Ipssm Veterinar

COVALEAVET AGROMED S.R.L.
JUD. GALATI, SAT PECHEA, STR. NORDULUI, NR. 2A

CUI: 43302134; J17/1352/2020
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU

CABINETE VETERINARE
I.P.S.S.M. CABINET VETERINAR
CAP I - PRESCRIPTII GENERALE

Art.1. Instructiunile. specifice de securitate a muncii pentru sectorul cresteri animalelor, cuprind
prevederi de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca.
Art.2. Scopul prezentelor instructiuni este eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare
existente in cadrul acestor activitati, proprii celor patru componente ale sistemului de munca (executant –
sarcina de munca – mijloace de oroductie – mediu de munca).
Prevederi comune
Selectia personalului in vederea incadrarii
si repartizarii pe locuri de munca
Art.3. Lucrarile in zootehnie pot fi executate numai de persoane avand varsta peste 18 ani care au
calificarea necesara, cunosc procedeele de lucru, aparatura si instalatiile meseriei pe care o practica si au fost
instruite din punct de vedere al securitatii si igienei muncii.
Art.4. Persoanele care nu sunt calificate pentru meseria respectiva sau nu au implinit 18 ani pot fi
admise la lucru in conditii normale ca ajutor, numai sub supravegherea directa a cadrelor calificate in aceste
lucrari si numai dupa insusirea instructajului de protectie a muncii.
Art.5. Nu se pot angaja persoane sub 18 ani, persoane cu afectiuni pulmonare cronice, afectiuni
nervoase cu accese epileptiforme, invaliditati care nu permit eforturi fizice, afectiuni cardiace cronice sau acute
sau cu alergii la contactul cu materii organice sau mirosuri de disconfort.
Art.6. Repartizarea la locurile de munca se efectueaza numai dupa calificarea pe care o au executantii
pentru lucrarile ce li se incredinteaza, modul cum si-au insusit notiunile corespunzatoare acestor lucrari si
aptitudinea, experienta, capacitatea fizica si neuropsihica.
Controlul medical la angajare si periodic
Art.7. Personalul, indiferent de varsta si sex, poate fi incadrat numai dupa efectuarea examenului
medical si care sa ateste ca este apt pentru astfel de munca, cu riscurile legate de expunerea profesionala la
agenti biologici.
Art.8. Personalul va face un control medical periodic, in functie de specificul activitatii si conditiile in
care acesta se desfasoara, inclusiv pentru cei expusi la agenti biologici.
Instruirea personalului
Art.9. (1) Organizarea si desfasurarea activitatii de instruire a lucratorilor in domeniul securitatii muncii
se vor realiza potrivit prevederilor legale.
(2) Agentul economic se va asigura ca muncitorii din cadrul unitatii primesc o instruire completa
privind:
a) riscuri potentiale pentru sanatate;
b) precautii care trebuie luate pentru prevenire a expunerii la agentii biologici;
c) cerinte de igiena;
d) purtarea si utilizarea echipamentului individual de protectie;
e) masurile care trebuie luate de muncitori in cazul unor evenimente si pentru prevenirea lor;
(3) Instruirea va respecta:
a) va fi efectuata la inceputul activitatii care implica contractul c agentii biologici;
b) va f adaptata ca sa tina cont de riscurile noi sau modificate;
CUI: 43302134; J17/1352/2020
c) seva repeta periodic.

(4) Agentul economic va asigura instructiuni proprii de securitate a muncii afisate la locul de munca.
Dotarea personalului cu echipament individual de protectie
Art.10. Agentii econmici au obligatia sa acorde gratuit echipament individual de protectie adecvat
intregului personal expus riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala.
Art.11.(1) Stabilirea mijloacelor individuale de protectie (sortiment si tipuri) se face pe baza analizei si
cumularii factorilor de risc la care este expusa persoana in timpul indeplinirii sarcinii de munca, de catre
comisia mixta, compusa din personal de specialitate apartinand agentului economic si un reprezentant al
organizatiei sindicale si se aproba de consiliul de administratie.
(2) In cazul activitatilor pentru care exista un risc privind sanatatea si securitatea muncitorilor,
datorita muncii cu agenti biologici, se vor lua masuri pentru a se asigura ca echipamentul de protectie este:
a) depozitat corespunzator intr-un loc bine definit;
b) verificat si curatat inainte si in orice caz dupa utilizare;
c) reparat daca a fost defect sau inlocuit inainte de utilizare;
Protectia impotriva electrocutarii
Art.12.(1) Instalatiile electrice din fermele de crestere si ingrasare a animalelor si pasarilor trebuie sa
corespunda prevederilor Instructiunilor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
(2) Personalul de deservire si intretinere a instalatiilor si echipamentelor electrice, precum si a
utilajelor actionate electric, trebuie sa respecte prevederile privind utilizarea si verificarea periodica a
respectivelor instalatii, echipamente si utilaje electrice.
(3) Pentru prevenirea pericolului de electrocutare conducatorul locului de munca va verifica zilnic,
inainte de punerea sub tensiune, utilajele si echipamentele actionate electric. Remedierea defectiunilor va fi
executata de electricianul de serviciu.
(4) Instalatiile electrice de forta si de lumina din toate tipurile de grajduri si anexele acestora, de la
instalatiile de uscat furaje verzi, de la instalatiile de incubatie si de la orice alte cladiri, precum si instalatiile
aferente sectorului zootehnic vor fi executate conform instructiunilor tehnice in vigoare, iar mentinerea lor in
perfecta stare de functionare este obligatorie.
(5) Se interzice salariatilor sa intervina la instalatiile electrice, cu exceptia persoanelor autorizate si
calificate in meseria de electrician.
(6) Avand in vedere faptul ca in sectorul zootehnic sunt spatii cu medii umede, cu agenti corozivi, cu
praf excesiv, care favorizeaza aparitia mai frecventa a deficientelor electrice si, deci, a pericolelor de
electrocutare se va tine seama ca instruirea personalului de deservire sa se faca temeinic.
(7) Toate utilajele actionate electric vor avea asigurata legarea la nul si la instalatia de protectie prin
legare la pamant.
Protectia impotriva incendiilor si a exploziilor

Art.13. Pentru prevenirea si stingerea incendiilor in sectoarele zootehnice, si depozitele de furaje se va
executa instruirea tuturor salariatilor si se vor asigura:
a) sigurante fuzibile corespunzatoare in tablourile electrice de distributie;
b) globuri de protectie montate la corpurile electrice de iluminat;
c) mijloace de iluminat (felinare de vant);
d) instalatii de protectie contra trasnetului la adaposturile de animale mari, prevazute si executate
conform normativului in vigoare. Cand conditiile specifice impun, se pot monta IPT si la adaposturile de
animale la care nu e obligatoriu acest lucru.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Art.14. In grajduri, magazii, la bucatariile furajere, buncaele de nutreturi combinate si la locurile de

munca unde functioneaza mori cu ciocane sunt interzise: fumatul, focul deschis, intrarea cu materiale
incandescente, producerea de scantei, lovrea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din
materiale sintetice. In acest scop pe usa de intrare se vor monta indicatoare de avertizare.
Art.15. Dotarea adaposturilor de animale cu mijloace de evacuare prevazute cu:
a) sisteme care permit manevrarea usoara a usilor de evacuare, atat din interiorul adapostului cat si
din exterior.
b) sisteme de dezlegare simulata, pe grupe de animale;
c) mijloace de evacuare a animalelor (paturi, saci, foi de cort, dispozitiv de condus pentru tauri, cosuri
de nuiele), etc. stabilite in raport cu specia animalelor si numarul acestora.
Animalele speriate si cele care nu pot fi in mod normal salvate de la incendiu vor fi acoperite la cap cu
un sac, pentru a putea fi evacuate din cladirea in flacari.
Art. 16. Pentru prevenirea incendiilor la depozitele de paie si furaje:
a) depozitele se vor amplasa in afara incintelor construite astfel incat vanturile dominante sa nu bata
dinspre depozit spre zona construita a fermelor;
b) terenul afectat depozitelor se va imprejmui, va fi prevazut cu un singur acces si va fi asigurat cu paza
permanenta;
c) intreaga suprafata a depozitelor se va curata de vegetatie uscata sau alte resturi combustibile;
d) se vor construi drumuri functionale, astfel amenajate incat sa asigure circulatia mijloacelor de
interventie la incendii pe cel putin doua laturi ale depozitului, practicabile in orice anotimp si avand latimea
minima de 3,5 m.
e) sirele vor fi amplasate transversal fata de directia vantului dominant iar intre sire si imprejmuire se
va amenaja o fasie libera cu latimea de 5 m., care va fi arata si permanent intretinuta;
f) depozitul va fi amplasat in apropierea unor surse naturale de apa pe care se vor amenaja acumulari
sau rampe de alimentare.
Art.17. Dotarea comuna a sectoarelor zootehnice si a depozitelor de furaje trebuie prevazuta cu:
a) un sistem mecanic pentru alarmarea salariatilor din sector si depozit in caz de incendiu;
b) un sistem de anuntare a incendiilor la agentul economic si la pompieri;
c) o instalatie de hidranti exteriori si statie de pompare prevazute, executate si echipate cu accesorii
(furtun, tevi, hidranti) conform instructiunilor;
d) o pompa manuala pentru stingerea incendiilor in cazul in care nu se dispune de retele de hidranti;
e) o rezerva intangibila de apa pentru stingerea de incendiu, care se asigura conform normativului in
vigoare;
f) stingatoare transportabile cu apa pulverizata sau cu spuma chimica;
g) instalatii de protectie contra trasnetului prevazute si executate conform normativului in vigoare.
Art.18. Stingerea incendiilor la depozitele de paie si furaje se asigura numai cu personal instruit
temeinic. In acest scop sefii formatiilor de lucru, sub supravegherea directa a agentului economic, vor face
exercitii trimestriale.
Organizarea locului de munca
Art.19. Lucrarile de crestere a animalelor se efectueaza numai cu aprobarea conducatorului
procesului de productie, pe baza tehnologiilor de hranire si dupa efectuarea instructajului cu privire la
exploatarea instalatiilor si a echipamentelor tehnice si cu privire la securitatea muncii.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Art.20. Inainte de inceperea lucrului, persoana insarcinata cu supravegherea operatiilor de furajare,

adapare si intretinere va verifica daca au fost luate toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea
accidentelor si imbolnavirilor.
Art.21. La locurile de munca permanente se vor afisa, in mod obligatoriu, instructiuni de folosire a
utilajului si indicatoare de securitate conform standardului in vigoare, iar salariatii vor avea la dispozitie
sculele, dispozitivele de abordare si contentionare etc. pentru a putea executa lucrarile cu efort minim, in mod
nepericulos si in pozitie cat mai comoda de lucru.
Art.22. La executarea lucrarilor de sudare si taiere a metalelor in grajdurile de animale, magazii,
depozite sau in apropierea elementelor de constructie combustibile, se vor lua masuri de prevenire a
incendiilor prin acoperirea acestora cu saci umectati si pregatirea unor vase cu apa, stingatoare cu praf inert si
dioxid de carbon si cu spuma carbonica pentru stingerea unui eventual inceput de incendiu.
Art.23. Nu se admite abordarea si contentionarea animalelor retive daca exista dispozitivele necesare
in stare de functionare (baston de conducere, travaliu, iavasa, etc.).
Art.24. Utilajele vor fi bine fixate, legate la pamant si dotate cu aparatori si dispozitive de protectie in
buna stare. De asemenea, utilajele vor avea afisate instructiunile tehnice de exploatare si instructiuni proprii de
aplicare a instructiunilor de protectia muncii.
Art.25. Personalul trebuie sa poarte echipamentul individual de protectie corespunzator lucrarilor pe
care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare, conform cu Normativul-cadru de acordare si utilizare a
echipamentului individual de protectie aprobat de M.M.P.S.
Art.26. Zilnic, inainte de inceperea lucrului, conducatorul locului de munca si seful de echipa vor
verifica starea de sanatate si oboseala a salariatilor. Daca acestia se afla sub influenta bauturilor alcoolice vor fi
indepartati de la lucru.
Art.27. Persoanele cu atributii de serviciu vor urmari si vor interzice introducerea si consumul
bauturilor alcoolice in unitate si la locurile de munca, cunoscand ca raspund personal de starea si capacitatea
de munca a salariatilor din subordine pe tot timpul lucrului.
Art.28. La repartizarea lucrarilor pe salariati, conducatorul locului de munca sau seful de echipa va
indica procedeul corect si nepericulos de lucru si masurile corespunzatoare privind utilizarea instalatiilor,
utilajelor si sculelor din dotare.
De asemenea va verifica starea echipamentului individual de prtectie si a echipamentului individual de
lucru care va fi folosit la lucrarea respectiva.
Art.29. Deratizarea, dezinfectiile si dezinsectiile vor fi efectuate de salariati in perfecta stare de
sanatate si instruiti in mod special; in timpul lucrarilor va fi purtat obligatoriu echipamentul de protectie.
Medicamente si substante toxice
Art.30. Pentru inlaturarea pericolului de accidentare, ca urmarea folosirii necontrolate a
medicamentelor de catre salariati, acestea vor fi pastrate sub cheie de un angajat cu obligaii nominalizate prin
fisa postului, ordin sau decizie scrisa de catre agentul economic.
Combaterea noxelor
Art.31. Adaposturile pentru animale trebuie sa fie prevazute cu sisteme de canalizare si ventilatie.
Independent de gradul de impurificare a aerului se va prevedea ventilatie naturala sau mecanica.
Art.32. Sistemul de canalizare va avea inclinare pentru scurgerea lichidelor in bazinele de colectare.
Acestea vor fi acoperite cu capace suficient de rezistente si incuiate cu lacat. Curatarea periodica a bazinelor de
colectare (foselor) este obligatorie.
Art.33. Gazele vor fi evacuate de la locul de producere sau din apropiere a lor printr-un sistem de
ventilatie eficace, care sa corespunda prevederilor din Instructiunile. generale de protectie a muncii.
Art.34. Accesul personalului in zonele periculoase unde exista acumulari de gaze (platformele cu
dejectii, camine, fose, etc.) va fi blocat si marcat vizibil cu placi de avertizare si interdictie. Capacele foselor,
CUI: 43302134; J17/1352/2020
camera gratarelor, baznele de receptie, etc. vor fi inchise cu lacat, iar cheia va fi la conducatorul locului de
munca.
Art.35. Lunar, personalul de la statia de epurare va fi supus controlului medical.
Art.36. Atunci cand este necesar sa se patrunda in locuri cu substante nocive, echipa de interventie va
fi echipata cu mijloace de protectie individuala corespunzatoare (aparate izolante, aparate de salvare, etc.).
Art.37. Pentru prevenirea formarii pulberilor vegetale explozive si obtinerea concentratiilor sub
valorile admise de instructiuni se vor etansa capacele si imbinarile de la morile cu ciocane,iar instalatia de
ventilatie se va folosi corect.
Probleme de microclimat
Masuri generale
Art.38. Instalatiile de ventilatie generala si locala din halele de crestere si ingrasare a animalelor vor fi
in buna stare, urmarindu-se functionarea lor in permanenta la parametrii proiectati.
Art.39. La reglarea sistemului de ventilatie pentru evacuarea gazelor care viciaza aerul in adaposturi
(amoniac, hidrogen sulfurat, dioxid de carbon) se va tine seama ca miscarea aerului sa nu depaseasca 1 m. pe
secunda.
Art.40. Locul de unde se capteaza aerul proaspat se va alege dintr-o zona fara noxe.
Art.41. La folosirea sistemelor de incalzire, temperatura maxima a aerului la iesirea din aparate va fi
cea stabilita in tehnologia de crestere si ingrasare a animalelor.
Activitatea de pregatire si distribuire a hranei
Reguli generale
Art.42.(1) Se interzice cumpararea de tractoare, masini agricole, utilaje si instalatii la cre nu sunt
realizate de catre constructor masurile tehnice de securitate a muncii stabilite de Instructiunile. generale de
protectie a muncii si de prezentele instructiuni ( dispozitive de protectie a muncii, aparatori de protectie,
carcase metalice, intrerupatoare, etc.).
(2) In cazul in care persoana juridica, precum si persoana fizica procura tractoare, masini agricole,
utilaje si instalatii la care lipsesc aparatorile, dispozitivele si mijloacele de protectie sau care prezinta pericol de
accidentare in timpul exploatarii, responsabilitatea, in caz de accident – se muta de la constructor la cei care au
introdus in exploatare un asemenea tractor, masina sau instalatie neconforma cu instructiunile. de protectie a
mncii.
(3) Persoanele juridice sau fizice au obligatia de a procura numai acele echipamente tehnice,
tractoare, masini agricole si instalatii care sunt conforme cu prevederile Legii care stabileste ca echipamentele
tehnice pot fi fabricate, importate, comercializate si folosite numai daca indeplinesc conditiile de protectie a
muncii certificate de organele competente potrivit legii.
Art.43. Pentru prevenirea accidentelor se interzice;
a) pornirea utilajelor pana nu se verifica instalatia electrica, starea tehnica si daca in interior nu se
gasesc corpuri straine.
b) folosirea utilajelor cu organe active (cutite, ciocane, melc de amestecare) si transmisii defecte;
c) functionarea masinilor cu organe active dezechilibrate;
d) ounerea in functiune a utilajelor fara aparatori de prtectie;
e) deschiderea capacelor de la camerele de macinare si tocare pana se opreste organul activ (rotorul)
cu ciocane sau cutite;
f) punerea in functiune a utilajului, dupa remedierea defectiunii, decat dupa controlul legarii la
pamant.
Pregatirea hranei
Utilaje si instalatii pentru pregatirea furajelor grosiere si suculente
Art.44. Se vor asigura urmatoarele masuri de securitate a muncii:
CUI: 43302134; J17/1352/2020
a) tocatorile pentru grosiere si suculentese vor fixa bine, pentru a nu se deplasa in timpul functionarii;
b) se va verifica inainte de inceperea lucrului starea cutitelor si, in special, strangerea si asigurarea
acestora pe toba de tocare. Pentru fixarea cutitelor se interzice folosirea suruburilor si a piulitelor cu filet uzat.
c) personalul de deservire al tocatorii trebuie sa aiba hainele bne stranse pe corp si parul strans sub
basc, sapca sau boneta;
d) alimentarea tocatorilor se va face de catre salariati instruiti care vor avea grija ca la impingerea
tulpinilor sau radacinoaselor sa nu se apropie cu mainile de angrenajele sistemului de alimentare. Jgheabul de
alimentare al tocatorilor va fi acoperit pe o lungime de cel putin 35 cm. De la valturile de alimentare.
e) in timpul functionarii masinii este interzisa urcarea in picioare pe carcasa aparatorii de la paletele
tocatorii, in scopul dirijarii cosului de evacuare a nutreturilor.
f) in timpul lucrului nu se vor face reglari, ungeri, montari sau demontari de piese;
g) deservantul tocatorii nu are voie sa intervina pentru repararea agregatului; aceasta operatie va fi
executata de mecanicul de intretinere;
h) deservantul trebuie sa observe ca in timpul fnctionarii sa nu patrunda in masina corpuri metalice
sau pietre care pot deteriora cutitele si provoca accidente prin fisurarea si desprinderea unor bucati din ele in
timpul lucrului;
i) in timpul lucrului este interzis sa se gaseasca oameni la locul de depozitare a materialului tocat,
existand pericolul de a fi loviti sau acoperiti de materialul ce se depoziteaza;
j) in timpul functionarii, cand se constata o blocare a tocatorii cu radacinoase, aceasta nu se va
desfunda cu mana sau cu alte unelte; se va opri mai intai masina si apoi se efectueaza deblocarea;
k) in jurul cazanelor de oparit sau fiert se vor monta balustrade de sprijin distantate de marginea
cazanului la 10-15 m. Pe pardoseala se vor monta gratare de lemn, pentru a preintampina alunecarile sau
caderile in cazan;
l) in scopul evitarii oparirii, cand se executa operatiunea de golire, in interiorul cazanelor vor fi
instalate dispozitive mecanice, sub forma de furca, gratar sau pompe pentru golire;
m) cazanele care utilizeaza aburi vor fi prevazute cu hote sau alte instalatii de ventilatie, pentru
absorbtia aburului si inlaturarea atmosferei incarcata cu vapori;
n) este interzisa repararea si desfundarea cazanelor aflate sub presiune, inainte de deschiderea si
golirea acestora;
o) cazanele si aparatele de masura si control vor fi supuse verificarilor periodice;
p) este interzisa depasirea presiunii prevazute in instructiunile de folosire a cazanului;
Utilajele pentru pregatirea furajelor
Art.45. La utilajele pentru pregatirea furajelor se vor respecta urmatoarele reguli:
a) deservirea morilor cu ciocane se va face numai de personal pregatit pentru aceasta munca si care a
fost instruit cu regulile securitatii muncii;
b) tabloul electric de distributie a energiei electrice va fi amplasat in incapere separata;
c) se va controla sa nu patrunda corpuri metalice la ciocane care pot sa le desprinda din articulatii si sa
sparga carcasa morii;
La constatarea patrunderii unui corp strain in moara, se va opri utilajul si acesta va fi eliminat.
d) la actionarea morii cu motor termic se va asigura ca evacuarea gazelor arse sa se faca in afara si cat
mai departe de pereti sau acoperisuri, pentru a se evita intoxicatiile si incendiile;
e) in cladirea morii se interzice cu desavarsire fumatul si folosirea focului deschis;
f) este interzisa depozitarea in incaperea morii cu ciocanele a materialelor, combustibililor si
lubrifiantilor;
CUI: 43302134; J17/1352/2020
g) este interzisa blocarea cu materiale sau cu saci cu produse a cailor de acces (scara si spatii de
trecere sau manipulare) precum si la materialele pentru stins incendiul;
h) incaperile in care lucreaza morile cu ciocane vor fi prevazute cu ferestre rabatabile care sa asigure
patrunderea aerului proaspat in interiorul acestora.
Distribuirea hranei
Taurine
Art.46. Desfacerea sirelor din baloti se va face numai de sus in jos, folosindu-se in acest scop scari
corespunzatoare. Se interzice desfacerea sirelor intr-un mod in care s-ar putea crea tunele, intrucat acestea
provoaca accidente prin prabusire.
Art.47. Buncarele pentru depozitarea concentratelor combinate uscate vor fi prevazute in mod
obligatoriu cu gratare sub capacele de vizitare si in caz de blocare a materialului in buncare se interzice
personalului sa intre in buncar pentru deblocare. Aceste lucrari se vor executa din exterior cu scule adecvate.
Art.48. In zona in care are loc incacarea sau descarcarea cu lopata a furajelor uscate, pulverulente sau
granulate este interzis accesul persoanelor straine.
Personalul care executa aceste lucrari trebuie sa poarte echipamentul individual de protectie
conform normativului cadru.
Art.49. La descarcarea furajelor in vrac, salariatii se vor aseza in asa fel incat sa nu se loveasca intre ei
cu uneltele de lucru sau sa pulverizeze furajul care se descaca.
Art.50. Manipularea furajelor in vrac se va face nmai cu carucioare, roabe, jgheaburi. Se interzice
efectuarea lucrului prin aruncarea la distanta a furajelor cu lopata.
Art.51. La utilajele pentru lucrarile de distributie a hranei, agentii economici vor asigura realizarea
urmatoarelor masuri:
a) carucioarele pentru transportul hranei se vor incarca in limita greutatii normale, pentru a nu
suprasolicita in cazul manipularii manuale;
b) aleea pe care circula carucioarele va fi curata si fara obstacole, pentru evitarea accidentarilor si a
efortului fizic suplimentar;
c) in grajdurile in care se folosesc vagonetii suspendati se vor lua masuri ca punctele de suspendare sa
fie solide. Verificarea lor se va face periodic;
d) calea de rulare, punctele de articulatie si schimbatoarele de directie sa fie in stare de functionare,
iar schimbarea de directie sa se efectueze cu atentie, pentru a se evita socurile ce pot provoca desprinderea
elementelor de sustinere.
e) bascularea caruciorului se va face cu atentie, pentru a se evita desfasurarea lanturilor de sustinere
mai mult decat este necesar.
Art. 52. Manipularea carucioarelor de transport a furajelor uscate, in vrac sau in saci, se va face cu
mare atentie, prinzandu-se caruciorul de mijlocul barei de conducere si nu lateral, pentru a se preveni strivirea
degetelor de grilaje sau de stalpii de sustinere.
Art.53. Se interzice:
a) punerea in functiune a amestecatoarelor si masinilor de distribuit nutreturi fara aparatoare de
protectie corespunzatoare;
b) prezenta persoanelor in apropierea masinilor de distribuit in timpul functionarii;
c) efectuarea lucrarilor de intretinere tehnica, verificari sau remedieri ale unor defectiuni asupra
utilajelor aflate in functiune;
d) depasirea vitezei de transport in interiorul fermei (5 km./h.) si transportul de persoane in masina.
Art.54. Se va da o atentie deosebita depasarii utilajelor de transport nutreturi si remorcilor
tehnologice, in special daca deplasarea are loc in interiorul adaposturilor.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Porcine
Art.55. In cazul hranirii porcinelor in grup, in fermele de tip gospodaresc, hrana se va pune in
jgheaburi ianinte de intrarea porcinelor, iar in fermele de tip industrial se vor respecta prevederile fluxului
tehnologic.
Art.56. Spatiul de trecere fiind si asa destul de redus, culoarele de acces vor fi degajate complet
pentru a nu stanjeni deplasarea ingrijitorilor in timpul distribuirii hranei.
In timpul distribuirii, ingrijitorii vor purta salopete incheiate pentru a se evita agatarea lor de
inchizatori sau de balamalele existente la boxe.
CAP II - COLECTAREA PRODUSELOR PRIMARE

Mulsul
Art.75. In timpul mulsului manual, mulgatorul va sta pe scaunul de muls, in dreapta, inaintea ugerului,
incat sa nu poata fi lovit de animal, stiind ca taurinele lovesc cu picioarele numailateral. Scaunul de muls va
avea placa de deasupra suficient de larga si rotunda, cu un singur picior solid. Fixarea scaunului de mulgator se
va face cu ajutorul nei curele. In timpul mulsului coada se va fixa la membrul posterior opus pozitieide muls.
Art.76. Exploatarea instalatiilor de muls mecanic se va face cu respectarea urmatoarelor reguli de
securitate a muncii:
a) nu este permis mulgatorului sa execute reparatii la instalatia elecrica sau sa faca operatii de
verificari la pompele de vacuum. Intretinerea instalatiei electrice se va face de catre electricieni autorizati;
b) la instalatiile de muls centralizat mulgatorul nu va intra cu capul sau partea superioara a corpului
intre bara de protectie si animal;
c) eneratorul de vacuum s tabloul de distributie pentru curent electric vor fi montate intr-o camera
separata, special amenajata (podeaua prevazuta cu sifon de scurgere indreptul rezervorului uniformizator de
vacuum) si bine iluminata. Generatorul de vacuum va fi izolat de restul instalatiei prin montarea mansonului de
cauciuc in pozitie verticala;
d) motorul electric si pompa de vacuum trebuie bine fixate pe un postament de beton si legate la
centura de impamantare.
Se interzice functionarea oricarui motor electric de actionare, fara a avea montat capacul cutiei de
borne.
e) nu este permis ca la spalarea conductei de vacuum de la instalatia de muls sa se introduca mai mult
de 5-7 l. Solutie, adica sa nu depaseasca 70% din capacitatea rezervorului pentru eliminarea apei de
condensare;
f) instalatiile de muls vor fi exploatate numai de catre personalul instruit in acest scop;
g) este interzisa tinerea combustibilului sau a altor substante in incaperile instalatiei de muls;
h) electroincalzitorul de apa T-200 nu va fi pus sub presiunea apei din reteaua de alimentare;
i) se interzice montarea unui robinet la conducta de apa calda de la electroincalzitorul T-200; aceasta
ramificatie de la apa calda trebuie sa ie libera;
j) a nu se lucra c electroincalzitorul daca acesta prezinta scurgere in orice punct al instalatiei.
Art.77. Personalul va respecta cu strictete instructiunile. de igiena sanitara, atat in ce priveste igiena
individuala, cat si cea a animalului, a locului de munca, a aparatelor si a instalatiilor de muls.
La instalatia de muls cu transportul laptelui pe conducta se vor respecta urmatoarele:
a) verificarea fixarii corecte a motorului si a pompei de vacuum pe suport si asigurarea lor prin
strangerea suruburilor;
CUI: 43302134; J17/1352/2020
b) in cazul in care pentru dezinfectarea instalatiei de muls se utilizeaza substante acide sau alcalaine,
se va purta ehipamentul individual de protectie si se va lucra sub supravegherea conducatorului locului de
munca;
c) personalul care deserveste instalatia va fi supus periodic controlului sanitar, pentru prevenirea
raspandirii unor boli contagioase;
d) interventiile pentru remedierea defectiunilor se vor face numai cu instalatia scoasa din functiune;
e) in camera masinilor n se vor depozita substante inflamabile si se va evita blocarea cailor de acces.
CAP III - ABORDAREA, CONTENTIONAREA SI TRANSPORTUL ANIMALELOR

Taurine
Art.78. Abordarea si contentionarea taurinelor se face prin apropierea ingrijitorului din spatele
animalului, care se asaza in dreptul spetei stangi, cu fata spre capul animalului, iar cu mana stanga apuca varful
cornului acoperindu-l cu degetul mare. Mana dreapta va cobora usor printre coarne, apucand intre degetul
mare si aratator peretele despartitor al narilor, strangand si ridicand capul animalului. Antebratul se sprijina pe
fruntea si nasul animalului. In cazul unui animal retiv, un alt ingrijitor va imobiliza si cornul drept.
Art.79. Pentru evitarea ranirilor prin impungere se vor taia si pili varful coarnelor. In toate fermele se
va face ecornarea obligatorie a viteilor de ambele sexe intre 7-10 zile de la fatare.
Art.80. Orice interventie la taurinele care impung se va face dupa aplicarea mucaritei, iar la bubaline
numai in travaliu.
Art.81. Curatarea ongloanelor si potcovitul se vor face la travaliu (razboi), care trebuie intretinut in
buna stare.
Art.82. In lipsa travaliului, curatarea ongloanelor anterioare se va face prin fixarea capului animalului
tinand cu o mana de nari si cu cealalta de varful cornului.
La curatarea ongloanelor posterioare se aplica mucarnita, un ingrijitor contentioneaza bine
animalul,iar altul prinde cu o mana tendonul de deasupra jaretului si cu cealalta mana buletul, introducand un
genunchi sub piciorul anmalului.
Art.83. Obisnuirea boilor la jug se face de doi muncitori, mai intai la tanjeala, iar apoi la car,
interzicandu-se urcarea sau circulatia in car. Inainte de injugare se va verifica starea vehiculului si a intregului
atelaj.
Art.84. Pentru prevenirea accidentelor grave provocate de catre tauri sau de catre taurasii destinati
reproductiei, este obligatorie ecornarea si echiparea acestora, la varsta de 12-14 luni, cu un inel nazal si
capastru cu gatar.
Art.85. Inelele nazale se aplia de catre sau sub supravegerea unui medic veterinar, dupa ce animalul a
fost contentionat in travaliu si i s-a imobilizat capul. Aplicarea inelului nazal se face cu ajutorul clestelui pentru
introducerea inelelor nazale,perforandu-se peretele despartitor al narilor (septum nazal) in mijlocul zonei celei
mai subtiri al acestuia. Pentru a micsora durerea resimtita de animal si linistirea pe durata operatiei se va face
tranchilizarea acestuia printr-o injectie cu combelen sau romergan.
Ruperea septumului nazal atrage dupa sine reformarea si sacrificarea animalului.
Art.86. Taurii vor fi tinuti separat, iar legarea la iesle se face prin doua lanturi cu zale groase care se
prind cu un capat la inelele laterale ale capastrului si cu celalalt capat la inelele fixate, dupa caz, la despartiturile
laterale ale standurilor sau la iesle. Lungimea lanturilor trebuie sa permita animalului consumarea normala a
ratiei si adaparea cu usurinta.
In cazul ieslelor de beton, inelele de legare a taurinelor se prind la armaturi, odata cu turnarea
ieslelor,la 25 cm. Submarginea superioara a ieslei si la distanta de 60 cm. de mijlocul standului.
In cazul ieslelor de lemn, inelele de legare se prind de pilonii ieslei sau daca acestia nu se pot folosi, la
stalpii de lemn de esenta tare ingropati pe o adancime de cel putin 0,75 m.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Art.87. Inainte de scoaterea taurinelor din grajd, ingrijitorii vor verifica lantul, inelul din nas si bastonul
care se fixeaza de inel; taurii vor fi scosi numai de ingrijitorii respectivi. In timpul conducerii taurului, ingrijitorul
va sta totdeauna numai in partea stanga a animalului, in dreptul spetei, tinand capatul bastonului cu mana
stanga,iar mijlocul bastonului cu mana dreapta astfel ca botul taurului sa fie indreptat numai in directia de
mers.
Art.88. Taurii care impung sau care manifesta retivitate vor fi condusi la monta sau la sala de recoltare
de catre doi ingrijitori cu doua bastoane.
Art.89. Legarea taurilor la pasune se face cu un lant lung de 6-8 m. care se prinde de inelul lantului de
la capastru, care trece prin inelul nazal. Cu celalalt capat lantul de priponire se prinde de un inel fixat in centrul
unei dale prismatice din beton armat, cu inaltimea de 15 cm. si o baza patrata cu latura de 50 cm.
Art.90. Abordarea taurului legat la pasune se face prin prinderea lantului de priponire dinspre
extremitatea legata la dala. Apoi, lantul se intinde lateral fata de taur, micsorandu-se treptat distanta fata de
acesta pana cand inelul nazal poate fi prins.
Se va evita apropierea frontala de taur, urmarindu-se ocuparea unei pozitii laterale fata de acesta.
Art.91. Nepericulos s-a dovedit si sistemul de legare a taurilor la pasune cu ajutorul dispozitivului cu
rola cu maner si colti metalici.
Art.92. Prinderea lanturilor de inelele capastrului sau la inelele de legare se face in toate situatiile prin
calus si inel auxiliar de prindere, trecand lantul de doua ori prin inel.
Art.93. Abordarea taurilor legati se face numai de catre ingrijitorul respectiv si in mod obligatoriu prin
prinderea inelului nazal direct cu bastonul de conducere (dispozitivul de abordare si conducere), fara prinderea
prealabila a inelului cu mana. Cand nu se poate realiza aceasta prindere, abordarea se face incepand cu
prinderea inelului nazal cu un carlig de abordare (lung de 1 m.) si ridicandu-se capul animalului pana la nivelul
care permite prinderea inelului nazal cu bastonul de conducere.
Art.94. Fiecare ingrijitor trebuie sa aiba in dotare 2 bastoane de conducere, la 2 ani si ori de cate ori
este nevoie, acestea se inlocuiesc cu altele noi.
Se interzice asezarea pe pamant a capatului bastonului de conducere si respectiv a botului
animalului
Abordarea taurilor legati la iesle se face din fata animalului. Nu se intra in stand intre tauri inainte de
aplicarea bastonului de conducere. In masura in care este posibil, dezlegarea se face din fata ieslei sau
conovatului, fara a se intra intre tauri.
Art.95. Abordarea taurilor liberi se va face diferit dupa situatie:
a) pentru taurii liberi in boxe, se va folosi carligul de abordare, din afara boxei, dupa care se creeaza o
pozitie convenabila pentru aplicarea bastonului de condus, fara intrarea in boxa. Intrarea in boxa nu se
permite decat pentru un alt ingrijitor decat cel care a fixat taurul cu bastonul de conducere;
b) pentru taurii aflati in padoc se procedeaza ca si in cazul abordarii taurilor din boxe, putandu-se intra
in padoc numai dupa prinderea inelului nazal cu bastonul de conducere;
c) pentru taurii liberi in camp sau scapati din adapost, prima masura va consta in indepartarea tuturor
persoanelor straine si punerea lor la adapost de orice risc de accidentare.
Abordarea taurului se face obligatoriu de cel putin doua persoane,una purtand carligul de abordare iar
cealalta bastonul de conducere. Cand se considera necesar, alte 1-2 persoane purtand mijloace de aparare, pot
ajuta la prinderea taurului.
Art.96. La unitatile de insamantari artificiale cu program permanent de recoltare, aleea de conducere a
taurilor la sala de recoltare va fi prevazuta cu gard de protectie inalt de 1,20 m., ingrijitorul mergand pe o parte
a gardului de protectie iar taurul de cealalta parte a gardului.
Art.97. Ingrijitorul va conduce grupul de tauri prinsi la bara cu ajutorul bastonului de condus, prins de
bara prin intermediul inelului de conducere sudat la mijlocul barei.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Ingrijitorul va merge in fata barei, la mijlocul ei, avand obligatoriu interpus intre el si bara, bastonul de
conducere.
Art.98. Taurii aflati liberi in boxe nu vor putea fi pansati decat dupa prealabila lor contentie. Prinderea
acestora pentru a putea fi legati se face in conditiile art. 95. Inmod similar se va proceda si la orice alta
operatiune care presupune intrarea unei persoane in boxa.
Contentia se asigura prin legarea taurilor la inelele special prevazute in acest scop.
Art.99. Dupa terminarea lucrarilor in boxa, dezlegarea taurului se va executa numai din exteriorul
boxei. Dezlegarea se va putea face numai dupa ce a fost verificata inchiderea usii de la boxa care va avea
incuietori cu asigurare. Dezlegarea se face prin introducerea mainii pe fereastra boxei, avand grija ca aceasta
sa nu fie prinsa sau roasa de lantul de prindere prin eventuale miscari bruste ale taurilor.
Persoana care efecueaza operatiunea de dezlegare nu are voie sa-si introduca trunchiul sau capul in
fereastra boxei.
Art.100. Pentru operatiunile sanitar-veterinare curente, taurii vor fi contentionati la iesle prin metoda
obisnuita de legare.
In plus animalului i se va prinde inelul nazal cu un baston de conducere de catre un ingrijitor. Pentru
taurii retivi, spatiul din dreapta si din stanga animalului va fi liber, iar prinderea inelului nazal se va face cu doua
bastoane tinute in fata si lateral de aceeasi parte a animalului intr-un unghi de 45.
Art.101. Alte operatiuni sanitar-veterinare speciale care necesita interventia pe taur vor putea fi
efectuate numai in travaliu sau prin contentionarea animalului dupa metodele speciale de trantire si contentie
in fata travaliului vor putea fi efectuate numai de catre medicul veterinar.
Art.102. La aplicarea tratamentelor sau recoltarii de sange, taurul va sta in boxa contentionat cu
lanturi duble si prin aplicarea bastonului de condus taurii la inelul nazal, se va dirija capul din fata de catre un
ingrijitor in partea opusa a tratamentului sau recoltarii de sange, iar din spate alti 2 ingrijitori vor impiedica
devierea corpului acestuia spre standul din partea opusa tratamentului; abordarea, in general, se face numai
pe partea stanga a taurilor.
Art.103. La scoaterea taurului din stand, se va folosi bastonul metalic cu cirlig cu care se prinde intai
lantisorul de protectie (inel nazal-gatar) si apoi se aplica pe inelul nazal bastonul de condus tauri.
Art. 104 In caz de scapare a taurului de sub contentie, in timp de zi sau noapte, se va da alarma
celorlalti ingrijitori pentru a interveni si a dirija animalul spre locul de unde „a scapat”. Ingrijitorii vor fi dotati cu
bastoane metalice, rangi cu cirlig de prindere la unul din capete. Unii vor sta in spatele taurului, altii in jrul
acestuia iar unul din ingrijitori va veni pe partea din fata protejata de iesle, care cu un baston cu carlig il va
prinde de lantisorul de protectie sau de inelul nazal pentru a fi din nou contentionat.
Art.105. In cazul taurasilor de reproductie crescuti in sistem liber sau in grup se vor lua urmatoarele
masuri:
 Animalele vor fi tinute in spatii inchise prin garduri rezistente, avand o inaltime minima de
1,50 m. sau in adaposturi avand usile din material rezistent si prevazute cu incuietori metalice asigurate prin
sigurante; manerul acestor incuietori trebuie sa permita manevrarea lor dintr-o pozitie exteriora cadrului usii;
 La atingerea varstei de 12-14 luni se va aplica inelul nazal;
 Intrarea persoanelor straine in boxe pentru diferite treburi legate de intrebuintarea utilajelor
sau repararea instalatiilor se va face numai sub supravegherea ingrijitorului de serviciu, care va avea asupra sa
un baston electric sau o furca;
 Scoaterea animalelor in padocuri sau tarcuri se va permite numai daca imprejmuirile sunt
intacte si rezistente iar portile de acces din exterior sunt inchise;
 Deschiderea usilor din adaposturile cu animale libere se va face numai din afara cadrului usii;
 Administrarea hranei se va face numai prin aleile de furajare care vor fi despartite de restul
incintei prin garduri rezistente, de cel putin 1,20 m. inaltime.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
 Scoaterea animalelor din boxa si conducerea acestora in grup se vor face folosind bastoane
din cauciuc si bastoane electrice;
 Aceleasi masuri, cu exceptia aplicarii inelului nazal, se vor lua si pentru taurasii supusi
ingrasarii care depasesc varsta de 12 luni;
Art.106. Curatarea capului taurului se va face numai din fata, dupa ce a fost prins inelul nazal.
Curatarea partilor laterale a capului si a gatului se va face cu toata atentia examinand miscarile taurului.
Art.107. In sala de recoltare, in tot timpul operatiei de recoltare, taurul va fi dirijat de ingrijitor prin
bastonul fixat de inelul nazal. Taurul pe care se efectueaza saltul va fi contentionat in standul de recoltare, fiind
asistat din fata de catre ingrijitorul sau.
Pentru protectia personalului din sala de recoltae se vor crea zone de refugiu in colturi sau laterale;
refugiile vor fi prevazute cu grilaje confectionate din bare sau tevi de fier.
Art.108. Monta naturala sau insamantarea artificiala a vacilor se va face la standul special.
In cazul folosirii metodei bimanuale ,insamantarea artificiala se poate executa si la grajd , operatorul
avand obligatia sa verifice sistemul de legare a femelei la iesle si sa foloseasca echipamentul individual de
protectie prevazut in normativul in vigoare si manusile din material plastic.
Art.109. Ingrijitorii de animale vor fi instruiti pentru a sti sa umble cu animalele care sunt in calduri; ei
nu se vor apleca in fata acestora pentru a nu le trezi reflexul de incalecare.
Art.110. La efectuarea examenului transrectal al aparatului genital, prin prinderea pliului iei, un
ingrijitor va contentiona capul femelei dupa metoda cunoscuta, iar operatorul va actiona numai dacaa fost
echipat special, conform normativului.
CAP IV - INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU CABALINE

Art.130. Caii naravasi vor fi izolati la capatul grajdurilor sau in boxe speciale, fiind bine asigurati contra
dezlegarilor accidentale. Caii vor fi folositi la munci numai de catre ingrijitorii care le cunosc naravul.
Art.131. Cailor care musca li se vor aplica botnite, iar celor speriosi, capestre cu ochelari, zabalute in
gura si tablite cu inscriptia montata pe ha, in partea din fata.
Art.132. Nu se va sta in spatele cailor in timpul cand acestia se adapa sau consuma concentrate.
Art.133. Cand se abordeaza un cal pentru o actiune oarecare, indiferent daca este in boxa sau la
stanoaga, trebuie atentionat mai intai cu vocea prin cuvantul PRIMESTE.
Abordarea se face pe partea stanga, cu atentie si cu blandete, vorbind cu calul si mangaindu-l pe
crupa, spinare, spata, cap.
Art.134. Inainte de a intra in boxa unui cal, magar sau catar, animalul trebuie atentionat prin voce.
Art.135. Cand se executa pansajul si curatenia boxei, calul se leaga la jgheab, la iesle sau de belciuge
anume prinse de pereti.
La stanoaga, calul va sta legat in permanenta. Stanoaga va fi invelita cu funie de paie, iar prinderea de
stalp se face prin sistemul inel si limba de fier verticala, care se poate desface cu usurinta. Lantul capastrului se
introduce prin inelul din jgheab iar la capat se atarna o greutate de lemn care il trage in jos, evitand astfel
arsura in lant prin prinderea chisitei.
Art.136. Nu se abordeaza calul cu strigate, lovituri sau alte comportari brutale, deoarece aceste actiuni
il naravesc, facand dintr-un animal linistit, un animal ce poate prezenta pericol pentru om.
Art.137. Orice actiune de supunere a calului va incepe prin mangaiere sau recompense, evitandu-se pe
cat posibil contentia.
Recompensa cu zahar, morcov sau paine se va oferi pe palma intinsa, pentru a nu fi apucat de degete.
Art.138. Daca este vorba de o interventie speciala, medicala, etc. se poate aplica iavasaua, insa nu cu
brutalitate.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Art.139. La examinarea unuia din membre, pentru evitarea loviturilor, se va ridica membrul din partea
opusa calului examinat.
Art.140. Potcovitul se va executa de un muncitor calificat, la potcovarie si nu in grajduri sau in boxe,
caii naravasi vor fi legati scurt. La potcovit, calul va fi tinut de un ingrijitor, in timp ce alt ingrijitor ii va ridica pe
rand cate un picior. Vara, calul va fi aparat de muste pentru a sta linistit; in caz de retivitate se va aplica in mod
obligatoriu iavasaua pentru contentie.
Ingrijitorul va tine piciorul calului lateral, cu mainile bine fixate pe chisita.
Nu se permite tinerea piciorului calului intre picioarele ingrijitorului, orice miscare brusca putand
accidenta grav ingrijitorul.
Art.141. De asemenea, pentru orice interventie de tratament medicamentos sau chirurgical vor fi
aplicate, dupa situatie, metodele corespunzatoare de contentie pentru prevenirea accidentarilor atat a
animalului, cat si a ingrijitorului.
Art.142. Imbaiatul calului se executa de doi muncitori, din care unul va tine galeata cu apa. Muncitorul
folosit la imbaiatul cailor in ape statatoare sau curgatoare trebuie sa stie sa inoate, interzicandu-se sa fie legali
si alti cai de calul pe care este calare.
Art.143. La operatia de dangare,manzul va fi contentionat de cel putin doi ingrijitori, la nevoie
putandu-se aplica iavasaua.
Art.144. Abordarea c vocea, mangaiatul, legarea cu capastrul, ridicarea piciorului, masajul, etc. sunt
operatii cu care animalul se obisnuieste si se incep inca din stadiul de manz, de la varsta de 3-4 luni.
Art.145. Monta se va executa numai dupa o prealabila incercare in depistarea iepelor in calduri. Bara
de incercare se confectioneaza din bile-manele invelite in funii de paie, suprapuse na peste alta sau din
scanduri acoperite cu saci umpluti cu paie sau alt material care atenueaza socurile.
Art.146. Ingrijitorul, pentru a se feri de lovituri,va sta lateral de iapa iar ingrijitorii armasarului vor sta
lateral.
Art.147. Armasarul va fi adus in sala de monta la lojă cu Caveson sau frau cu zabala.
Art.148. Coada iepei se va lega la radacina cu un bandaj, spre a evita ranirea penisului in firele de par.
Art.149. Pentru evitarea accidentarii omului sau a armasarului, iapa se contentioneaza cu franghii cu
ochi sau chiostec lachisitele posterioare, iar franghiile se trec crucis printre membrele anterioare, apoi peste
gat si se rasucesc sub gat, fiind tinute cu mana.
Daca iapa este in ciclu si totusi bate la apropierea armasarului se va examina de catre medicul
veterinar, pentru depistarea cauzei.
Art.150. Pentru sprijinul armasarului, ingrijitorul se va aseza numai lateral, evitand eventualele loviri
cu membrele anterioare; nu se va aseza inapoia sa, deoarece sunt armasari care pot zvarli chiar in timpul
montei.
Art.151. Urcarea pe cal se va face dupa ce calul s-a obisnuit cu saua si dupa ce chinga a fost bine
stransa.
Chinga se va verifica si strange pe parcurs, in timpul haltelor de ajustare,
Art.152. Atat caii naravasi, cat si ceilalti cai vor avea in timpul galoparii zabaluta cu strune, hamuri cu
capastre cu ochelari si haturi solide.
Art.153. Saua trebuie sa fie tinuta in conditii bune de intretinere spre a evita orice accidentare a
calaretului, precum si ranirea calului la greaban, spinare si locul chingii.
Carabinele sa nu fie ruginite, sa poata fi desfacute fara efort, sa permita iesirea cu usurinta a
tragatoarelor in caz de cadere; nu se permite fixarea limbii de siguranta cu sarma.
Art. 154. Tragatorile trebuie sa fie confectionate din piele rezistenta, se ung si se curata cu
regularitate, intrucat uscarea si crapaturile pot favoriza ruperea lor, deci pierderea echilibrului si accidentarea
calaretului.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Art.155. Sprijinul in scara se ia in varful piciorului, pentru a se evita ramanerea agatat in scara in caz de
cadere. Nu se permite incalecarea cu cizme de cauciuc sau cu alta incaltaminte mai lata, care intra greu in
scara, deoarece, in caz de cadere, calaretul ramane agatat de scara, fapt ce cauzeaza moartea lui.
Art.156. In cazul cand se calareste in zone montane cu pante si contrapante abrupte, se va folosi
presenul sau pieptarul si pofilul.
Art.157. Fraul, simplu sau complet, dupa scop, se va intretine prin spalare si ungere spre a evita scarea,
craparea si ruperea, deci [ierderea conducerii calului; cataramile se verifica inainte de calarie.
Art.158. Nu se incaleca in grajd, nci in boxe, nici intre stanoage,pentru a evita loviri ale calaretului.
Art.159. Nu este permisa calaria copiilor si a strainilor decat in program de scoala, iar a celor ce sunt in
stare de ebrietate se interzice total.
Art.160. Calaria nu se executa decat sub ordinele maistrului de calarie sau a sefului de sectie, iar
ordinele acestora trebuie sa fie executate in intregime.
Art.161. Caii retivi vor fi incalecati numai de calareti experimentati.
Art.162. Caii care se ambaleaza vor purta obligatoriu zabala cu struna, pelham si eventual martingala
care impiedica rasturnarea capului si ambalarea.
Art.163. La calaria in repriza se aseaza in frunte un cal bland, invatat sa fie cap de coloana, iar intre cai
se va pastra mereu o distanta de minimum 1-1 ½ lungimi.
Art.164. Nu se va executa calaria „scara la scara” cu cai care lovesc sau musca.
Art.165. Obligatoriu la antrenamente, demonstratii, curse, etc. se va purta toca (casca).
Art.166. Calul se obisnuieste cu hamul mai intai la grajd apoi afara.
Art.167. Calul incepator, se inhama mai intai la butuc sau taras cu funii sau sleauri lungi care se tin de
conducator pentru a obisnui calul sa puna treptat pieptul in ham.
Art.168.Pentru inhamarea la vehicul, se leaga intai opritoaele, se incruciseaza haturile (in doi) sau se
prind direct (in unul), apoi sleaurile si la urma se fixeaza bine opritoarele. Aceste operatii se fac de catre ajutor
sau ajutoare, in timp ce conducatorul sta in vehicul cu haturile in mana.
Art.169.Intotdeauna, primele inhamari se fac numai sub supravegherea si ordinele maistrului de
dresaj, care va preda ingrijitorilor tehnica de inhamare si condcere.
La primele lectii de ham, calul incepator va fi inhamat langa unul mai varstnic, bland, puternic, care sa
il poata atrage dupa el sau sa il poata opri in lc.
Art.170. Conducatorul va tine haturile cu ambele maini; nu se permite infasurarea haturilor dupa
pumni, nu se tin dupa gat, iar la nevoie, cand calul sau caii trag in gura prea tare, se pot utiliza manusare.
Art.171. Conducatorul va sta pe scaun, cu fata inainte; nu se sta lateral, cu picioarele atarnand in afara,
nu se sta sus pe incarcatura (deoarece orice dezechilibru poate arunca conducatorul afara din vehicul) sau
intre cai, ceea ce poate avea ca urmare accidentarea mortala.
Art.172. Atelajele folosite la transport trebuie sa fie solide si in stare de functionare; inaintea fiecarei
deplasari ele vor fi verificate.
Art.173. Scaunul conducatorului de vehicul cu tractiune hipo va avea spatar, perna, platforma pentru
picioare, bara de protectie, trepte de urcare si frana de mana.
Art.174. Vehiculul va fi prevazut obligatoriu cu sistem de oprire-franare, care sa poata fi actionat chiar
de pe locul conducatorului.
Art. 175. Cand incarcatura este grea, la coborarile abrupte se vor actiona franele sau se vor pune
pentru oprire talpici delemn legate cu lant de roata.
Art.176. Distanta dintre vehicule, in timpul transporturilor va fi de 1 ½ lungimea vehiculului.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Art.177. Este interzisa calatoria in vehicule incarcate cu materiale voluminoase. Pentru asigurarea
transporturilor, in vederea evitarii rasturnarii, se vor folosi drugi de lemn si franghii sau lanturi rezistente.
In timpul deplasarii, conducatorii atelajelor vor sta pe scaun.
Art.178. Toate vehiculele hipo care circula pe drumurile publice (ziua pe ceata sau ploaie, pe timp de
noapte), vor fi echipate cu doua felinare (unul cu lumina alba si unul cu lumina rosie) si in spate doi catadioptrii
(ochi de pisica) de culoare rosie sau portocalie. In varful oistei se va monta un catadioptru alb si se va merge
mai mult la pas.
Art.179. Harnasamentele vor fi tinute in permanenta in stare buna de functionare, prin ungere
periodica si reparatii curente, iar aplicarea lor pe corpul cailor se va face corect, pentru a evita producerea de
rosaturi, bataturi sau impunsaturi, care pot accidenta atat caii at si ingrijitorii.
CAP V - INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATEIN MUNCA PENTRU ACTIVITATEA IN

SECTORUL SANITAR VETERINAR
Masuri generale
Art. 180. Salariatii care lucreaza in unitatile in care se desfasoara o activitate de asistenta veterinara si
cei care lucreaza in mediu infectios, vor fi instruiti asupra pericolelor posibile la care sunt expusi (infectii,
intoxicatii, infestatii, imbolnaviri profesionale, raniri, loviri) si asupra masurilor pentru evitarea acestor
pericole. Salariatii nu trebuie sa aiba leziuni la maini (raniri, zgarieturi); in caz de leziuni mainile trebuie
protejate cu manusi de cauciuc.
Art.181. In toate locurile de munca in care exista mediu infectios, se vor gasi in permanenta la
indemana personalului locuri amenajate pentru spalatul mainilor, sapun, prosoape precum si vase cu solutii
antiseptice. Spalarea si dezinfectarea mainilor este obligatorie la incetarea lucrului in sectorul sanitar-veterinar.
De asemenea, nu este permisa ducerea mainii la gura, ochi, nas, inainte de a fi spalate.
Art.182. Manipularea materialelor infectante si infectate precum si a instructiunilor si aparatelor care
trebuie spalate, se va face cu deosebita atentie de personal instruit special in acest scop.
Art.183. Spalarea si curatarea instrumentelor si a celorlalte materiale folosite la lucru cu materii
infectate (agenti microbieni) se vor face numai dupa ce au fost sterilizate.
Art.184. Interventiile sanitar-veterinare de orice natura, pe animale, vor fi executate numai de
personal calificat, care conform legislatiei in vigoare, are dreptul sa execute aceste interventii.
Art.185. Personalul tehnic care efectueaza diferite operatiuni pe animale (examinari, tratamente
medicamentoase sau chirurgicale, inoculari, recoltari de probe, etc.), trebuie sa dea o deosebita atentie
contentionarii animalelor pentru prevenirea eventualelor accidente atat ale personalului tehnic, cat si ale
animalelor.
Art.186. Autopsiile la animale se vor face numai la lumina naturala, in timpul zilei si in mod exceptional
la lumina artificiala (numai in Sali special amenajate si destinate). Este interzisa autopsia animalelor in grajduri,
padocuri sau in alt loc. Ingroparea sau distrugerea cadavrelor se va face obligatoriu la cimitirul de animale, la
putul sec, crematoriu.
Art.187. Toate serviciile sanitar-veterinare, care executa in mod curent nu accidental, autopsii la
animale, vor fi dtate cu truse speciale de autopsie.
Art.188. Personalul de specialitate care lucreaza la autopsia animalelor, va purta in mod obligatoriu
echipamentul individual de protectie prevazut in normativul cadru pentru acest scop si compus din:
halat,masca de protectie tip medical, manusi de protectie, incaltaminte de protectie, boneta sau basma,
camasa din panza si lenjerie de corp.
La sfarsitul fiecarei zile de lucru in sala de autopsie, atat sala cat si instrumentul folosit vor fi supuse
dezinfectiei.
Art.189. Transportul, distrugerea cadavrelor, precum si dezinfectia salii de autopsii si a
instrumentarului folosit, se va face in conformitate cu dispzitiile prevazute in legislatia sanitar-veterinara.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Art.190. Accesul persoanelor straine in locuri cu efective de animale care prezinta pericol de
imbolnavire (centre de izolare pentru tuberculoza, leucoza, etc.) precum si ferme cu efective bolnave care pot
transmite infectii la alte animale sau la oameni) este permis numai cu echipamentul individual de protectie
corespunzator.
Art.191. Aparatele ce se folosesc la dezinfectii, dezinsectii si deratizari, vor fi controlate inainte de
intrebuintare in ceea ce priveste buna lor functionare. In timpul lucrului este interzis a se depasi presiunea
indicata de instructiuni. Repararea sau desfundarea acestor aparate se va efectua dupa ce se vor decompresa.
Art.192. Este interzis a se lasa in sala de autopsii sau pe mesele de lucru din laboratoare, birouri, etc.
probe de organe infectate, culturi microbiene sau alte produse patologice periculoase pentru sanatatea
omului; acestea se vor pastra in dulapuri frigorifice destinate special acestui scop. In dulapurile frigorifice
pentru produse patologice nu se vor pastra alimente sau apa de baut. Dulapurile frigorifice sau camerele de
congelare vor fi prevazute cu sistemul de alarma vizuala (bec rosu) si acustica (sonerie) sistemele cunoscute
sub numele OM INCHIS.Pentru deplina securitate la intrarea in congelatoare sau dulapuri frigorifice (la – 20 0 C.
pana la – 400 C) unde obligatoriu se inchide usa la intrare, se vor anunta doua persoane la intrarea celei de a 3-
a.
Art.193. Unitatile care detin substante sau preparate cu substante toxice si stupefiante ce se folosesc
in sectorul veterinar, vor pastra, manipula si tine evidenta miscarii lor in conformitate cu actele normative in
vigoare privind regimul substantelor si produselor toxice si stupefiante.
Art.194. Conducatorii acestor unitati vor lua masuri pentru asigurarea condtiilor materiale necesare in
vederea aplicarii dispozitiunilor cuprinse in aceste acte normative si vor instrui personalul care manipuleaza
produsele toxice si stupefiante.
Art.195. Actiunile sanitare veterinare de masa in care se utilizeaza preparate cu actiuni toxice sau
iritante se vor executa numai de catre personalul calificat sau sub supravegherea acestuia, daca personalul este
necalificat si instruit prealabil.
Personalul care lucreaza in aceste actiuni va purta echipamentul individual de protectie in raport cu
natura si efectele produsului utilizat.
Art.196. Institutele si laboratoarele centrale care raspund de aprobarea introducerii in practica, de
producere si difuzarea produselor ce se folosesc in sectorul veterinar, vor urmari ca prospectele si instructiunile
de folosire a produselor cu actiuni toxice si iritante sa prevada si masurile de protectie ce trebuie aplicate.
Art.197. Dupa terminarea dezinfectiilor, se va afisa obligatoriu pe usa spatiului dezinfectat o tablita
avertizoare care sa cuprinda urmatoarele: N INTRATI! SPATIU DEZINFECTAT, PERICOL DE MOARTE! Pe tot
timpul cat dureaza actiunea dezinfectantului, spatiul va fi incuiat, cheile pastrandu-se la seful de ferma sau la
loctiitorul sau.
Art.198. Dupa terminarea actiunii dezinfectantului, persoana care va executa aerisirea spatiului va
purta obligatoriu echipamentul echipei de dezinfectie, conform Normativului-cadru in vigoare.
Persoana care intra in spatiul dezinfectat va fi asistata de o a doua persoana din exterior care va purta
acelasi echipament. Pe toata durata aerisirii se va mentine la usa, in continuare, tablita avertizoare, intrarea
fiind blocata cu un cordon avertizor.
Interventii veterinare
Art.199. Personalul ajutator folosit la diferite interventii veterinare va fi instruit in prealabil de cel ce
executa operatia in ceea ce priveste modul de abordare si contentionare a animalelor.
Art.200. Unitatile in care se executa interventiile, au obligatia sa posede material suficient si in buna
stare pentru contentia animalelor (iavasale, mucarnite, capestre de forta, lanturi, franghii, clesti de metal cu
ramuri lungi, manusi de cauciuc groase, etc.), precum si instalatiile necesare pentru toate operatiunile ce se
executa.
Art.201. Inainte de executarea interventiilor, cel care executa operatia va controla personal starea
materialelor de contentie si se va informa aca animalele respective sunt retive, hotarand modul cel mai potrivit
de contentie.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Art.202. Animalele mari se vor aduce din grajd, in salile de interventie (pentru consultatii, operatii,
etc.) cu atentie, in caz de necesitate aplicandu-se mijloace de contentie chiar in grajd; nu se vor aglomera salile
peste posiblitatile normale de lucru.
Art.203. Daca un animal, adus pentru diverse interventii manifesta o nervozitate deosebita, interventia
se va amana, urmand a se face dupa administrarea unui preparat tranchilizant.
Art.204. Pentru interventiile de urgenta din timpul noptii, unitatea este obligata sa asigure o buna
iluminare a locului unde se executa aceasta. Este interzisa folosirea anestezicelor si medicamentelor inflamabile
in apropierea lampilor cu petrol, lumanarilor si in locuri slab ventilate.
Art.205. Unitatile in care se executa interventii ginecologice vor asigura ins ezoanele reci, in afara de
echipamentul individual de protectie prevazut in Normativul in vigoare si incaperi incalzite. Personalul veterinar
care executa aceste operatiuni, va purta echipamentul individual de protectie corespunzator si in mod
obligatoriu isi va proteja bratul cu manusi lungi sau prin unguente antiseptice.
Art.206. Dupa terminarea interventiilor ginecologice, echipamentul individual de protectie, locul si
instrumentarul vor fi dezinfectate.
CAP VI - INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU

Prevenirea bolilor transmisibile de la animale la om in timpul
Manipularii germenilor microbrieni patogeni
A produselor patologice si a animalelorInoculate experimental
Art.207. Detinerea, manipularea si experimentarea cu germeni patogeni si produse patologice, ce pot
produse la oameni boli transmisibile de la animale, se poate face cu aprobarea Ministerului Agriculturii si
Alimentatiei. Acesta, in raport cu specificul, dotarea si incadrarea unitatii, va stabili de la caz la caz, cu ce fel de
germeni sau materiale virulente poate lucra unitatea, fata de sarcinile de diagnostic, productie sau de cercetare
pe care le are.
Art.208. Toate unitatile veterinare care au sarcini de productie, cercetare si diagnosticare vor limita
dreptul de manipulare a germenilor patogeni (brucele, bacilul morvei, TBC, leptospire, virus rabic, etc.) la un
personal restrans, stabilit de conducerea unitatii, pentru reducerea posibilitatilor de contaminare.
Art.209. Conducatorii tehnici ai unitatilor, impreuna cu sefii laboratoarelor sau serviciilor respective si
medicul insarcinat cu asistenta personalului unitatii sunt raspunzatori de aplicarea masurilor de securitate a
mncii in mediul infectios.
Art.210. Institutiile si unitatile in care munca se desfasoara in mediul infectios, au obligatia d a dota
locurile de munca cu instrumentar si instalatii necesare pentru prevenirea infectiilor si usurarea efortului fizic al
salariatilor.
Art.211. Personalul tehnic este obligat sa cunoasca si sa aplice la locul de munca de care raspunde,
instructiunile. de protectie a muncii corespunzatoare.
Art.212. Toate locurile de munca unde se manipuleaza germeni patogeni si produse periculoase
pentru santatea omului sau sunt adapostite animale inoculate experimental, vor avea usile incuiate in
permanenta si vor fi semnalate prin afise vizibile care interzic accesul persoanelor straine. In aceste locuri vor fi
afisate reguli ce trebuie respectate pentru prevenirea imbolnavirilor.
Prevenirea transmiterii bolilor infectioase si parazitare de la animale la om
Art.213. Sunt socotite ca transmisibile prin contact de la animal la om, urmatoarele boli infectioase si
parazitare ale animalelor: rujetul, antraxul, morva, turbarea, bruceloza, tuberculoza, leptospiroza, tularemia,
salmoneloza, febra q, febra aftoasa, psittacoza, tricofitia precum si alte boli incluse in grupa zoonozelor.
Art.214. Medicii veterinari si umani, care deservesc societatile comerciale agricole, asociatiile agricole,
zootehnice, etc. sunt obligati sa stabileasca si sa recomande masurile tehnice si organizatorice pentru
prevenirea transmiterii acestor boli de la animale la om, controland aplicarea lor.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Art.215. Agentii economici la care s-au semnalat boli transmisibile de la animale la om sunt obligati sa
aplice, fara intarziere, toate masurile prevazute in legea si instructiunile sanitar veterinare pentru combaterea
si lichidarea bolilor transmisibile precum si masurile stabilite de organele tehnice pentru prevenirea
transmiterii acestor boli la om.
Art.216. Personalul veterinar si sanitar al societatilor comerciale agricole, al asociatiilor, etc. in care
sunt animale cu boli transmisibile este obligat sa instruiasca salariatii unitatii expusi la imbolnavire, asupra
masurilor de protectie a muncii, in vederea prevenirii imolnavirilor.
Art.217. Locurile de munca unde se gasesc animalele atinse de boli transmisibile la om se vor marca
prin inscriptii vizibile, iar pentru personalul ingrijitor se vor afisa instructiuni amanuntite cu privire la masurile
de tehnica securitatii muncii in aceste locuri.
Art.218. Este interzisa intrarea persoanelor straine pe teritoriul imprejmuit, iar la intrare personalul
ingrijitor si veterinar va imbraca echipamentul individual de protectie (care se pastreaza in dulapuri speciale) si
se va spala si dezinfecta pe maini.
Art.219. Agentii economici sunt obligati a lua masuri pentru executarea deratizarilor periodice si
starpirea cainilor vagabonzi si supranumerari de pe teritoriul unitatii respective. De asemenea, se vor lua
masuri de vaccinare antirabica si dehelmentizare periodica a cainilor folositi in unitati. Nu se admite intrarea
cainilor in bucatarii, sali de mese, magazii de alimente, etc.
Art.220. Este interzis dormitul oamenilor in adaposturile animalelor si folosirea paturilor de pe cai la
oameni. In conditii de carantina pentru personalul tehnic si de ingrijire din ferma, conducerea unitatii va
amenaja spati corespunzatoare cazarii si alimentarii acestuia.
Sacrificarea animalelor
Art.221. Taurii, bivolii si toate animalele naravase vor fi legate de nas cu lanturi si belciuge.
Art.222. Animalele se vor introduce in sala de taiere cu bastonul de conducere prins de inelul nazal, iar
in timpul sacrificarii vor fi legate scurt de belciugele pardoselii salii de taiere.
Art.223. In timpul sacrificarii animalelor, se vor evita zgomotele, tipetele si convorbirile care pot
distrage atentia muncitorilor.
Art.224. Pentru sacrificarea si jupuirea animalelor se vor intrebuinta numai cutite speciale bine
ascutite.
Art.225. Pentru a preveni alunecarile, in fiecare zi dupa terminarea taierilor si transportului carnii
trebuie sa se curete prin frecare cu peria si sa se spele pardoseala cu solutie calda de soda caustica.
Art.226. Pavimentul salilor de taiere trebuie sa fie din beton sclivisit, bine spalat dupa fiecare animal
sacrificat, pentru a preveni alunecarea.
CAP VII - INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU ACTIVITATEA DE

DERATIZARE, DEZINSECTIE, SPALARE SI DEZINFECTIE A ADAPOSTURILOR
Masuri generale
Art.227. Nici un salariat nu poate fi admis lalucru, in operatiile de deratizare, dezinsectie si dezinfectie,
inainte de a fi examinat de medic, examinare care se repeta periodic, la toti cei care efectueaza asemenea
actiuni.
Art.228. Examenul medical la angajare se va efectua potrivit instructiunilor Ministerului Sanatatii, pe
talonul fisei medicale facandu-se mentiunea „apt pentru lucrari D.D.D.”.
Art. 229. Tinerii sub 18 ani, femeile gravide sau care alapteaza, persoanele cu rani deschise, cu diferite
afectiuni (hepatice, pulmonare, etc.) sau cu alergii la substantele toxice, alcoolicii, etc. nu vor fi admisi sa
lucreze c substante toxice, in actiunile de deratizare, dezinsectie si dezinfectie.
Art.230. Echipamentul individual de protectie a muncii obligatoriu pentru personalul care lucreaza in
actiunile de deratizare, dezinsectie si dezinfectie.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Art.231. In timpul efectuarii operatiunilor de deratizare, dezinsectie si dezinfectie, este strict interzisa
folosirea persoanelor care au consumat alcool, acesta marind gradul de nocivitate a substantelor toxice. De
asemenea, se interzic: consumul alimentelor, apei, bauturilor alcoolice, precum si fumatul.
Inainte si dupa masa este obligatoriu spalatul mainilor si fetei cu apa si sapun.
Art.232. Dupa terminarea lucrului, echipamentul individual se depune in locuri speiale, se face dus si
apoi se imbraca hainele personale.
In cazul in care lucrarea a fost executata cu toxice volatile (gaze, fumigante, volatile, etc.),
echipamentul indivdual de protectie va fi aerisit bine, pentru eliminarea toxicului retinut de tesatura
materialului.
Art.233. Apele rezultate din spalarea echipamentului individual de protectie, a aparaturii si utilajelor
intrebuintate in actiunile de deratizare, dezinfectie si dezinsectie, vor fi colectate in gropi special amenajate in
asa fel incat sa se evite contaminarea surselor de apa (fantani, ape curgatoare, ape statatoare), a alimentelor si
furajelor, precum si a altor materiale care prin maniplarea lor, prezinta pericol de intoxicare.
Deratizarea
Art.234. In operatiunile de deratizare, substanele toxice de utilizeaza in momeli alaimentare, sub
forma de prafuiri si prin gazare a galeriilor.
Art.235. Pregatirea momelilor raticide si a pulberilor toxice se face numai de operatorii instruiti si
autorizati pentru aceste operatiuni. Vasele folosite pentru prepararea momelilor si a prafuirilor dupa
terminarea prepararii acestora vor fi spalate cu apa.
Ambalajele din carton si material plastic vor fi arse sau deteriorate si ingropate la distante de
minimum 100 m. de fantani sau alte surse de apa, la adancimea de 1 m.
Art.236. La efectuarea operatiunilor de deratizare in adaposturi de animale, magazii si alte constructii
agrozootehnice, alimentare, camine, etc. se interzice accesul persoanelor straine pe tot timpul actiunii de
deratizare.
Art.237. Beneficiarul va asigura paza si securitatea momelilor raticide atata timp cat acestea se afla
amplasate in unitatea sa. Cadavrele de sobolani si soareci vor fi ridicate in permanenta de personalul instruit,
care le va arde sau ingropa la 0,80 – 1 m. adancme, la o departare de cel putin 20 m. de spatiul deratizat.
Momelile neconsumate in peroada stabilita se ridica de personalul instruit, care le va ingropa la 0,80 m.
adancime.
Art.238. La obiectivele deratizate, se vor aplica avertizoare cu inscriptia: ATENTIE! TEREN OTRAVIT,
PERICOL DE MOARTE!
Art.239. Terenurile si obiectivele supuse actiunii de deratizare vor fi vizibil marcate de placarde , pe
care se va scrie: TEREN OTRAVIT – PASUNATUL INTERZIS, PERICOL DE MOARTE.
Art.240. In timpul pregatirii momelilor si a pulberilor toxice, lucratorii vor purta manusi de
cauciuc,masti de protectie, iar dupa terminarea pregatirii si administrarii momelilor si prafuirilor, se vor spala
pe maini cu apa si sapun.
Art.241. Operatorii care lucreaza cu substante toxice raticide, vor fi dotati cu echipament individual de
protectie si trusa de prim-ajutor, care vor fi folosite conform instructiunilor, in functie de substanta toxica.
Art.242. Adaposturile de animale, magaziile, cladirile tratate se marcheaza vizibil cu placi avertizoare
ce au urmatorul continut: PERICOL DE MOARTE, SUBSTANTE TOXICE. Asemenea placi se vor aseza la toate
obiectivele.
Art.243. Inainte de patrunderea in depozite cu gaze toxice se va face aerisirea acestora prin
deschiderea larga a usilor si ferestrelor si nu se va intra inauntru decat dupa ce se constata ca a disparut
mirosul specific de gaze; in cazul bromurii de metil, care nu are miros, patrunderea in interiorul depozitului se
va face numai cu masca de gaze cu cartusul corespunzator.
Art.244. In spatiul in care se fac tratamente este interzisa intrarea copiilor si a oricaror persoane
straine de lucrarile de dezinsectie. Locurile pe unde circula pasarile sau animalele domestice se vor stropi cu
CUI: 43302134; J17/1352/2020
mare atentie. Operatiile de dezinsectie (stropit) se vor face pe timp linistit; in caz devant slab operatiile vor fi
conduse astfel incat solutia sa fie indreptata in directia vantului, omul avand vantul in spate; la un vant mai
puternic de 3 m./sec. nu se lucreaza cu solutii toxice.
Art.245. La lucrarile de dezinsectie se vor respecta regulile;
a) operatiile de dezinsectie prin gazare , degazare si detectarea gazului in spatiile inchise sau din
produsele gazate se vor executa numai de operatori special instruiti, autorizati si cu experienta in efectuarea
acestui gen de lucrari, care au examenul medical periodic efectuat si avizul medical.
b) inainte de inceperea lucrarilor de dezinsectie prin aerosoli sau gazare, responsabilul lucrarii va
instiinta pe beneficiar, indicand locul unde se efectueaza operatiunea, perioada in care se face, substantele
folosite si masurile necesare pe care beneficiarul de lucrari trebuie sa le ia pentru prevenirea intoxicatiilor la
oameni s animale;
c) conducatorul lucrarii de gazare are obligatia si raspunderea sa stabileasca tehnologia gazarii la
unitatea beneficiara, in functie de constructia cladirii, produsele supuse gazarii, etc. si sabilete parametrii
optimi de gazare, in functie de gradul de infestare.Va tine seama de starea cladirii, usi, acoperis, geamuri,
conducte electrice si instalatii sanitare unde se poate pierde o anumita cantitate de gaz pentru ca nu exsta
posibilitati de etansare perfecta si avertizeaza de acest lucru pe toti operatorii inainte de inceperea gazarii, ca
nu este admis sa se urce pe palier sau incaperi fara masca pe figura.
d) dupa terminarea lucrarilor de etansare si inainte de inceperea lucrarilor de gazare, beneficiarul are
obligatia sa evacueze pe toti salariatii din spatiul ce urmeaza sa fie gazat.
Art. 246. Dupa repartizarea gazului in incaperi, conducatorul lucrarii impreuna cu operatorii si
delegatul beneficiarului au urmatoarele obligatii:
a) controleaza calitatea lucrarilor de etansare si verifica cantitatea de gaze repartizata in incaperi;
b) introduce teste cu insecte vii in spatiul ce urmeaza a fi gazat si stabileste locurile posibile de
acumulare a gazelor;
c) controleaza toate incaperile ca sa nu existe persoane straine in spatiul ce urmeaza a fi gazat;
d) incuie toate usile ce au legatura cu exteriorul si aplica pe usa sigiliul si afis cu cap de mort pe care
se va scrie ATENTIE GAZE TOXICE – PERICOL DE MOARTE – NU VA APROPIATI!
e) asigura asistenta medicala sau masna salvarii dotata cu medicamenele necesare si trusa pentru
oxigeno-terapie, pentru masuri de prim-ajutor in cazul intoxicarii operatorilor;
f) ia masuri de izolare a cladirilor aflate sub gaze prin imprejmuirea lor cu sfori, pe care se pun afise cu
„Cap de mort”, prevazute cu benzi de hartie, pentru evitarea apropierii de aceste cladiri a persoanelor straine
si angajatilor precum si a vehiculelor;
g) asigura intreruperea si scoaterea de sub tensiune a instalatiilor electrice si stabileste persoanele
care asigura paza obiectivului pe toata durata gazarii pana la degazare, pentru evitarea accidentelor de munca.
Dupa ce s-au luat toate masurile pentru evitarea accidentelor, comisia semneaza procesul-verbal de control si
stabileste data si ora cand poate incepe gazarea propriu-zisa.
Art. 247. Circulatia persoanelor si vehiculelor in jurul obiectivului supus gazarii va fi interzisa pe o
distanta de minimum 100 metri in jurul sau.
Inainte de inceperea lucrarilor de dezinsectie prin gazare, toti salariatii vor fi avertizati si anuntati ca nu
au voie sa patrunda in obiectivul supus gazarii, pana la efectuarea degazarii acestuia.
Art.248. Lucrarile de gazare a spatiilor inchise se executa de sus in jos ( de la etajele superioare inspre
parter), iar timpul maxim de expunere in mediul toxic al operatorilor autorizati in efectuarea acestor lucrari va
fi de maximum 30 min. de la deschiderea recipientilor, la care se adauga timpul de etansare al usilor exterioare
pe unde au iesit operatorii.
Art.249. La lucrarile de gazare in spatii inchise vor participa minimum 2 operatori atat la efectuarea
gazarilor cat si la degazari.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Art.250. In timpul executarii operatiunilor de dezinsectie cu substante toxice organoclorurate, pentru a

preveni intoxicatiile si bolile profesionale se va acorda cea mai mare atentie masurilor de protectie si igiena a
muncii, prin folosirea echipamentului individual de protectie si cunoasterea substantelor cu care se lucreaza.
Spalarea si dezinfectia
Art.251. Este interzis a se depozita in corpul de legatura sau pe alee ustensilele necesare curateniei
sau alte obiecte. Acestea se vor aseza in ordine intr-un loc determinat al corpului de legatura, amenajat in acest
scop.
Art.252. Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare in timpulspalarii sau dezinfectarii
grajdurilor, se va interzice stropirea cu apa sau cu solutie a instalatiei si aparatajelor electrice. Receptorii din
interior se vor scoate de sub tensiune, iar punerea acestora in functiune se va face dupa terminarea operatiunii
si numai de catre electricianul de serviciu.
Art.253. Dupa executarea dezinfectiei, este interzis a se mai intra in compartimentul respectiv fara
avizul medicului veterinar. Pe usi se vor aplica avertizoare ATENTIE! DEZINFECTAT, INTRAREA STRICT OPRITA.
Art.254. La scoaterea asternutului din hala de crestere a pasarilor se vor respecta urmatoarele reguli:
a) utilajele suspendate vor fi asigurate contra caderii iar cele actionate electric vor fi scoase de sub
tensiune;
b) personalul care evacueaza manual asternutul va avea grija sa nu agate sau sa taie cablurileelectrice;
c) tractoristl va fi special instruit pentru manevrele evacuarii gunoiului din hala cu lama sau cupa,
insistandu-se asupra respectarii traseului stabilit;
d) persoana care manevreaza lopata mecanica va fi instruita si nu va actiona lopata decat in situaia
cand pe directia de lucru nu se gasesc alte persoane care sa fie surprinse de cablu sau de rupere a acestuia;
e) la incarcarea gunoiului, in mijloacele de transport, cu graifere sau tractoare cu cupa sau alte utilaje
de incarcat este interzisa stationarea oricarei persoane in raza de actiune.
Art.255. In situatia folosii la spalat a pompelor actionate electric, acestea trebuie sa fie legate la nulul
de protectie si la pamant.
Cablurile vor avea lungimea corespunzatoare. Racordarea la alimentarea cu energie electrica se va
face din holul halei de la o priza cu alimentare separata cu energie electrica, hala fiind scoasa de sub tensiune.
Art.256. Persoanele care executa operatia de varuire vor purta obligatoriu manusi si ochelari de
protectie.
Art.257. La operatiunea de flambare a halelor se vor respecta cu strictete urmatoarele:
a) se vor folosi numai instalatii certificate din punctul de vedere al securitatii muncii si verificate in
prealabil;
b) conductele de legatura vor fi in perfecta stare de functionare;
c) la racordari se vor folosi coliere; se interzice asigurarea racordarilor cu sarme sau alte materiale;
d) instalatia de flambare va fi prevazuta obligatoriu cu aparatura de masura si control (AMC);
e) in cazul folosirii instalatiilor de flambare cu recipienti de combustibil separati se va pastra o distanta
de 10 m. de locul unde se flambeaza;
f) la flambare vor lucra cel putin 2 persoane echipate cu salopete ignifugate;
g) pentru prevenirea incendiilor se va dota hala respectiva cu materiale de stingere;
h) nu se vor flamba elementele combustibile ale halei;
i) in timpul flambarii se vor feri instalatiile electrice;
Art.258. Pe usile halelor, se vor pune obligatoriu tablite avertizoare cu inscriptia PERICOL DE MOARTE,
GAZE TOXICE.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Art.259. Conducatorii auto ai dezinfectoarelor vor urmari in permanenta buna functionare a instalatiei
si vor purta obligatoriu echipamentul individual de protectie.
Art.260. Substantele toxice nefolosite vor fi stranse si depozitate in locurile destinate pastrarii lor.
Art.261. Inainte de punerea in functiune a utilajelor si a instalatilor electrice, este obligatorie
verificarea sistemelor de actionare a legaturilor electrice, a legaturilor de protectie la nul si la pamant, a
imposibilitatii atingerii pieselor aflate normal sub tensiune, urmarindu-se ca toata aparatura electrica sa fie
uscata.
Art.262. In halele in care se introduce asternut se va da o atentie deosebita manipularii si imprastierii
in hala, astfel ca acesta sa nu vina in contact u surse de caldura care pot produce incendiu.
Art.263. Salariatii care efectueaza lucrari de dezinfectie cu produse dezinfectante trebuie sa respecte
urmatoarele reguli:
a) sa aplice intocmai regulile cu care a fost instruit si sa poarte in mod obligatoriu, echipamentul
individual de protectie conformnormativului in vigoare.
b) sa cunoasca tehnica folosirii utilajelor si agregatelor, toxicitatea substantelor dezinfectante, modul
lor de actiune asupra organismului uman, tehnica prepararii si administrarii substantelor dezinfectante, modul
lor de transport, depozitarea si manipularea acestora.
Art.264. Pregatirea solutiilor dezinfectante se va face in locuri special alese, departe de sursele de
apa, sub supravegherea conducatorului locului de munca si marcate cu tablite pe care se va scrie: LOC PENTRU
PREGATIREA SOLUTIILOR DEZINFECTANTE.
Art.265. Se va acorda atentie deosebita prepararii solutiilor dezinfectante, spre a evita contactul
acestora cu pielea, solutiile dezinfectante putand provoca intoxicatii sau arsuri.
Art.266. Cantarele, vasele gradate sau cotate, galetile, butoaiele, etc.folosite la prepararea solutiilor
deznfectante nu pot fi utilizate in nici un caz pentru scopuri casnice, adaparea animalelor, transportul furajelor,
etc.
Art.267. Operatiunile de dezinfectie se vor executa numai in timpul zilei.
Art.268. Inaintea operatiei de dezinfectie, anmalele, furajele, galetile si alte materiale vor fi scoase din
adaposturi si vor fi introduse numai dupa perfecta indepartare a urmelor de substanta dezinfectanta. Dupa
aplicarea dezinfectantului, adaposturile vor fi inchise si sigilate si vor fi tinute astfel o perioada determinata, in
functie de natura substantei dezinfectante cu care s-a lucrat.
Dupa aceasta perioada, adaposturile se desigileaza, se aerisesc printr-o ventilatie puternica, iar
adapatoarele, ieslele, jgheaburile, stalpii si alte obiecte, care la primul contact ar putea fi linse de animale, se
vor spala bine cu apa pentru neutralizarea actiunii dezinfectantului. Padocurile si terenurile din incinta
gospodariei vor fi marcate cu interdictia: DEZINFECTANT! INTRAREA STRICT OPRITA!
Art.269. In laptarii se va efectua evacuarea bidoanelor, sitelor pentru strecurat laptele si a tuturor
celorlalte obiecte: separatoarele si instalatiile pentru racirea laptelui se vor acoperi cu huse din polietilena,
panza sau hartie, pentru ca acestea sa nu vina in contact cu substantele toxice.
Art.270. Dupa dezinfectie, instalatiile si aparatele care nu au putut fi scoase din incinta laptariei vor fi
bine spalate cu apa curata potabila; personalul executant va dezbraca echipamentul individual de protectie, se
va spala bine cu apa si sapun si in mod obligatoriu va spala si neutraliza intreg echipamentul individual de
protectie folosit.
Art.271. Evidenta produselor toxice dezinfectante se va tine in registre speciale conform
reglementarilor legale, parafate si sigilate, iar scoaterea substantelor toxice din evidenta se va face pe baza de
acte legale intocmite, dupa consumul lor de catre cei in drept.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
CAP VIII - INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENRU TRANSPORTURILE RUTIERE
PREVEDERI GENERALE
Domeniu de aplicare
Se aplica persoanelor juridice precum si persoanelor fizice care utilizeazain activitatea de exploatare mijloace
auto . Prevederile normei se aplica cumulativ cu prevederile Normelor metodologice pentru aplicarea Legii
securitatii si sanatatii inmunca nr. 319/2006 si selectiv, cu prevederile Regulamentului intern privind circulatia
pe drumurile publice si pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor in acest domeniu,cu modificarile de
rigoare.
PREVEDERI COMUNE TUTUROR CATEGORIILOR DE AUTOVEHICOLE

Incadrarea personalului
Conducerea autovehicolelor este permisa conducatorilor auto numai in conditiile prevazute de Regulamentul
privind circulatia pe drumurile publice, instructiuni si dispozitii in vigoare emise de Ministerul Transporturilor.
Conducatorilor auto carora li s-a suspendat permisele de conducere nu li se va permite sa conduca autobuze
sau autocamioane care transporta personae sau marfuri in traffic interurban decat dupa efectuarea unui stagiu
de conducere pa alte tipuri de autovehicule, in transportul intern de marfuri, stagiu care se va incheia cu o
testare asupra cunostintelor profesionale. Testarea va fi efectuata de seful formatiei de lucru.
Instruirea personalului
Instructajul periodic se va face atat lunar , cat si la fiecare schimbare a tipului de autovehicul si / sau a
incarcaturii transportate.
Persoanele desemnate (sefii formatiei de lucru) vor lua masuri pentru pentru informarea conducatorilor
auto asupra particularitatilor de conducere a autovehicolelor in caz de polei,mazga, ceata,etc..
Organizarea locului de munca
Persoanele fizice sau juritice care utilizeza in activitatea lor mijloace auto trebuie:
a) sa stabileasca traseele de acces la/de la drumurile publice precum si traseele interioare;
b) sa asigure conditii de parcare a autovehicolelor ;
c) sa se asigure conditiile de efectuare a lucrarilor de efectuare a lucrarilor de intretinere si exploatare
auto ;
d) sa asigure amenajarea si intretinerea instare de circuletie a drumurilor de acces, a
rampelor,acheiurilor fixe si alocurilor de incarcare-descarcare a autovehicolelor
e) sa se asigure decongestionarea drumurilor de acces si a spatiului de manevra pentru intrarea si iesirea
la rampele sau locurile de incarcare-descarcare a autovehicolelor ;
f) sa asigure marcarea si semnalizarea locurilor sau a zonelor periculoase in care se limiteaza viteza de
circulatie a mijloacelor de transport;
g) sa asigure iluminatul pe timp de noapte a cailor de acces , a spatiilor pentru incarcare-descarcare si
manevrarea autovehicolelor si a altor puncte de lucru periculoase ;
h) sa se asigure instruirea persoanelor care piloteaza autovehicolelor.
Conditii tehnice ce trebuie sa indeplineasca autovehicolele

Pentru a asigura buna functionare a autovehicolelor in parcus si pentru aevita defectiunile si accidentele,
autovehicolele trebuie sa indeplineasca indeplineasca urmatoarele conditii tehnice :
a) dispozitivele de pornire oprire automata sa fie in stare de functionare ;
b) volanul sa nu aiba joc mai mare de 15 grade :
c) piesele mecanismului de directie sa nu prezinte defectiuni de uzuri(jocuri la articulatie, lipsa
splinturi,etc.) ;
CUI: 43302134; J17/1352/2020
d) puntea fata precum si puntea(puntile) spate sa nu prezinte deformari sau altedefectiuni la

elementele de fixare de cadrul autovehicolului ;
e) elementele suspensiei(arcuri lamelare si spirale, perne de aer, amortizoare,etc.) sa nu prezinte
defectiuni ;
f) rulmentii rotilor sa nu aiba jocuri care depasesc limitele stabilite in prescriptiile tehnice de
functionare ale acestora ;
g) sistemul de alimentare al autovehicolelor sa nu aiba scurgeri de carburant sau fisuri, fiind interzise
orice felde improvizatii ;
h) carburatorul (pompa de injectie) sa fie bine fixat si reglat pentru a se evita orice scurgere de
combustibil ;
i) rezervorul de carburant sa fie prevazut cu capac bine fixat si asigurat pentru a nu se deschide in
timpul mersului, iar suporturile de sustinere si colierele de fixare ale rezervorului sa nu prezinte fisuri ;
j) instalatia electrica a autovehiculului sa fie in perfecta stare : sunt interzise legaturile improvizate,
cabluri neizolate, sigurantele necalibrate, lipsa capacelor de protectie etc., care pot provoca scurt-circuite ;
k) bateria acumulatoare sa fie in buna stare, bina fixata, acoperita si amplasata in asa fel incat sa nu se
sparga intimpul mersului ;
l) releele regulatoarelor de tensiune si de curent sa fie bine reglate si izolate fata de exterior(capac,etc.)
pentru ase evita scurtcircuitele ;
m) sistemele de franare sa fie reglate corect si sa fie in perfecta stare de functionare ;
n) compresorul de aer sa fie in buna stare de functionare astfel incat sa asigure presiunea si debitul
corespunzator de aer ;
o) anvelopele sa fie de acelasi tip si de aceasi dimensiuni si sa nu prezinte deformatii ce indica dezlipiri
sau ruperi ale straturilor componente, iar presiunea sa fie prescrisa de fabricant ;
p) jantele si cercurcurile elastice nu trebuie sa prezinte deformatii ca urmare auzurii si a
loviturilor.Jantele vor fi bine fixate
q) teava de esapament va fi in buna stare, fara fisuri sau garnituri defecte si nu va fi prevazuta cu
amortizor de zgomot ;
r) parbrizul si celelalte geamuri ale autovehiculului sa fie in buna stare si curate ;
s) la autobuze, caroseria sa nu permita patrunderea apei iar pentru spargerea geamurilor in caz de
nevoie, autobuzele vor fi dotate cu ciocane speciale.
Pentru mentinerea starii tehnice corespunzatoare a parcului de autovehicole, persoanele fizice si juridice care
detin autovehicule trebuie :
a) sa asigure si sa controleze efectuarea lucrarilor de intretinere a autovehicolelor in cinformitate cu
prescriptiile din Cartea tehnica a autovehicolului respectiv ;
b) sa organizeze baza tehnico-materiala nacesara efectuarii in bune conditii a lucrarilor de intretinere
zilnica a parcului de autovehicole pe care le detin ;
c) sa asigure conditii corespunzatoare de lucru ;
d) sa supravegheze operatiile de intretinere zilnica a autovehicolelor si a remorcilor urmarind
executarea lor in conditii bune de catre conducatorii auto ;
e) sa asigure luarea masurilor de prevenire si combare a incendiilor la autovehicule si statiile de
alimentare din incinta ;
f) sa verifice prin sondaj starea tehnica la plecare si inapoiere din cursa cat si pe trseu a autovehicolelor,
precum si remorcilor si semiremorcilor ;
g) sa organizeze actiunea de depanare a autovehicolelor defecte pa traseu si sa asigure asistenta tehnica
a autovevehicolelor care circula in tranzit.
Se interzice plecarea in cursa a autovehicolelor care prezinta atarea tehnica si estetica necorespunzatoare sau
depasesc limitele admise ale nivelului de zgomot sau concenratii maxime ale noxelor.
Conducatorii auto au obligatia ca, pentru asigurarea conditiilor tehnice ale autovehicolelor, sa verifice inainte
de plecare in cursa urmatoarele :
a) instalatia de alimentare cu carburanti, instalatia electrica, instalatia de evacuare a gazelor arse ,
instalatia de incalzire, sistemul de directie, semnalizare, rulare si franare care trebuie sa fie in stare
corespunzatoare si fara improvizatii ;
b) sa nu aiba rezervoare suplimentare de combustibil ;
c) existenta si integritatea fizica si functionala a oglinzilor retrovizoare ;
d) usile sa fie in buna stare de functionare ;
e) sa confirme pe foaia de parcurs, ca autovehicolul corespunde din p.d.v. tehnic.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Este interzis circulatia autovehicolului cu remorci, daca una din componentele sistemului este defecta ;
manervra de mers inapoi a autovehicolului cu remorca, daca nu se blocheaza in prealabil, peridocul.
Persoanele fizice sau juridice trebuie sa asigure ca inventarul autovehicolului sa se gaseasca :
a) lampa portabila ;
b) dispozitiv impotriva sariri inelului de siguranta al jantei ;
c) dispozitivul suplimentar pentru fixarea cabinei dupa rabarea ei ;
d) doua capre pentru suspendarea autovehicolului ;
e) patru pene pentru asigurarea impotriva deplasarii necomandate a mijloacelor de transport in timpul
remedierii defectiunilor tehnice ;
f) manometru pentru verificarea presiunii pneurilor ;
g) trusa de prim ajutor ;
h) trusa de scule si unelte, in buna stare, corespunzatoare tipului de autovehicul ;
i) cric corespunzator tonajului autovehicolului incarcat si support de lenm pentru stabilirea acestuia ;
j) doua triunghiuri reflectorizante sau dispozitiv de semnalizare a avariilor ;
k) manivela de pornire la motoarele cu aprindere prin scantei ;
l) stingator, iar in cazul autovehicolelor care transporta incarcaturi usor inflamabile sau periculoase,
cate doua stingatoare precum si lada sau sac cu nisip, o patura groasa si o lopata pentru imprastierea nisipului;
m) pe timp de iarna, autovehicolele vor fi dotate, in plus cu : huse pentru acoperirea mastii radiatorului,
lanturi antiderapante, lopeti, nisip,sare,etc.. Mijloacele auto care transporta persoane vor fi intretinute in buna
functionare si de curatenie, iar inainte de plecare in cursa , conducatorul auto va efectua, in afara de cele
aratate si un minutios control privind :
a) starea geamurilor, a usilor, buna lor inchidere si functionare ;
b) starea parasolarului de protectie montat deasupra parbrizului;
c) existenta si starea perdelelor de la geamuri si din spatele scaunului conducatorului auto ;
d) etanseitatea sistemului de evacuare a gazelor esapate ;
e) functionarea pe timp friguros a sistemului de incalzire ;
f) existenta oglinzilor retrovizoare.
In afara de cele mentionate, conducatorii de pe autobasculante vor controla si buna functionare a
dispozitivelor de inchidere a obloanelor precum si dispozitivul de siguranta impotriva bascularii necomandata a
benei.
Conducatorii auto pe autovehicule cu remorci sau semiremorci cu greutate mai mare de 750 kgf, va controla
existenta si buna functionare a
a) instalatia de franare a remorcii sau semiremorcii actionata din cabina autovehicolului tragator ;
b) dispozitivul care permite franarea rotilor cand remorca este decuplata de autovehicolul tragator.
Conducatorilor auto le este interzis sa transporte in cabina un numar de personae mai mare decat cel stabilit
prin constructia autovehicolului inscris in certificatul de inmatriculare.
Parcarea
Este interzisa parcarea autovehicolelor pe drumurile de trecere din garaj si din incinta unitatilor sau
subunitatilor, precum si sub liniile electrice aeriene.
Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau imprastieri de substante grase,lichide etc., vor fi
curatate si apoi presarate cu materiale aderente.
La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducatorii auto vor lua urmatoarele
masuri :
a) vor asigura distanta de manevrare in siguranta dintre autovehicule si intre acestea si constructii ;
b) vor opri motorul ;
c) vor frana autovehiculul ;
d) vor scote cheile din contact ;
e) vor inchide si vor asigura prin incuiere usile cabinei ;
f) vor scoate de sub tensiune instalatia electrica, actionand intrerupatorul general(daca este cazul).
Se interzice folosirea flacarii deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea motorului.
Se interzice pornirea autovehicolului cu motorul in fuctiune.
La locul de parcare sunt interzise :
a)efectuarea probelor de franare in mers.Acestea se vor efectua la standurile de incercare a eficientei sistemilui
de franare ;
b)alimentatrea cu combustibil sau lubrefianti ;
c)aruncarea carpelor imbibate cu produse petroliere ;
CUI: 43302134; J17/1352/2020
d)parcarea autovehiculelor incarcate cu materiale explozive sau usor inflamabile, cu rezervoare cu benzina
fisurate sau sparte, cu busoane lipsa sau neetanse.
Parcarea autovehiculelor destinate transportului de produse petroliere se va face separat fata de celelalte
autovehicule. Este interzisa parcarea acestor autovehicule in apropierea statiilor de alimentare.
Transportul calatorilor
Transporturile de calatori se vor efectua cu autobuze sau , in cazuri speciale, cu autocamioane special
amenajate.
Se interzice transportul marfurilor rau mirositoare, al buteliilor de aragaz, al bidoanelor, al sticlelor etc. care
contin materiale inflamabile, atat in interiorul autobuzelor, cat si in porbagajul acestora.
Autobuzele vor fi dotate cu doua stingatoare amplasate unul langa usa din fata , iar celalat langa usa din spate.
Se interzice pastrarea suplimentare in salonul autobuzelor a anvelopelor de rezerva sau a orcaror obiecte si
bagaje care pot impiedica circulatia calatorilor.
Este interzis ca in timpul circulatiei sau a stationarii autobuzelor sa se ridice capacele interioare ale
compartimentului motor in scopul incalzirii.
Conducatorii auto de pe autobuze le este interzis :
a) sa conduca sub influenta alcoolului ;
b) sa efectueze inprovizatii in instalatia de alimentare cu combustibil sau electrica ;
c) sa amplaseze pe platforma din fata scaunelor suplimentare, in afara de cele prevazute prin constructia
autobuzului ;
d) sa amplaseze pe bordul autobuzului becuri, fotografii, ilustrate etc. ;
e) sa gareze sau sa parcheze autobuzul in alte locuri dacat cele destinate acestui scop si mentionate in foaia de
parcurs .
In timpul transportului de calatori, conducatorilor auto le revine urmatoarele obligatii :
a) sa suravegheze in permanenta ca urcarea si coborarea calatorilor sa se faca in ordine si in conditii
care sa evite accidentele ;
b) sa porneasca din statie numai dupa caborarea si urcarea calatorilor ;
c) sa nu opresca si sa nu porneasca din statie cu usile deschise.
In cazuri speciale, cand trasportul de persoane se impune s fi executat cu autocamioane, se vor lua
urmatoarele masuri :
a) caroseria va fi prevazuta cu banci fixate rigid pe podea, a caror inaltime va fi cu 15 cm mai mica
decat inaltimea obloanelor ;
b) autocamionul va fi dotat cu o scara mobila care se va fixa, la urcare si la coborare, in partea din
spate a autocamionului ;
c) caroseria autocamionului va fi prevazuta cu coviltir si prelata in stare buna.
In foaia de parcurs a autocamionului destinat trasportului de persoane se va mention ape raspunderea celui
care incuviinteaza transportul ca autovehiculul poate transporta persoane, fiind pregatit in acest scop.
CIRCULATIA AUTOVEHICOLELOR
Circulatia autovehiculelor pe drumurile publice

La plecarea in cursa, conducatorul auto are urmatoarele obligatii:
a) inainte de plecare in cursa , sa verifice starea tehnica a autovehicululi ;
b) pornirea motorului sa o faca fie ajutorul lectromotorului de pornire, fie cu manivela, fie cu mijloace
auxiliare de pornire ;
c) sa nu folosesca focul deschis la pornirea motoarelor diesel ;
d) sa se respecte regulile de pornire a motorului cu manivela .
Se interzice manevrarea autovehiculului in spatii lipsite de vizibilitate .In aceste cazuri, precum si in spatii
inguste sau aglomerate , matevrarea va fi dirijata de o persoana de la sol.
In timpul manevrarii autovehiculului se interzice urcarea sau coborarea conducatorului auto sau a altor
persoane in sau din autovehicule.
In timpul efectuarii cursei conducatorul auto are urmatoarele obligatii:
a) sa respecte viteza de circulatie stabilita prin « R.C.D.P. » si sa o adapteze la conditiile create de
starea drumurilor pe care circula ;
b) sa respecte intinerarul si mesul programat al cursei stabilite ;
CUI: 43302134; J17/1352/2020
c) sa oresca autovehicolul in minim 250 km si sa verifice starea pneurilor, directia, buloanele de fixare
ajantelor, etc.. De asemenea , sa opreasca autovehicului in cazul aparitiei unor zgomote anormale si ori de cate
ori considera ca este necesar sa efectueze controlul tehnic in parcurs ;
d) sa verifice in mers eficacitatea sistemului de franare, luand toate masurile necesare pentru a nu
provica evenimente rutiere ;
e) sa coboare pantele cu motorul in functiune si angrenat in treptele de vitezecorespunzator.
Dupa trecerea auto vehiculului prin vaduri sau dupa spalarea lui(cand franele nu mai functioneaza normal),
conducatorul auto va verifica functionarea franelor mergand pe o anumita distanta cu o viteza redusa ,
actionand usor franele pana cand acestea se incalzesc si apa se evapora.
In cand la una din rotile duble ale autovehicul;ului seproduce o pana de cauciuc,aceasta va fi remediata sau se
va inlocui cu roata de rezerva.Este interzisa continuarea drumului cu anvelopa dezumflata sau explodata.
Este interzisa circulatia autovehiculului cu pietre prinse intre rotile duble.
Daca autovehiculul patineaza , pentru ase mari aderarea cauciucurilor fata de sol , se admite sa se puna sub
roti :
a) nisip, pietris,etc. ;
b) b)scanduri, piatra sparta, vreascuri
Circulatia pe timp nefavorabil

Pe timp de ceata , autovehiculele vor circula cu vitezea redusa pana la limita evitarii oricarui pericol. De
asemenea, pe timp de ceata , in mers si in stationare, autovehiculele de orice fel vor fi iluminate si in timpul
zilei, iar conducatorii acestora sunt obligati sa dea semnale sonore si sa raspunda prin aceleasi semnale la
avertizarile altor autovehicule.
Regulele de circulatie stabilite pentru timp de ceata sunt obligatorii si in caz de ploaie torentiala,ninsori,viscol
sau alte conditii atmosferice care determina reducerea vizibilitatii.
Cand se circula pe un drumacoperit cu zapada, conducatorii auto care vin din sens opus, sa reduca viteza pana
la limita evitarii oricarui pericol.
In apropierea autovehiculelor destinate dezapezirii drumurilor, conducatorii auto care vin dindirectia opusa
sunt obligate sa opreasca pe partea dreapta, pentru ase face loc acestora.
Circulatia autoturismelor
In timpul circulatiei pe drumurile publice, conducatorii auto de pe autoturisme au aceleasi obligatii casi
conducatorii auto de pe celelalte mijloace de transport, si indeosebi :
a) sa verifice, inainte de plecare in cursa, daca usile sunt bine inchise si asigurate ;
b) sa foloseasca centura de siguranta si sa atentioneze si persoana care calatoreste in fata , pe locul
din dreapta,sa utilizeze centura de siguranta, in afara localitatilor ;
c) sa asigure coborarea persoanelor din autoturism fara pericol de accidentare;
d) sa se asigure la coborarea pe partea stanga, atat la deschiderea usilor la coborarea din autoturism,
dupa care,sa circule pe carosabil spre partea din spate a acestuia ;
e) sa se asigure la urcare in autoturism, venind numai din fata acestuia si pe partea stanga.
CAP IX - INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PRIVIND SUPRAVEGHEREA

SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezentele instructiuni stabilesc cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor fata de riscurile
pentru securitate şi sănătate, pentru prevenirea imbolnavirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi
nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum şi a suprasolicitarii
diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de munca.
ART. 2
În sensul prezentelor instructiuni, supravegherea sănătăţii lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor
medicale care asigura prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesie,
precum şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de munca a lucrătorilor.
ART. 3
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Potrivit prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006, Ministerul Sănătăţii Publice este
autoritatea competenta în domeniul medicinii muncii şi al supravegherii stării de sănătate a lucrătorilor.
ART. 4
Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurata de către medicii specialişti de medicina muncii.
CAP. II
Obligaţiile angajatorilor
ART. 5
(1) Angajatorul trebuie sa se afle în posesia unei evaluări a riscului asupra sănătăţii lucrătorilor.
(2) Evaluarea riscului asupra sănătăţii se actualizează dacă s-au produs schimbări semnificative din cauza
cărora evaluarea ar fi depăşită sau atunci când rezultatele supravegherii sănătăţii o impun.
ART. 6
Angajatorii din orice domeniu de activitate, atât din sectorul public, cat şi din sectorul privat, sunt obligaţi sa
respecte reglementările în vigoare privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor.
ART. 7
Angajatorii sunt obligaţi sa asigure fondurile şi condiţiile efectuării tuturor serviciilor medicale profilactice
necesare pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor, aceştia nefiind implicaţi în niciun fel în costurile aferente
supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale.
CAP. III
Servicii medicale profilactice
ART. 8
(1) Serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sănătăţii lucrătorilor sunt: examenul
medical la angajarea în munca, de adaptare, periodic, la reluarea activităţii, promovarea sănătăţii la locul de
munca.
(2) Serviciile medicale profilactice prevăzute la alin. (1) se efectuează potrivit prevederilor anexei nr. 1,
precum şi ale actelor normative specifice.
(3) În cazuri argumentate medical, ştiinţific, statistic, examenele medicale profilactice se vor adapta periodic,
specific noilor riscuri profesionale.
(4) Testarea psihologică a aptitudinilor în munca se face potrivit prevederilor anexei nr. 1.
ART. 9
(1) În sensul prezentelor instructiuni, aptitudinea în munca reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de
vedere medical de a desfasura activitatea la locul de munca în profesia/funcţia pentru care se solicita
examenul medical.
(2) Pentru stabilirea aptitudinii în munca, medicul specialist de medicina muncii poate solicita şi alte
investigaţii şi examene medicale de specialitate, suplimentare celor prevăzute la art. 8.
ART. 10
În condiţiile în care medicul de medicina muncii face recomandări de tip medical, aptitudinea este
condiţionată de respectarea acestora, iar în fişa de aptitudine anexa nr. 5, avizul medical va fi "apt condiţionat".
ART. 11
(1) Inaptitudinea temporară în munca, în sensul prezentelor instructiuni, reprezintă incapacitatea medicală a
lucrătorului de a desfasura activitatea la locul de munca în profesia/funcţia pentru care se solicita examenul
medical privind aptitudinea în munca, pana la reevaluarea sănătăţii de către medicul de medicina muncii.
(2) În situaţia în care lucrătorul se afla temporar, din cauza unei boli, în situaţia de incapacitate medicală
privind desfăşurarea activităţii la locul de munca în profesia/funcţia pentru care se solicita examenul medical de
medicina muncii, medicul de medicina muncii stabileşte inaptitudinea temporară pana la disparitia cauzei
medicale, iar în fişa de aptitudine - anexa nr. 5, avizul medical va fi "inapt temporar".
ART. 12
(1) Inaptitudinea permanenta în munca, în sensul prezentelor instructiuni, reprezintă incapacitatea medicală
permanenta a lucrătorului de a desfasura activitatea la locul de munca în profesia/funcţia pentru care se
solicita examenul medical privind aptitudinea în munca.
(2) Toate cazurile de inaptitudine medicală permanenta vor fi rezolvate de către medicii de medicina muncii
în colaborare cu medicii de expertiza capacităţii de munca, care se vor informa reciproc asupra rezolvarii
situaţiei de fapt.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
ART. 13
Examenul medical al lucrătorilor la angajarea în munca stabileşte aptitudinea/aptitudinea condiţionată/
inaptitudinea permanenta sau temporară în munca pentru profesia/funcţia şi locul de munca în care
angajatorul îi va desemna sa lucreze privind:
a) compatibilitatea/incompatibilitatea dintre eventualele afecţiuni prezente în momentul examinării şi
viitorul loc de munca;
b) existenta/inexistenta unei afecţiuni ce pune în pericol sănătatea şi securitatea celorlalţi lucrători de la
acelaşi loc de munca;
c) existenta/inexistenta unei afecţiuni ce pune în pericol securitatea unităţii şi/sau calitatea produselor
realizate sau a serviciilor prestate;
d) existenta/inexistenta unui risc pentru sănătatea populaţiei căreia îi asigura servicii.
ART. 14
În funcţie de rezultatul examenului medical la angajarea în munca, medicul de medicina muncii poate face
propuneri pentru:
a) adaptarea postului de munca la caracteristicile anatomice, fiziologice, psihologice şi la starea de sănătate a
lucrătorului, în situaţia prevăzută la art. 15 lit. b);
b) îndrumarea persoanei care urmează a fi angajata către alte locuri de munca;
c) includerea în circuitul informaţional şi operational din sistemul sanitar a acelor persoane care necesita o
supraveghere medicală deosebita.
ART. 15
Examenul medical la angajarea în munca se efectuează pentru:
a) lucrătorii care urmează a fi angajaţi cu contract individual de munca pe perioada determinata sau
nedeterminată;
b) lucrătorii care isi schimba locul de munca sau sunt detasati în alte locuri de munca ori alte activităţi;
c) lucrătorii care isi schimba meseria sau profesia.
ART. 16
(1) Examenul medical la angajarea în munca se face la solicitarea angajatorului, care va completa fişa de
solicitare a examenului medical la angajare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, şi fişa de identificare
a factorilor de risc profesional, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.
(2) În situaţia schimbării locului de munca, lucrătorul este obligat sa prezinte copia dosarului medical de la
serviciul medical de medicina muncii de la locul sau de munca anterior.
(3) Examenul medical la angajarea în munca consta în:
a) anamneza medicală profesională şi neprofesionala şi examenul clinic general, dosarului medical;
b) examenele medicale clinice şi paraclinice, conform modelului de fişa prevăzut în anexa nr. 1.
(4) La indicaţia medicului de medicina muncii, pentru stabilirea incompatibilităţilor medicale cu riscurile
profesionale evaluate, examenul medical la angajarea în munca pentru locurile de munca şi activităţile cu
expunere la factori de risc profesional cuprinde şi examene medicale suplimentare celor prevăzute în anexa nr.
1.
(5) Rezultatele examenului clinic şi ale celorlalte examene medicale se înregistrează în dosarul medical.
(6) Medicul specialist de medicina muncii, în baza fisei de solicitare a examenului medical la angajare, fisei
de identificare a factorilor de risc profesional, dosarului medical şi a examenelor medicale efectuate,
completează fişa de aptitudine cu concluzia examenului medical la angajare: apt, apt condiţionat, inapt
temporar sau inapt pentru locul de munca respectiv.
(7) Numai medicul de medicina muncii are dreptul de a efectua examenul medical.
ART. 17
Fişa de aptitudine care finalizează examenul medical la angajarea în munca se completează numai de către
medicul de medicina muncii, în doua exemplare, unul pentru angajator şi celălalt pentru lucrator.
ART. 18
Examenul medical de adaptare în munca se efectuează la indicaţia medicului specialist de medicina muncii în
prima luna de la angajare şi are următoarele scopuri:
a) completează examenul medical la angajarea în munca, în condiţiile concrete noilor locuri de munca
(organizarea fiziologica a muncii, a mediului de munca, relaţiile om-masina, relaţiile psihosociale în cadrul
colectivului de munca);
b) ajuta organismul celor angajaţi sa se adapteze noilor condiţii;
c) determina depistarea unor cauze medicale ale neadaptarii la noul loc de munca şi recomanda măsuri de
inlaturare a acestora.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
ART. 19
Efectuarea examenului medical periodic are următoarele scopuri:
a) confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a aptitudinii în munca pentru profesia/funcţia şi
locul de munca pentru care s-a făcut angajarea şi s-a eliberat fişa de aptitudine;
b) depistarea apariţiei unor boli care constituie contraindicatii pentru activităţile şi locurile de munca cu
expunere la factori de risc profesional;
c) diagnosticarea bolilor profesionale;
d) diagnosticarea bolilor legate de profesie;
e) depistarea bolilor care constituie risc pentru viata şi sănătatea celorlalţi lucrători la acelaşi loc de munca;
f) depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea unităţii, pentru calitatea produselor sau pentru
populaţia cu care lucrătorul vine în contact prin natura activităţii sale.
ART. 20
Examenul medical periodic se efectuează obligatoriu tuturor lucrătorilor.
ART. 21
Frecventa examenului medical periodic este stabilită prin fişele întocmite conform modelului prevăzut în
anexa nr. 1 şi poate fi modificată numai la propunerea medicului specialist de medicina muncii, cu
informarea angajatorului.
ART. 22
Examenul medical periodic cuprinde următoarele:
a) înregistrarea evenimentelor medicale care s-au petrecut în intervalul de la examenul medical în vederea
angajării sau de la ultimul examen medical periodic pana în momentul examenului medical respectiv;
b) examenul clinic general, conform dosarului medical prevăzut în anexa nr. 4;
c) examenele clinice şi paraclinice, conform modelului de fişa prevăzut în anexa nr. 1 şi examenului indicat de
către medicul specialist de medicina muncii;
d) înregistrarea rezultatelor în dosarul medical prevăzut în anexa nr. 4;
e) finalizarea concluziei prin completarea fisei de aptitudine, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5, de
către medicul specialist de medicina muncii, în doua exemplare, unul pentru angajator şi celălalt pentru
lucrator.
ART. 23
Examenul medical la reluarea activităţii se efectuează după o întrerupere a activităţii de minimum 90 de
zile, pentru motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, în termen de 7 zile de la reluarea
activităţii, cu respectarea dispoziţiilor art. 22.
ART. 24
Efectuarea examenului medical la reluarea activităţii are următoarele scopuri:
a) confirmarea aptitudinii lucrătorului pentru exercitarea profesiei/funcţiei avute anterior sau noii
profesii/funcţii la locul de munca respectiv;
b) stabilirea unor măsuri de adaptare a locului de munca şi a unor activităţi specifice profesiei sau funcţiei,
dacă este cazul;
c) reorientarea spre un alt loc de munca, care sa asigure lucrătorului menţinerea sănătăţii şi a capacităţii sale
de munca.
ART. 25
Medicul de medicina muncii are dreptul de a efectua examenul medical la reluarea activităţii ori de câte ori îl
considera necesar, în funcţie de natura bolii sau a accidentului pentru care lucrătorul a absentat din producţie.
ART. 26
Promovarea sănătăţii la locul de munca reprezintă supravegherea activa a sănătăţii lucrătorilor în raport cu
caracteristicile locului de munca şi, în mod particular, cu factorii de risc profesionali.
ART. 27
În vederea constientizarii nevoilor şi obiectivelor privind sănătatea şi securitatea în munca în rândul
lucrătorilor, medicii specialişti cu pregătire în domeniu efectuează activităţi specifice de promovare a sănătăţii
la locul de munca pentru realizarea bunastarii lucrătorilor, bazate pe identificarea problemelor acestora.
ART. 28
Serviciile de medicina muncii participa la realizarea şi implementarea programelor de informare, educare şi
formare profesională cu privire la sănătatea şi securitatea în munca pentru lucrătorii la care s-a efectuat
supravegherea sănătăţii prin examene medicale profilactice.
ART. 29
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Pentru promovarea măsurilor privind adaptarea la munca a lucrătorilor şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
munca şi de mediu, medicii de medicina muncii desfăşoară activitate de consiliere privind sănătatea şi igiena
ocupationala a lucrătorului şi a reprezentanţilor acestora din întreprindere şi din comitetul de sănătate şi
securitate în munca, după caz, şi colaborează cu organismele din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca.
ART. 30
Persoana examinata poate contesta rezultatul dat de către medicul specialist de medicina muncii privind
aptitudinea în munca.
ART. 31
Contestaţia prevăzută la art. 30 se adresează autorităţii de sănătate publica judeţene sau a municipiului
Bucureşti, în termen de 7 zile lucrătoare de la data primirii fisei de aptitudine în munca.
ART. 32
Autoritatea de sănătate publica judeteana sau a municipiului Bucureşti desemnează o comisie formată din 3
medici specialişti de medicina muncii şi convoacă părţile implicate în termen de 21 de zile lucrătoare de la data
primirii contestaţiei.
ART. 33
Decizia comisiei este consemnată într-un proces-verbal şi este comunicată în scris persoanei examinate
medical.
ART. 34
Concluzia procesului-verbal este consemnată în fişa de aptitudine, în care a fost precizat rezultatul
examenului medical contestat.
CAP. IV
Dispoziţii finale
ART. 35
La aplicarea măsurilor preventive tehnico-organizatorice la locurile de munca, angajatorii vor tine seama de
rezultatele supravegherii sănătăţii.
ART. 36
Lucrătorii trebuie sa fie informati în legatura cu rezultatele proprii ale supravegherii sănătăţii lor.
ART. 37
Dosarul medical şi fişa de expunere la riscuri profesionale se păstrează la structura de medicina muncii
unde s-au efectuat examenele medicale de angajare şi examenul medical periodic.
ART. 38
Înregistrările medicale sunt păstrate o perioada de timp cel puţin egala cu durata medie de expunere -
afectare a stării de sănătate, pentru fiecare categorie de risc profesional, astfel:
a) cabinetul de medicina muncii păstrează dosarele medicale, fişele de expunere la riscuri profesionale şi
datele de morbiditate profesională;
b) angajatorul păstrează lista locurilor de munca cu riscuri profesionale şi concluzia examinării medicale (fişa
de aptitudine);
c) în cazul schimbării structurii de medicina muncii cu care a fost realizată supravegherea stării de sănătate a
lucrătorilor, înregistrările medicale se predau noului cabinet de medicina muncii agreat de angajator.
ART. 39
Lucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de supraveghere a sănătăţii la locul de munca,
conform planificarii efectuate de către medicul de medicina muncii cu acordul angajatorului.
ART. 40
Orice lucrator are dreptul sa consulte medicul specialist de medicina muncii, pentru orice simptome pe care
le atribuie condiţiilor de munca şi activităţii desfăşurate.
ART. 41
La schimbarea locului de munca în alta unitate, lucrătorului i se vor inmana, la solicitare, copii ale dosarului
sau medical şi ale fisei de expunere la riscuri profesionale, pentru a fi predate la structura de medicina
muncii a unităţii respective.
ART. 42
Angajatorii în procedura de faliment vor informa structura de medicina muncii, care va preda la rândul ei
înregistrările medicale autorităţii de sănătate publica judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz.
ART. 43
CUI: 43302134; J17/1352/2020
La întreruperea temporară sau definitiva a activităţii lucrătorului, structura de medicina muncii va preda
dosarul medical al acestuia medicului sau de familie.
ART. 44
Medicul specialist de medicina muncii şi medicul de familie al lucrătorului se vor informa reciproc şi
operativ referitor la apariţia unor modificări în starea de sănătate a lucrătorului.
ART. 45
Pentru protecţia sănătăţii comunitare, în cazul sectoarelor cu riscuri (alimentar, zootehnic, farmaceutic,
aprovizionare cu apa potabilă, servicii către populaţie, cazare colectivă, piscine, salubritate etc.), examenele
medicale la angajare, periodic, la reluarea muncii se pot completa cu examinarile specifice sectorului de
activitate, la indicaţia medicului specialist de medicina muncii.
ART. 46
Dosarului medical îi sunt aplicabile prevederile art. 21-25 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003,
referitoare la dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viata privată a pacientului.
ART. 47
Lucrătorii au acces, la cerere, la toate informaţiile referitoare la starea lor de sănătate.
CAPXII - MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTE
A – PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE PRIMULUI AJUTOR

ÎN CAZUL ARSURILOR – IPSSM03
A1 - MODUL DE ACŢIONARE ÎN PRIMA FAZĂ:
În toate cazurile de acordare a primului ajutor, esta important să se :

 asigure locul accidentului;
 ia măsuri de prevenire şi protecţie pentru ca starea de fapt să nu se înrăutăţească;
 stabilească contactul cu persoana bolnavă sau accidentată;
 acţioneze corespunzător când persoana bolnavă sau accidentată este lipsită de cunoştinţă;
 aline durerea;
 stabilească priorităţile.
Asigurarea locului accidentului: personalul de prim ajutor trebuie, în primul moment, să sigure securitatea
persoanei accidentate şi a celor din jur, cât şi a lui însuşi. De fapt, aceasta înseamnă scoaterea persoanei
accidentate din zona în care a avut loc accidentul, dacă există pericol de incendiu,l explozie, electrocutare, etc.
Prevenirea agravării situaţiei:
Pentru a preveni agravarea traumatismelor sau a bolii, personalul de prim ajutor trebuie să examinaza
accidentatu/accidentaţii. El/ea va trebui să evalueze situaţia şi să înţeleagă cauzele care au provocat-o.
Tratamentul stabilit a se aplica în urma acestei evaluări nu trebuie să contribuie la agravarea situaţiei.
Iată câteva exemple asupra modului în care personalul de prim ajutor trebuie să gândească şi să acţioneze
pentru a preveni agravarea situaţiei în timpul tratamentului:
1. Pentru a preveni sufocarea, aşezaţi persoana care şi-a pierdut cunoştinţa în poziţie laterală, stabilă.
2. Hemoragia trebuie să fie oprită rapid, pentru a preveni pierdereas inutilă a sângelui. În cazul
sintomelor şi a indiciilor de oase fracturate, personalul de prim ajutor va lua măsurile necesare pentru
prevenire agravării fracturii şi a perforării pieliide către oasele fracturate.
3. Când temperatura aerului este scăzută, trebuie să se prevină scăderea inutilă a temperaturii corpului.
A2 – PRELUAREA CONTROLULUI
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Asigurarea locului accidentului:
Pentru a preveni implicarea altor persoane în accident, este necesar să se asigure locul accidentului. În
accidentele rutiere, acest lucru se face prin instalerea semnalelor de semnalizare sau prin semnale luminoase
de avertizare. Nu uitaţi să opriţi motoarele maşinilor implicate în accident. În caz de pericol de foc, explozie sau
avalanşe, persoanele accidentate trebuie puse la adăpost.
Imaginea de ansamblu a situaţiei.
În timp ce evaluaţi gravitaţia accidentului şi numărul persoanelor accidentate, aşezaţi toate persoanele
care şi-au pierdut cunoştinţa, în poziţie laterală, stabilă. Evaluaţi, cât mai repede cu putinţă, nevoia de ajutor.
Repartizaţi pe cei care vă ajută pe lângă persoanele afectate.
Raportarea accidentului.
Telefonaţi la numărul special stabilit pentru cazurile de urgenţă şi solicitaţi ajutor imediat din partea
poliţiei, spitalului şi a pompierilor.
Un raport corect trebuie să cuprindă următoarele informaţii:
 Cine telefonează. Indicaţi adresa şi numărul de telefon de la care telefonaţi;

 Ce s-a întâmplat: coliziune, incendiu, explozie de gaze, etc. Daţi informaţii despre felul ajutorului care
trebuie să fie trimis la locul accidentului şi numărul de persoane accidentate. Comunicaţi dacă este
nevoie de echipament special;
 Unde este locul accidentului: locul, strada, numărul;
 Cereţi confirmarea raportului: cereţi ca raportul să fie repetat pentru confirmare.
Când aceste sarcini prioritate au fost îndeplinite, asiguraţi-vă că se poate trece la reluarea traficului rutier,
ocolindu-se locul accidentului. Liderul trebuie să verifice dacă totul funcţionează normal şi dacă vreunul dintre
ajutoare are nevoie de asistenţă sau trebuie să fie înlocuit.
B - ARSURI. Definitie, generalitati

Arsurile sunt rani ale pielii sau ale altor tesuturi produse de agenti termici ,chimici, electrici sau de
radiatii.
Durerea extrema,suferinta intensa,produsa de arsuri precum si evolutia acestora trebuie sa determine
luarea tuturor masurilor de precautie pentru impiedica producerea accidental a arsurilor.
In functie de agentul care le-a provocat, exista patru tipuri majore de arsuri :
- termice,produse de foc ,contactul cu obiecte fierbinti sau abur ;
- corosive, cauzate de substante chimice foarte active precum acizii si bazele ;
- electrice, produse de curentul electric ;
- prin radiatii,determinata de expunerea indelungata la soare, raze X sau materiale radioactive.
Dupa profunzimea lor , arsurile pot fi clasificate dupa cum urmeaza :
- arsurile de gradul intai- limitate la stratul superficial al pielii ;pielea este rosie si ustura.Un
exemplu tipic este arsura solara obisnuita provocata de expunerile prelungite la soare alepielii
neantrenate ;
- arsurile de gradul doi-cuprind toata grosimea pielii, pe piele apar besici cu continut seros(galbui)
hematic(ser amestecat cu singe).Pe linga durerea mare pe care o resimtevictima,pericolul
principal consta in infectarea continutului veziculelor ;
- arsuri de gradul trei-leziunile depasesc grosimea pielii, distrugang si straturile mai profunde :
grasime, muschi, vase, nervi pana la os.Durerea este mai mica , deoarece extremitatile nervilor din
piele au fost distruse ;
- arsurile de gradul patru-sunt foarte severe , implicand distrugerea tuturor structurilor inclusiv a
osului(carbonizare).
Efectele si complicatiile arsurilor

CUI: 43302134; J17/1352/2020
Pielea protejeaza corpul de invazia bacteriilor, ajuta la contro0lul temperaturii corpului si retine
fluidele acestuia. Ranirea pielii prin arsuri sau opariri poate produce pierderea acestorfunctii si,daca leziunea
este intinsa,se poate ajunge la complicatii serioase.
Efectele arsurilor si oparirilor sint determinate de :
-intinderea surafetei arse a corpului .Viata accidentatului este amanintata daca arsurile depasesc 10%
din suprafata totala a pielii ;
-localizarea arsurii (de exemplu,arsurile din zona fetei pot afecta respiratia) ;
-gradul arsurii,determinat de profunzimea leziunii ;
-varsta, starea fizica si fiziologica a victimei(chiar si arsurile mici pot ficritice pentru persoanele mai
virsnice).
Arsurile se complica adesea ca urmare a conditiilor care rezulta din distrugerea tesuturilor.Aceste complicatii
sunt:
-socul ,produs de durerea intesa si de pierderea masei sanguine sau a plasmei;
-infectia, deoarece pielea arsa prezinta solutie de continuitate si astfel, tesuturile mai adanci sunt expuse
infectiei iar pe de alta parte zonele arse constituie un mediu prielnic de dezvoltare a microbilor ;
-probleme respiratorii, la victimele cu arsuri faciale severe sau care au infalat fum sau vapori fierbinti,
lezand caile respiratorii si plamanii ;
-inflamarea (producerea edemelor), mai ales daca zona arsurilor este presata de imbracaminta strinsa sau
de bijuterii.
Primul ajutor
Scopul primului ajutor este de a preveni si a combate ,pe cat posibil, aparitia complicatiilor
mentionate.Actionati astfel :
-Stingeti focul,folosind extinctorul aruncand peste victima o patura sau rostogolind-o la pamant.
-Calmati durerile administrand medicamente antialergice(algocalmin,antinevralgice,etc)
- Dati victimei (constiente) sa bea apa minerala ,ceai, sirop penru compensarea pierderilor de lichide si
saruri.
Primul ajutor in arsurile termice
Extrem de grave sunt arsurile care afectează 50% dun suprafaţa corpului, peste acest procent provocând
chiar moartea.
Prima grijă este de a scoate victima din flăcări. Dacă hainele ard se sruncă peste victimă o pătură, un pled,
un palton.
Victima nu trebuie dezbrăcată pentru a nu agrava plăgile. Nu se sparg băţicile create de arsură deoarece
expunem victima la infecţii. Acestă operaţie o face numai medicul.
Primul ajutor in arsurile superficiale consta in:
-Imersiunea imediata in apa rece sau in alcool pentru a usura durerea , pentru a reduce inflamarea si
basicarea si pentru a preveni lezarea ulterioara a tesuturilor.Daca imersiunea nu este posibila , aplicati pe zona
arsurii imbracaminte curate, umezita in apa rece sau alcool.
-Indepartarea imediata a oricarei surse de presiune a zonei arse(inele, bratari, imbracaminte sau
incaltaminte), inainte de aparitia inflamarii.
-Acoperirea arsurii cu un pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril.
Atentie !
-Nu alicati lotiuni ,alifii sau pansamente murdare si in niciun caz nu folositi uleiuri, pamant, balegar,
cerneala, albastru de metilen,etc.
-Nu spargeti besicile .
-Nu respirati si nu tusiti peste arsuri ; nu pipaiti zona arsa.
-Nu indepartati imbracamintea lipita de zona arsa.
În cazul arsurilor de natură chimică, dacă substanţa este un acid se impune spălarea imediată a pielii cu
apă curată, de preferinţă călduţă, pentru a îndepărta substanţele iritante.
La arsuri mai serioase , solicitati ajutorul medicului si acordati numai primul ajutor,dupa cum urmeaza :
-Controlati respiratia vitimei si ,daca este necesar, aplicati respiratia artificiala(a se vedea « Stopul
respirator »).
-Acoperiti usor zona arsa cu un pansament curat, preferabil steril si lipsit de scame(a se
vedea »Plagi .Hemoragii »).
-Aplicati tratamentul pentru soc (a se vedea « Socul »).
-Asigurati transportarea victimei la spital.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
C – ACCIDENTE LA OCHI
Ochiul este unul din organele cele mai sensibile ale omului. Aşchiile de metal, cioburile de sticlă, pot
provoca plăgi periculoase.
Orice intervenţie de prim ajutor dacă nu este calificată poate duce la agravarea rănii.
Se intervine numai pentru a scoate corpurile străine de dimensiuni mari aflate la suprafaţa ochiului.
Nu trebuie să se insiste asupra corpurilor mici şi profunde, deoarece riscaţi să vătămsţi celelalte ţesuturi
ale ochiului, agravând rana.
Nu se toarnă în ochi picături de alcool sau tinctura de iod. Acestea se pot folosi numai pentru curăţirea
pielii din jurul rănii.
Peste plagă vom aplica câteva bucăţi de tifon steril şi puţină vată pe care le vom fixa pe o faşă, fără a
atinge ochiul.
Apoi vom transporta victima la medicul de specialitate pentru examinare.
FRACTURI –Generalitati
(I.P.S.S.M.04)
Prin fractură se intelege intreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte orice rupere,zdrobire sau
plesnire(fisurare) a unui os, ca urmare a unui traumatism mai puternic (cădere de la înălţime, lovitură, strivire,
tamponare, izbire, răsucire, etc.).
Corpul omenesc are peste 200 de oase, de diferite marimi si forme(oase lungi, scurte,late), grupate in :
oasele capului,ale trunchiului si ale membrelor.
Toate oasele se pot fractura,dar cel mai des, fracturile se produc la oasele lungi ale membrelor,la oasele
bazinului siale coloanei vertebrale.
Fracturile pot fi de mai multe feluri:
- Fractura simplă sau închisî – prin ruperea efectivă a unui os sau fisurarea acestuia, pielea
rămânând intactă;
- Fractura deschisă (dislocarea unui os) cu efecte grave (pierderi de sânge, infecţii).
Orice fractură provoacă tulburări în întregul organism, manifestându-se diferit de la un organism la
altul. Mai întâi se procedează la imobilizarea fracturii pentru a preveni durerile, complicaţiile şi şocul.
Cazurile mai frecvente ale fracturilor sunt urmare a accidentelor de munca si de circulatie si a activitatilor
sportive. De asemenea , se produc un numar mai mare de fracturi in situatia unor catastrofe(cutremure,
prăbusiri de mine,ciocniri de trenuri,etc).
Bărbatii intre 25-50 ani inregistreaza cel mai mare numar de fracturi ; la copiii fracturile sunt destul de
rare ;la vârstnici fracturile se produc şi la traumatisme uşoare.
Imobilizarea fracturii trebuie sa respecte următoarele reguli :
-Ca regulă generală, orice imobilizare trebuie să cuprindă două articulaţii(incheieturi) ; cea de
deasupra si cea de dedesubtul focarului de fractură(proximal si distal).
-La membre,atelele se pun de o parte şi de alta a focarului de fractură(sau membrul se aseaza într-o
gutieră specială).
-Atelele se invelesc in vată(sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu stânjeni circulaţia sau a
nu mări durerea.
-Se evită alicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea(fata anterointernă a
gambei,de pildă).
-Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizată, golurile se umlu cu vată.
-Se trage apoi o faşă , la început circular,apoi serpuitoare,în jurul atelelor şi membrului
fracturat,obţinând astfel o imobilizare provizorie(imobilizarea de durată-in aparat gipsat- urmând să se facă la
un serviciu medical de specialitate). Trebuie să se aibă în vedere ca faşa prea srânsă stinjeneşte circulaţia
sângelui şi accentuează durerea, iar faăa prea largă este egală cu lipsa imobilizarii.
Orice accentuare a durerii indică agravarea situaţiei şi necesită controlarea pozitiei membrelor,a
bandajelor şi nodurilor şi a circulaţiei singelui la extremităţi. Nodurile de la materialul utilizat pentru utilizarea
CUI: 43302134; J17/1352/2020
atelelor vor fi facute peste atela şi nu pe zona descoperită deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe
tegumente.
-Cel putin două persoane trebuie să conlucreze la efectuarea imobilizării. Una ridică membrul fracturat
cu o mână, în timp ce cu palma cealaltă sprijină locul fracturii iar cealaltă persoană aplică atelele şi trage faşa.
-Transportarea accidentatului la spital urmează după imobilizare. Până atunci se va asigura în

continuare supravegherea accidentatului luându-se în continuare măsurile necesare pentru prevenirea şocului :
acoperire cu pleduri sau haine, administrarea de calmante pentru durere şi de lichide ,dacă victima este
constientă.
Reducerea fracturii
In cazul fracturii unui os ,muşchii asociaţi acestuia se contractă; dacă fractura este completă,
contracţia rapidă a muşchilor poate produce alunecarea extremităţilor rupte şi pătrunderea lor în ţesutul
înconjurător. Manipularea brutală poate produce dureri şi chiar leziuni ale muşchilor, nervilor si vaselor
sanguine.
De aceea poate fi necesară reducerea fracturii prin tracţiunea membrului accidentat, ceea ce
realizează implicit si relaxarea(repunerea,reasezarea în ax) oaselor rupte si deplasate. Dacă aceastăreducere
este necesară, atunci ea trebuie executată de doi salvatori : unul ridică membrul deasupra fracturii(proximal),
iar celalat trage cu grijă dar ferm, în josul fracturii,divergent faţă de primul şi în axul membrului respectiv.
Atunci când se aplică tracţiunea, luaţi următoarele precauţii :
-Nu incercaţi să îndreptaţi articulaţiile în cazul traumatismelor umerilor, coatelor, incheieturilor mâinii
sau a genunchilor. Această manevră poate distruge nervi importanţi şi vase sanguine mari care trec prin
apropierea acestor încheieturi.
-Aplicaţi o tracţiune suficientă numai pentru a alinia membrul şi a elibera compresia musculară şi a
extremităţilor osului, fractura asupra nervilor si a muschilor. Pentru a realinia membrul poate fi necesară o
tracţiune mai mare dar nu fortaţi. Dacă există rezistenţă sau durere accentuată, întrerupeţi tracţiunea şi
imobilizaţi în poziţia diformităţii existente.
-Menţineti tracţiunea până când membrul este complet imobilizat.
-Efectuaţi manevra de axare a membrului fracturat numai dacă se constată deformarea evidentă a
membrului. Ea nu este obligatorie dar este bine să se facă în primele minute după accident, pentru că în
această perioadă victima are o scurtă perioadă de « anestezie naturală ».
-Notaţi că a-ţi aplicat tracţiunea şi informaţi serviciul medical- verbal sau printr-o notă scrisă, introdusă
în îmbrîcamintea victimei.
PLAGI. HEMORAGII
(I.P.S.S.M.05)
Prin plaga(rana,leziuni) se intelege orice intrerupere acontinuitatii unui tesut(a tegumentelor, mucoaselor
sau a tesuturilor mai profunde).Plaga este insotita de obicei de singerari si poate ave aca urmare infectia,prin
parunderea microbilor in tesuturi.Obiectivele principale in ingrijirea unei plagi sunt :combaterea
hemoragiei,prevenirea infectiei,combaterea durerii,prevenirea si combaterea socului.Materialele necesare
pentru ingrijirea uneiplagi sunt :comprese sterile,vata,fese,leucolast,alcool sanitar,tinctura deiod,apa
oxigenata,cloramina,antinevralgice.
Nu trebuie să tratăm rana cu orice şi oricum deoarece agenţii patogeni pot contribui la infectarea ei.
În cazul unei hemoragii, mai întâi trebuie acţionat în sensul opririi ei apoi săse aplice pansamentul.
Să nu se toarne pe rană substanţe antiseptice iritante (alcool, tinctură de iod). Acestea produc dureri mari,
distrug celulele vii, favorizează infecţia.
Să nu se aplice pe rană imediat produsă substanţe grase (jacolan, alifii sulfamidate). Acestea
împiedicăevacuarea secreţilor din plagă.
Toate instrumentele care se folosesc trebuie să fie sterilizate prin fierbere sau ardere. Nu se vor folosi
aceleaşi instrumente la doi sau mai mulţe răniţi.
Mâinele vor fi curate, la fel şi vata şi compresele.
Pentru curatarea unei plagi se procedeaza astfel :
- se curata zona cu ajutorul unei comprese sterile pornind de la marginea pielei spre pielea sanatoasa ;
- se spala apoi pielea din jur utilizind substate detergente ;
- se dezinfecteaza pielea din jurul plagii cu ajutorul unor substante antiseptice(alcool,tinctura de
iod,rivanol) folosind comprese sterile ;
CUI: 43302134; J17/1352/2020
- pentru a indeparta eventualii corpi staini din rana se foloseste apa oxigenata ;
- dupa aceasta se dezinfecteaza rana folosind solutie de cloramina,permanganat de potasiu,rivanol ;
- se acopera rana cu un strat de comprese sterile, se adauga eventual un strat de vata dupa care se
fixează pansamentul aplicat cu un leucoplast.
La dezinfectare soluţiile trebuie să fie slabe, puţin iritante. Faşa nu trebuie să fie aplicată prea strâns,
gearece produce dureri şi împiedică circulaţia sângelui, dar nici prea larg pentru a nu cădea de pe rană.. ea se
aplică începând din regiunea cu diametrul mai mic spre regiunea cu diametrul mai mare.
Faşa în formă de 8 se aplică la umăr, la piept, faşa în evantai la încheietura genunchiului sau a cotului, iar
faşa în spic laantebraţ.
Pentru menţinerea pansamantului la nasse folosesc bandajele sub formă de praştie, la bărbie cele în formă
de căpăstru, iar pentru mobolizarea cotului şi fixarea pansamentului în acesta regiunebasmaua triunghiulsră,
care se mai poate folosi şi la bandajarea capului sau a piciorului..
Capetele terminale se prind întotdeauna cu ace de siguranţă. La bandajarea toracelui sau a abdomenului
dacă lipsesc faşele putem folosi pântă dreptunghiulară. Bucata de pânză se petrece în jurul toracelui şi se
fixează apoi cu ace de siguranţă. Concomitent se confecţionează şi două bretele pentr a nu permite bandajului
să cadă.
Prin hemoragie se intelege revarsarea singelui in afara vaselor sanguine,ca urmare a ruperii, taierii, inteparii
sau zdrobirii acestora.Gravitatea unei hemoragii se poate aprecia prin viteza cu care curge sangele.Oprirea unei
hemoragii este un act de prim ajutor ce trebuie executat cu cea mai mare urgenta.In cazul unor hemoragii
usoare, oprirea acestora se poate face prin simpla compresiune.Oprirea unor hemoragii mai mari se poate face
prin compresie avaselor sanguine pe un plan osos sau se mai poate realiza prin compresie corculara a
tesuturilor cu ajutorul unui garou.Garoul se foloseste la oprirea hemoragiilor la nivelul membrelor si se va face
numai pentru intervale scurte de timp si va fi insotit de un biletel in care este notata ora si minutul aplicarii
acestuia.
Hemoragia ca urmare a tăierii sau lovirii unui vas de sânge poate fi :
- arterială, cu sânge roşu deschis, oxigenat, care ţâşneşte ritmic odată cu bătăile inimii ;
- venoasă, cu sânge roşu închis, încărcat cu bioxid de carbon, care se scurge uţor, acoperind rana,
- capilară, cu sânge roşu care musteşte uşor în rană.
O hemoragie prelungită poate avea urmări grave pentru organism, de aceea este necesarsă se intervină
energic pentru oprirea ei. In cazul hemoragiilor puternuce accidentatul nu trebuie ridicat în picioare.
Când sângele inundă rana vom folosi pentru pansarea ei bucăţi de pânză, comprese sterile.
Aşezaţi accidentatul în poziţie orizontală cu capul la nivelul corpului.
Aerisiţi bine camera. Dacă sângele curge se apasă puternic artera şi după ce hemoragia s-a oprit pansaţi
rana.
În hemoragiile externe apăsaţi artera apăsaţi artera cu vârful degetelor de la ambele mâini.
In rănile de la cap apăsaţi artera carotidă (la gât). Dacă hemoragia este la umăr sau la braţ, apăsaţi artera
subclaviculară pe partea osoasă a primei coaste.
Dacă hemoragia este la braţ apăsaţi artera axilară (subsoară).
La antebraţ hemoragia poate fi oprită dacă veţi apăsa artera humerală.
La hemoragii ale coapsei apăsaţi artera femurală.
In cazuri mai grave când hemoragia nu se opreşte apăsaţi şi artera abdominală. Garoul sau tubul de cauciuc
înconjoară braţul, antebraţul, coapsa sau gamba, mai sus de rană.
In lipsa garoului sau tubului de cauciuc putem folosi un cordon sau o cravată.
In cazul unei hemoragii la antebraţ aplicaţi un tampon sau un sul de pânză între braţ şi antebraţ. Apoi se
leagă o faţă de corp pentru a le imobiliza.
MĂSURI DE PRIM AJUTOR ÎN CAZ DE ELECTROCUTARE
Când accidentatul este în contact direct cu părţile aflate sub tensiune, se deconectează imediat
instalaţia electrică.
Dacă deconectarea nu se poate face imediat accidentatul trebuie scos de sub tensiune cu funii sau alte
materiale electroizolante (haine sau scânduri uscate).
Sunt interzise obiectele metalice, materialele umede.

CUI: 43302134; J17/1352/2020
În cazul în care electrocutatul este conştient i se va da să bea un pahar(200ml) de apă în care s-au
introdus 1-2 linguriţe de bicarbonat de sodiu.
REANIMARE
Funcţiile circulatorii şi respiratorii sunt funcţii vitale. Încazul în care aceste funcţii încetează organismul
moare.
Dacă timp de 3-5 minute celulele creierului rămân fără oxigen se produc leziuni care nu mai pot fi
vindecate.
Acţionaţi deci în acest interval de timp. Şansele de salvare a accidentatului vor fi mai mari.
Pentru a începe respiraţia artificială trebuie mai întâi eliberate căile respiratorii ale accidentatului.
Acesta va fi aşezat pe spate cu capul în jos.
I se trage uşor capul, ise scoate limba şi se va începe respiraţia artificială.
Dacă înclinarea capului pe spate şi insuflarea aerului nu dau rezultate, trebuie deplasat maxilarul inferior
înainte obţinându-se astfel eliberarea căilor respiratorii.
În cazul în care eliberarea căilor respiratorii se face greu se folosesc tuburile orofaringiene care vor
menţine baza limbii într-o poziţie propice eliberării acestora.
METODA GURĂ LA GURĂ
Accidentatul este culcat pe spate, deschis la guler şi centură (curea) cu capul bine întins spre spate.
Salvatorul stă la capul accidentatului, lateral cu o mână sub ceafă şi cu cealaltă apăsând fruntea acestuia.
TIMPUL INSPIRATOR
După o inspiraţie profundă salvatorul aplică etanş gura sa pe gura accidentatului, prin tifon sau batistă,
suflând puternic. El urmăreşte cu atenţie dacă toracele âncepe să se extindă.
TOMPUL EXPIRATOR
Salvatorul se ridică şi respiră normal. Fazele se repetă de 10-12 ori pe minut.
METODA GURĂ LA NAS
Se închide bine gura, apăsând cu degetul mare buza inferioară spre buza superioară.
Timpul inspirator. Se suflă puternic în nasul accidentatului prin intermediul unui tifon şi se urmăreşte
extensia toracelui.
Timpul expirator. Se degajă nasul şi gura. Manevra se repetă de 10-12 ori pe minut.
În cazul unor traumatisme sau hemoragii puternice când nu pot fi folosite batista sau tifonul se va apela
la tuburile orofaringiene.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
METODA HOLEGER – NIELSON
Accidentatul se aşează jos puţin lateral cu capul pe propriile lui mâini.
Braţele vor fi îndepărtate de torace iar coatele îndoite asa încât antebraţele să fie aduse către capul
accidentatului.
Salvatorul stă în dreptul capului acestuia cu unul din genunchi sau cu amândoi aşezaţi pe sol şi apucă cu
mâinele ambele braţe ale accidentatului. Din această poziţie se lasă uşor pe spate ridicând braţele
acestuiapentru a le îndepărta mult de torace(timpul inspirator).
După aceea salvatorul aşează braţele victimei în poziţia iniţială şi îi pune palmele pe torace, sub
omoplaţi apăsând puternic(timpul expirator).
Acest ciclu se repetă de 10 – 12 ori pe minut.
METODA SILVESTER
Accidentatul este culcat pe spate cu umerii ridicaţi, aşezaţi pe o pernă şi cu capul în extensie.
Salvatorul îngenunchiază înapoia capului victimei cu capul uşor înclinat înainte şi prinde antebraţul
acestuia aproape de cot. O altă persoană îi prinde limba cu o batistă sau un tifon trăgând-o spre bărbie.
Se ridică braţele accidentatului la verticală după care se aduc la orizontală(timpul inspirator). Se duc
uşor braţele la pieptul accidentatului, se fac 3-4 apăsări moderate pe stern apoi i se ridică din nou braţele.
Frecvenţa operaţiunilor va fi de 14 ori pe minut (timpul expirator).
STOP CARDIAC
Stopul cardiac este oprirea bruscă a inimii ca urmare a asfixierii, a lipsei de oxigen în sânge, a elecutării,
traumatismelor, hemoragiilor.
Ca simptom se va observa că după 30 secunderespiraţia se opreşte iar culoarea buzelor , a unhiilor se va

schimba spre vânăt.
Odată cu oprirea inimii se opreşte şi circulaţia sângelui.
Într-un asemenea caz se va lua imediat pulsul accidentatului sau se va asculta direct inima. Se va
interveni imediat prin masaj cardiac.
Pentru efectuarea masajului cardiac exterior mâinile se aşează una peste alta şi se apasă la partea
inferioară a osului pieptului.
Accidentatul se va aseza pe spate pe un plan dur. Ciclul de apăsări se va menţine la 60 – 80 pe minut.
Stopul cardiac este însoţit sau precedat de stopul respirator.
Va trebui să se menţină artificial ambele funcţii:
a) Un singur salvator – se efectuează trei insuflări după metodele “gură la gură” sau “gură la nas”. Apoi
se va efectua 12 apăsări pe piept urmând din nou trei insuflări şi aşa mai departe.
După circa 30 minute se va controla dacă pulsul a reapărut.
b) Doi salvatori – unul va efectua respiraţia “gură la gură” sau “gură la nas” constând din trei insuflări.
Se va urmări comcomitent pulsul. Celălalt salvator va efectua 12 apăsări. Nu se vor suprapune timpii
de insuflare cu cei ai masajului cardiac.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
c) Trei salvatori – doi voi efectua manevrele de mai sus iar al treilea va ridica membrele inferioare ale
accidentatului, oblic în sus, pentru ca sângele să circule spre inimă.
Bolnavul nu trebuie abandonat nici o clipă. Medicul va fi chemat de o altă persoană.
Masajul cardiac şi respiraţia trebuie să se efectuieze fără întârziere până la sosirea medicului, respiraţia
artificială continuându-se untimp chiar dacă inima a început să bată.
TRANSPORTUL ACCIDENTATILOR.
Principii generale
Nici un accidentat nu va fi transportat inainte de a fi adus in starea de a suporta in bune conditii transportul,
adica inainte de afi examinat si a i se fi acordat, efectiv,primul ajutor.
Atentie ! – Acrede ca primul ajutor la locul accidentului inseamna evacuarea imediata a victimei la prima
unitate sanitara de pe traseu, este omare greseala.
-Accidentatii vor fi transportati numai cu autosanitara (ambulanta) ,o intarziere in sosirea acesteia fiind
compensata cu prisosinta de transportul victimei in conditii de securitate.
-Numai victimele cu leziuni usoare , care nu influenteaza functiile vitale ale organismului pot fi
transportate cu mijloace improvizate si numai in conditii exceotionale se poate indica si transportul celor
accidentati grav cu aceste mijloace improvizate.De aesmenea , se recurge la mijloace de transport « civile » ,
atunci cind accidentul s-a produs in locuri izolate, la mare distanta de statiile de salvare.
-In conditiile actuale de organizare si dotare a serviciilor de urgenta , numai cadrelor medico-sanitare
de specialitate(salvatorii de gradul 1 si 2) au dreptil sa dispuna ridicarea si transportulvictimelor de la locul
accidentului.
-O data cu sosirea autosanitarei , cadrele de specialitate preiau cazul si perfecteaza masurile de prim
ajutor initiate de salvatorul(salvatorii)de la locul accidentului.Ei pot efectua in conditii mai bune reanimarea
cardio-respiratorie,pot trata leziunile asociate ,etc.
-Pana la sosirea ambulantei, salvatorul(salvatorii) trebuie sa intervina cu promtitudine, pentru
combaterea cauzelor si consecintelor accidentuluisi pentru previnirea si inlaturarea factorilor de agravare si
apoi sa suravegheze starea victimei.Persoanele care au suferit traumatisme grave nu trebuie deplasate inainte
de sosirea unei persoane calificate, in afara cazurilor in care este absolut necesar caaceste persoane sa fie
scoase dintr-o « pozitie sausituatie periculoasa », care ar putea agrava consecintele accidentarii.
-Faptul ca transportatorul de la locul accidentului pana la spital (dispensarul) cel mai apropiat nu
depaseste uneori 5-10 minute , nu poate constitui ojustificare pentru neglijarea masurilor de prim-ajutor la
locul accidentului sau in timpul transportului.Este dovedit ca nerespectarea regulilor de acordare a primului
ajutor la locul accidendtului , nesocotirea transportului victimei cu autosanitara si neaplicarea tratamentului
necesar in autosanitara duce, inexorabibil, la situatia de a ridica de la locul accidentului un ranit in stare de soc,
de a transporta un muribund si de a interna un decedat.
-Momentele cele mai importate ale transportului si anume scoaterea victimei de la locul accidentului,
ridicarea ei de la sol, transportul ei,asezarea ei, in pat trebuie executate in mod diferentiat, in functie de
circumstantele in care s-a produs accidentul, de gravitatea si tipul leziunilor(vatamarilor) provocate cat si de
numarul salvatorilor.
-Tehnica de interventie pentru transport trebuie subordonata ideii de a nu agrava si a nu complica
vatamarile produse de accident. Inventarul nu poate fi executat corect si complet la locul accidentului,in special
in situatia politraumatismelor grave,cand victima se afla in stare de inconstienta.
Pentru aceasta, mobilizarea accidentatului va trebui astfel executata incat segmentul format din cap-
trunchi- bazin, sa ramana nemiscat, ca un bloc rigid. In acest fel, coastele rupte nu vor ajunge sa perforeze
plamanii, vertebrele rupte sa sectioneze maduva spinarii, accidentatul in coma sa se sufoce cu propria-i limba
sau cu lichid de voma etc.
-In orice situatie, oricat de grele ar parea circumstatele de producere a accidentului si starea victimei,
salvatorul trebuie sa actioneze cu calm si sa se orientezeasupra acelor tehnici de manevrare a accidentatului
care sa reduca in mare parte riscurile amintite.
Scoaterea victimei de la locul accidentului

A. Accidentat cazut intr-un sant adinc. In functie de adincimea santului se vor folosi un numar variabil de
chingi precum si opatura ori opanza foarte larga si lunga care sa poata cuprinde capul si corpul
CUI: 43302134; J17/1352/2020
victimei. Acestea vor fi introduse pe sub capul, toracele, bazinul si eventual genunchii victimei,
capetele lor ramanand insa in afara santului.Punand treptat chingile in tensiune, accidentatul este
ridicat la suprafata.
B. Accidentat ramas in cabina unui vehicul avariat.Numai trei situatii obliga extragerea cu maxima viteza
a accidentatului din masina, cu riscul executariiunor manevre periculoase si anume : hemoragia
grava(daca hemostaza provizorie nu se poate face, salvatorul strecurinduse in cabina), sufocarea(prin
strivirea toraceliu, zdrobirea fetei, biolnav inconstient care vomita) si in fine incendiu vehiculului.
In afara acstor situatii, accidentatul trebuie lasat pe scaun. In aceasta pozitie se poate realiza imobilizarea
membrelor fracturate, utilizind unul din procedeele descries la capitolul respective. Cand scaunul este
detasabil, este ideal ca victima sa fie scoasa cu scaun cu tot,fixand-o de aceasta cu cateva benzi(chingi)
trecute peste genunchi, coaspse si torace.
Pentru a imobiliza si si coloana vertebrala cervicala (gatul), deseori fracturata in cursul accidentelor
rutiere , se introduce ostinghie de lemn(sandura spinala scurta) intre speteaza scaunului si spatele
accidentatului.stinghia care se inalta deasupra capului va fi piesa fixa de care se leaga cu o bucata de pinza
fruntea accidentatului.
Atunci cand scaunul vehicului este fix, degajarea accidentatului este bine sa fie facuta astfel incat sa se
pastreze pozitia in care acesta se afla in vehicol.Intinderea coloanei si asezarea vitimei in pozitia de
siguranta, facanduse la o oarecare distanta de vehiculul avariat.
Pentru a ajunge la victima, la nevoie se taie caroseria, cu ajutorul unui arat electric.Nimic nu este mai
periculos deat extragerea prin forta a acestor accidentati.
C. Persoane strivite sub rotile unui vehicul. Pentru degajare vor folosi : o coarda lunga de 3-4 metri(sau
cablu de depanaj),care va avea lagata la una din extremitati o cuvertura(patura sau impermeabil) si
cateva corzi mai scurte facute din cravate si curele legate intre ele si care vor fi petrecute pe sub
corpul accidentatulu(cap, umeri, bazin coapse si picioare). Mai multi salvatori asezati de fiecare parte a
masinii vor trage , intinzand corzile, fapt care va ridica accidentatul de la sol, in timp ce salvatorul aflat
la un capat al masinii,tragand de extremitatea libera a cablului lung, va introduce sub corpul ridicat
alaccidentatului,patura legata de cealalta extremitate a cablului. Reasezand accidentatul pe patura sau
pe impermeabil, scoaterea desub masina se va face mai usor, prin tragere, fara pericole pentru bolnav.
Bineinteles, ca pentru usurarea manevrelor, masina va trebui la randul ei ,ridicata pe cric.
D. Accidentat cazut intr-un spatiu foarte ingust in care nu poate patrunde decat un singur salvator.
Indiferent de potizia in care a cazut , accidentatul va fi intors si intins cu fata in jos (figura 21.5a).Salvatorul
il va apuca si trage cu putere de axile(subtiori), ridicandu-l in genunchi, cu toracele sprijinit de el.
Salvatorul se laswa in jos , indoind genunchii accidentatului si apuca mana drepta a acestuia , in timp ce
mana stanga a salvatorului prinde mana stanga a accidentatului (figura 21.5c). In acest fel , salvatorul
poate echilibra greutatea accidentatului pe umerii sai. O data ridicat in picioare, salvatorul i-si poate
elibera mana lui stanga , lasand mana stanga a accidentatului sa atarne la spatele sau (al salvatorului)’in
timp ce cu mana dreapta apuca mana drepta a accidentatului , care a fost trecuta pe dupa gatul sau(figura
21.5d). Manan eliberata a salvatorului i i va permite acestuia sa se sprijine pentru a escalada lanevoie o
scara, un zid,ect, purtand mai departe victima in spinare.
E. Accidentat cazut intr-un canal, tunel ingust.
Este de asemenea ,o ipostaza in care nu poate interveni deat un singur salvator. Salvatorul se apropie cu
spatele de victima, inaintand pe genuchi si coate.Ajuns la acesta ,o rastoarna cu fata in sus , ii innoada
pumnii cu un batic sau cu ocurea, recandu-i membrele superioare astfel lagate, ca un colier ,in jurul gatului
si cu accidentatul astfel agatat de gat, salvatorul va porni catre iesirea din canal, inaintand tot sprijinit pe
coate si genunchi.
Ultimele doua circumstate (D siE) nu respecta principiile de baza ale mobilizarii politraumatismului si
anume fixarea segmentelor axiale ale corpului(cap, gat, torace,bazin)dar reprezinta solutii pentru situatiile
particulare descrise. In orice situatie salvatorii trebuie sa dea dovada si de inventivitate pentru a asigura
securitatea victimei.
Asezarea accidentatului.
De cele mai multe ori , completarea manevrelor de prim-ajutor medical(pansament, hemostaza,

imobilizarea fracturilor), dar, in special manevrele de reanimare cardio-respiratorii care determina reluarea
miscarilor respiratorii sau ale batailor inimii, daca acestea sunt oprite,se executa la o oarecare distanta
fata de locul accidentului, dupa scoaterea victimei din focar si asezarea ei direct pe sol sau pe o brancarda.
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Poozitia in care victima va vi asezata , variaza in functie de sediul leziunii si starea generala a
accidentatului.
- bolnavul politraumatizat, insa costient, va fi lungit pe spate ;
- bolnavul care a piedut mult singe prin hemoragie externa sau interna(prezita pulsul foarte
rapid,este palid,ii este sete,are mucoasele si buzele foarte palide) va culcat pe spate cu corpul
inclinat, astfef incat capul sa se afle mai jos decat restul corpului ;
- bolnavul politraumatizat, in stare de inconstienta,mai ales daca are si traumatism cranian, va vi
culcat pe oparte, in pozitia de siguranta ;
- bolnavul cu rani ale abdomenului va fi culcat pe spate, cu coapsele flectate ;
- in fracturile coloanei vertebrale asezarea bolnavului pe burta(decubit ventral), cu capul intors intr-
o parte,permite indoirea coloanei cu concavitatea catre spate ,in aceasta pozitie, vertebrele
fracturate nu mai pot sectiona maduva ;Pozitia aceasta nu poate fi folosita cand este vorba de
fractura coloanei cervicale(oaserle gatului).In acesat situatie, dar si in alte fracturi de coloana
vertebrala, bolnavul poate fi asezat si pe spate.In aceasta pozitie, daca vertebrele fracturate se
afla sub nivelul gatului, se introduce sub spate, acolo unde bolnavul declara ca simte dureri
violente,un sul(o patura), care obliga coloana sa se curbeze cu concavitatea in spate.
- Victima,daca a fost asezata direct pe o brancarda , va fi apoi legata peste torace cu doua curele
care se incruciseaza, fixand pieptul si umerii si cu alte 3-4 legaturi care fixeaza bazinul,
coapsele,gambele si picioarele.
- daca este fracturata coloana vertebrala cervicala(gatul), capul va fi inconjurat pe partile laterale si
crestet cu o haina facuta sul si va fi fixat de brancarda cu o coarda ce va trece peste frunte ;
- in traumatismele toracice cu fracturi ale coastelor , dwca victima nu prezinta tulburari
respiratorii(sufocare,cianoza,agitatie),ea va fi asezata pe spate, cu toracele cat mai sus(figura
21.7g),iar daca schiteza unele din semnele amintite, va fi plasata tot in aceasta pozitie , culcat pe
partea bolnava. Astfel, respiratia ei va fi mult usurata,plamanul situat in heitorace sanatos
putandu-se expansiona la maximum si suplini in acest mod si pe cel din regiunea traumatizata
Ridicarea accidentatului de la sol
In subcaoitolul precedent au fost deja descrise pozitiile in care accidentatul trebuie instalat si apoi
transportat cu targa, atunci cand victima , scoasa de la locul accidentului. Afost asezata direct pe targa.
Aceleasi pozitii trebuie adoptate si atunci cand accidentatul este mentinut o perioada variabila de timp
la sol, timp in care se completeaza manevrele de prim-ajutor si se asteapta sosirea ambulantei.
In asemenea situatii, ridicarea accidendatului de la sol in vederea asezarii sala pe brancarda trebuie sa
se supuna aceleasi reguli generale, de a nu indoi(flecta) cu nici un chip vreun segment al corpului fata
de segmentul vecin(capul fata de torace si de coloana, membrele fata de corp etc).
Transportul accidentatilor
A. Transportul cu brancarda
- Este preferabil sa fie folosit ori de cate ori este posibil, chiar daca la prima vedere starea rupturilor
nu pare sa fie ingrijoratoare. Nenumaratele elemente (leziuni neobservate, in special rupturile de
organe interne,durerea,frica,frigul etc) pot altera rapid , in timpul trnsportului,starea generala,
initial buna, a bolnavului.
- Transportul cu brancarda se pote face si de catre doua persoane in acesta situatie , salvatorii
trebuie sa apuce suplimentar brancarda cu cate o chinga . legata de barele targi si trecuta apoi pe
dupa gatul lor. In acest fel, greutatea brancardei se dispenseaza mai omogen,usurand transportul
iar mersul este mai lin.
- Transportul cu patru si , eventual, chiar cinci salvatori este, bineinteles, mult mai comod, doi
salvatori asezandu-se la capetele targii, iar ceilalti doi pe partile laterale, catre mijloculei.
Indiferent de situatia creata , trebuie sa se respecte urmatoarele principii :
-Victima va fi asezata intotdeauna cu capul catre directia de deplasare pentru a putea fi
permanent supravegheata de salvatori ;
-Indiferent de obstacolele intilnine in cale , trebuie mentinuta pozitia orizontala a targi ;
-Mersul trebuie sa fie lin. Pentru ca targa sa se balanseze cat mai putin,salvatorii din spatele
targii trebuie sa faca pasul invers fata de salvatorii din fata(unii pornesc cu stangul, iar ceilalti cu
dreptul) ;
-Cind victima este agitata sau transportul se face pe un teren foarte acidentat, bolnavul
trebuie fixat de targa cu 2-3 chingi speciale sau improvizate ;
CUI: 43302134; J17/1352/2020
Se prezinta mai jos unele solutii prin care pot fi respectate aceste principii, chiar in situatia trecerii
unor obstacole, cand targa este purtata de doua persoane ;
-La urcarea sau coborarea unei pante, in functie de directia de mers, targa va fi ridicata inegal de
salvatori pentru a-i pastra pozitia orizontala.
-La escaladarea unui zid sau gard, salvatorii aflati in timpul mersului la capetele targii, o vor depune la
sol si o vor apuca de partile laterale, la mijlocul ei. Targa ridicata din nou si bine echilibrata este intinsa
si sprijinita cu barele partii din fata de zid. Cei doi salvatori sedeplaseaza spre coada targii, continuand
sa o sustina de ambele parti. Ajunsi la capat, printr-o miscare rapida de translatie, unul ditre salvatori
trece intre barele targigii ,pe care le apuca acum cu ambele maini. Primul salvator escaladeza zidul , se
deplaseaza intre barele extremitatii din fata a targii pe care o trage spre el, restul operatiunii
desfasurandu-se in continuare in acelasi fel , insa in sens invers.
-In cazul trecerii peste un sant adanc si larg,lucrurile se vor petrece in acelasi mod, cu o singura
deosibire ca, in loc sa fie vorba de escaladarea unui zid, primul salvator va intra in sant dupa ce targa a
fost pusa la sol si va apuca barele din spate ale targii sustinand-o cu mainile intise desupra capului,
pentru a pastra orizontalitatea ei. Prin acesta miscare , barele din fata ale targii vor fi puse pe marginea
opusa a santului , cel de-al doilea salvator eliberat trecand de o parte a santului pe cealalta, pentru a
prelua de data aceasta celalat capat al targii,capatul din fata.
Este obligatoriu sa se foloseasca targa atunci cand starea generala a bolnavului o impune ;
chiar in lipsa unei targi conventionale se poate improviza una, fie din doua bare de lemn pe care se
infasoara una sau doua paturi prinse apoi cu ace de siguranta, fie trecand aceleasi bare prin manecile a
doua vestoane asezate « in oglinda ». Tehnicile de transport fara targa se vor folosi numai atunci cand
starea generala a accidentatului este buna, leziunile fiind cantonate evident, nuimai la periferia
corpului sau cand victima trebuie deplasata prin spatii foarte inguste sau intortochiate(scari de bloc),
unde brancarda nu poate patrunde.
Alegerea vehiculului de transport
- Trebuie evitata marea greseala pe care o fac multi salvatori care, din dorinta de a transporta
accidentatul in timpul cel mai scurt posibil la ounitate satitara competenta,apeleza la primul
vehicul ce le iese in cale.
- Este preferabil sa se « piarda » chiar si o ora pana la sosirea unei ambulante care poatetransporta
victima accidentului in conditii corespunzatoare, decat ca aceasta sa fie inghesuita pe bancheta
unui autoturism sau sa fie asezata in remorca unui camion a carei suspensie deteriorata poate sa-i
agraveze starea generala !
ÎNTOCMIT,
SERVICIUL EXTERN DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE
ING. ANGHEL VIRGIL

Ipssm Veterinar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ipssm Veterinar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COVALEAVET AGROMED S.R.L.

JUD. GALATI, SAT PECHEA, STR. NORDULUI, NR. 2A

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU

CAP I - PRESCRIPTII GENERALE

c) seva repeta periodic.

Protectia impotriva incendiilor si a exploziilor

Art.14. In grajduri, magazii, la bucatariile furajere, buncaele de nutreturi combinate si la locurile de

Art.20. Inainte de inceperea lucrului, persoana insarcinata cu supravegherea operatiilor de furajare,

CAP II - COLECTAREA PRODUSELOR PRIMARE

CAP III - ABORDAREA, CONTENTIONAREA SI TRANSPORTUL ANIMALELOR

CAP IV - INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU CABALINE

CAP V - INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATEIN MUNCA PENTRU ACTIVITATEA IN

CAP VI - INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU

Prevenirea transmiterii bolilor infectioase si parazitare de la animale la om

CAP VII - INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU ACTIVITATEA DE

Art.250. In timpul executarii operatiunilor de dezinsectie cu substante toxice organoclorurate, pentru a

PREVEDERI COMUNE TUTUROR CATEGORIILOR DE AUTOVEHICOLE

Organizarea locului de munca

Conditii tehnice ce trebuie sa indeplineasca autovehicolele

d) puntea fata precum si puntea(puntile) spate sa nu prezinte deformari sau altedefectiuni la

Circulatia autovehiculelor pe drumurile publice

Circulatia pe timp nefavorabil

CAP IX - INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PRIVIND SUPRAVEGHEREA

CAPXII - MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTE

A – PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE PRIMULUI AJUTOR

A1 - MODUL DE ACŢIONARE ÎN PRIMA FAZĂ:

În toate cazurile de acordare a primului ajutor, esta important să se :

Prevenirea agravării situaţiei:

Asigurarea locului accidentului:

Imaginea de ansamblu a situaţiei.

Un raport corect trebuie să cuprindă următoarele informaţii:

 Cine telefonează. Indicaţi adresa şi numărul de telefon de la care telefonaţi;

B - ARSURI. Definitie, generalitati

Efectele si complicatiile arsurilor

-Transportarea accidentatului la spital urmează după imobilizare. Până atunci se va asigura în

Sunt interzise obiectele metalice, materialele umede.

Acesta va fi aşezat pe spate cu capul în jos.

I se trage uşor capul, ise scoate limba şi se va începe respiraţia artificială.

METODA GURĂ LA GURĂ

Salvatorul se ridică şi respiră normal. Fazele se repetă de 10-12 ori pe minut.

METODA GURĂ LA NAS

METODA HOLEGER – NIELSON

Accidentatul se aşează jos puţin lateral cu capul pe propriile lui mâini.

Acest ciclu se repetă de 10 – 12 ori pe minut.

Ca simptom se va observa că după 30 secunderespiraţia se opreşte iar culoarea buzelor , a unhiilor se va

Odată cu oprirea inimii se opreşte şi circulaţia sângelui.

Accidentatul se va aseza pe spate pe un plan dur. Ciclul de apăsări se va menţine la 60 – 80 pe minut.

Stopul cardiac este însoţit sau precedat de stopul respirator.

Va trebui să se menţină artificial ambele funcţii:

Scoaterea victimei de la locul accidentului

De cele mai multe ori , completarea manevrelor de prim-ajutor medical(pansament, hemostaza,

Alegerea vehiculului de transport

S-ar putea să vă placă și