la Chișinău,la Conferința Internațională privind „Pactul Ribbentrop-
Molotov și consecințele sale pentru Basarabia”, pactul a fost condamnat, participanții
pronunțându-se pentru înlăturarea consecințelor.

Puciul comunist din 19 august 1991 de la Moscova al forțelor reacționare a apropiat data
adoptării independenței. În noua situație creată, Republica Moldova a condamnat puciul
militaro-comunist,califcându-l drept „Lovitură de stat a forțelor reacționare.”

La 23 august 1991, Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova a adoptat Hotărârea cu

privire la Partidul Comunist din Moldova, prin care activitatea PC a fost suspendată.
La 27 august 1991, la Chișinău a fost convocată Marea Adunare Națională, la care au
participat peste 600 000 de oameni din toate raioanele și orașele Moldovei. La cererea
Adunării, Parlamentul a votat „Declarația de Independență a Republicii Moldova” și a adoptat
imnul de stat „Deșteptă-te, române”. În Declarația de Independență a Republicii Moldova
se solicita tuturor statelor și guvernelor lumii recunoașterea independenței sale. Totodată,
era exprimată dorința de a stabili relații politice, economice, culturale cu toate statele lumii.
Prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova a fost România. În scurt
timp, independența a fost recunoscută de peste o sută de state ale lumii. Primul președinte
al Republicii Moldova a fost Mircea Snegur, ales la 8 decembrie 1991