Normele cuprind 4 anexe care furnizează informaţii utile referitoare la alte reglementări normative

în domeniu, conexe, sau de referinţă, explicarea unor termeni utilizaţi în securitatea muncii precum
şi modalităţi de asigurare a primului ajutor, având în vedere specificul unor activităţi desfăşurate în
condiţii de izolare.
1. PREVEDERI GENERALE
Conţinut
Art.1. Normele specifice de protecţie a muncii pentru silvicultură şi economia vânatului cuprind
măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale specifice acestor activităţi.
Scop
Art.2. Scopul prezentelor norme este de a asigura desfăşurarea proceselor de muncă în condiţii
de securitate şi sănătate.
Domeniul de aplicare
Art.3. Prezentele norme specifice se aplică tuturor persoanelor juridice sau fizice care desfăşoară
activităţi supuse regimului silvic, precum şi activităţi de administrare, ocrotire şi gospodărire a
fondului
15
cinegetic şi piscicol din apele de munte, cu personal angajat cu contract de muncă sau în alte
condiţii prevăzute de lege indiferent de forma de proprietate.
Conexiunea cu alte norme
Art.4. Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu Normele generale de protecţie a
muncii şi, în funcţie de activitate, cu Normele specifice de protecţie a muncii prevăzute în Anexa 1.
Art.5. Pentru executarea lucrărilor în condiţii de securitate se vor respecta standardele prevăzute
în Anexa. 2.
Revizuirea normelor
Art.6. Prezentele norme specifice se revizuiesc periodic şi se modifică ori de câte ori este necesar,
ca urmare a schimbărilor de natură legislativă sau tehnică, survenite la nivel naţional sau la nivelul
proceselor de muncă.
2. PREVEDERI COMUNE TUTUROR ACTIVITĂŢILOR
2.1 încadrarea şi repartizarea la locurile de muncă
Art.7. încadrarea şi repartizarea lucrătorilor la tocurile de muncă trebuie realizată în funcţie de
pregătire, starea de sănătate, aptitudinile fizice şi psihice ale solicitanţilor, corespunzător particula-
rităţilor şi condiţiilor proceselor de muncă, cu respectarea prevederilor Normelor generale de
protecţie a muncii.
Art.8. La lucrările de recoltare a conurilor şi fructelor din arbori în picioare, de amenajare a
pădurilor şi de punere în valoare a masei lemnoase, se interzice repartizarea lucrătorilor cu
afecţiuni ale inimii, care au rău de înălţime precum şt a femeilor gravide.
Art.9. (1) La lucrările de fertilizare a solului, combatere a dăunătorilor pădurii şi alte activităţi ce
presupun lucrul cu substanţe toxice, se interzice repartizarea persoanelor sub 18 ani, a femeilor
gravide sau aflate în perioada de alăptare precum şi a persoanelor care prezintă leziuni ale pielii
sau alergii faţă de unele substanţe.
(2) Toate persoanele care lucrează în contact cu substanţe toxice vor fi examinate medical
periodic, în conformitate cu.reglementările Ministerului Sănătăţii.
Art.10. Personalul de pază dotat cu armă va fi examinat psihologic periodic, în conformitate cu
reglementările Ministerului de Interne.
Art.11. (1) Personalul repartizat în activităţi din apicultură va fi încadrat numai cu aviz medical
alergologic şi îşi va desfăşura activitatea conform prevederilor Normelor specifice de protecţie ă
muncii pentru sectorul creşterii animalelor, anexa 1, poz.27.
(2) Personalul repartizat în activităţi de capturare a vânatului în scopul repopulării fondurilor de
vânătoare va fi supravegheat medical şi vaccinat periodic conform prevederilor Normelor specifice
de protecţie a muncii pentru activităţi în domeniul sănătăţii, anexa 1, poz.28.
Art.12. (1) Lucrările specifice cu maşini, instalaţii, utilaje, trebuie efectuate numai de persoane
calificate, care cunosc modul de funcţionare a acestora şi care au fost instruite pe linie de protecţia
muncii.
(2) Conducătorii mijloacelor de transport intern trebuie să posede autorizaţie internă.
Art.13. Lucrările executate în zone în care, securitatea echipelor de lucru poate fi afectată de
prezenţa animalelor sălbatice vor fi supravegheate de personal silvic de teren dotat cu armă.
Art.14. La lucrările de recoltare şi achiziţionare a ciupercilor se vor repartiza numai persoane care
cunosc bine speciile de ciuperci.
2.2. Informarea şi instruirea
Art.15. Lucrătorii trebuie să fie informaţi asupra riscurilor profesionale specifice fiecărui tip de
activitate precum şi asupra măsurilor de prevenire stabilite prin prezentele norme şi prin
instrucţiunile proprii.
Art.16. Personalul autorizat care poartă armă va fi informat asupra cauzelor care pot conduce la
deteriorarea armei şi la accidente în timpul transportului şi utilizării acesteia.
Art17. Lucrătorii vor fi instruiţi cu privire la utilizarea echipamentelor tehnice, inclusiv asupra
utilizării uneltelor cu muchii tăietoare în timpul lucrului.
Art.18. (1)La executarea de lucrări. în pădure, lucrătorii vor fi informaţii şi avertizaţi asupra
pericolelor potenţiale existente în cadrul perimetrului de lucru cum sunt: stâncării, râpe, locuri cu
pericol de alunecare, animale sălbatice, avalanşe, precum şi asupra mijloacelor de semnalizare de
securitate utilizate.
(2) La executarea lucrărilor pe pante accentuate, conducătorul formaţiei de lucru va dispune
amplasarea lucrătorilor numai pe curba de nivel.
Art.19. Lucrătorii vor fi informaţi asupra activităţilor care nu pot fi executate în condiţii
meteorologice nefavorabile, precum şi asupra modului de adăpostire în cazul apariţiei averselor
însoţite de descărcări electrice.
Art.20. Se interzice efectuarea de activităţi şi lucrări în pădure pe timp de ploaie puternică, furtună,
polei sau în condiţii de vizibilitate redusă.
Art.21. în cazul apariţiei averselor însoţite de descărcări electrice, se interzice:
a) continuarea lucrului;
b) staţionarea în locuri situate la înălţime (vârf de munte, coamă de deal) sau sub arbori izolaţi;
c) staţionarea în zona reţelelor de transport al energiei electrice precum şi în apropierea gardurilor,
construcţiilor sau obiectelor metalice.
Art.22. în funcţie de posibilităţi, adăpostirea lucrătorilor se realizează în locuri ferite de pericolul
viiturilor şi descărcărilor electrice.
Art.23. Amplasarea taberelor de corturi ale echipelor de lucru care îşi desfăşoară activitatea în
zone izolate, se va face pe teren plan, în locuri ferite de eventuale viituri, la o distanţă de cel puţin
1,5 ori înălţimea arborilor din jur.
Art.24. (1) Pentru toate activităţile cu potenţial accidentogen şi/sau care presupun desfăşurarea de
lucrări în condiţii de izolare (de exemplu, şantiere de împăduriri, tratamente de combatere a
dăunătorilor, vânătoare) se vor asigura truse medicale de prim ajutor şi instruirea corespunzătoare
a lucrătorilor pentru utilizarea lor şi evacuarea accidentaţilor.
(2) Unităţile silvice au obligaţia de a stabili, împreună cu personalul medical de specialitate,
conţinutul truselor de prim ajutor în funcţie de riscurile specifice activităţilor.
Art.25. (1) Activitatea de instruire se va realiza potrivit prevederilor Normelor generale de protecţie
a muncii.
(2) Persoanele responsabile cu activitatea de instruire trebuie să asigure comunicarea conţinutului
prevederilor normelor şi instrucţiunilor în funcţie de nivelul de înţelegere al lucrătorilor.
(3) în cadrul instructajelor, lucrătorii vor fi avertizaţi asupra pericolelor existente în timpul deplasării
de la domiciliu la locul de muncă şi invers.
2.3. Dotarea cu echipament individual de protecţie (E.I.P.)
Art.26. Acordarea, utilizarea şi întreţinerea echipamentului individual de protecţie se vor face
conform prevederilor din Normele generale de protecţie a muncii şi din Normativul - cadru de
acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, aprobat de Ministrul Muncii şi
Protecţiei Sociale.
Art.27. (1) Stabilirea echipamentului individual de protecţie şi alegerea sortimentelor adecvate se
realizează în funcţie de riscurile proprii fiecărui tip de activitate, pe baza cumulului de factori de risc
la care este expus lucrătorul în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu.
(2) Propunerile pentru acordarea echipamentului individual de protecţie în funcţie de analiza
factorilor de risc, se realizează de către o comisie mixtă, compusă din personal de specialitate
aparţinând agentului economic şi un reprezentant al organizaţiei sindicale şi se aprobă de consiliul
de administraţie sau comitetul director.
Art.28. Conducătorii locurilor de muncă nu vor permite desfăşurarea nici unei activităţi înainte de a
verifica dotarea cu echipament individual de protecţie şi însuşirea cunoştinţelor referitoare la
utilizarea corectă a acestuia.
Art.29. Lucrătorii au obligaţia de a purta echipamentul individual de protecţie stabilit pentru fiecare
lucrare sau tip de activitate şi de a comunica conducătorului locului de muncă orice deteriorare a
acestuia care le poate pune în pericol sănătatea sau securitatea.
Art.30. Se interzice acordarea şi utilizarea echipamentelor individuale de protecţie care nu sunt
realizate şi certificate în conformitate cu standardele şi normativele în vigoare.
2.4. Utilizarea echipamentelor tehnice (E.T.)
Art,31. Echipamentele tehnice trebuie să fie certificate din punctul de vedere al calităţii de
securitate.
Art.32. Instalaţiile de ridicat şi cele sub presiune precum şi personalul de deservire trebuie să
prezinte autorizare ISCIR.
Art.33. Pentru fiecare tip de echipament tehnic se vor afişa instrucţiuni de funcţionare şi de lucru
precum şi instrucţiuni proprii de securitate a muncii.
Art.34. (1) Conducătorul locului de muncă şi lucrătorii au obligaţia de a verifica, înainte de
începerea activităţii, existenţa şi starea tehnică a protectorilor şi a dispozitivelor de protecţie.
(2) Se interzice lucrul cu echipamentele tehnice care nu au montaţi toţi protectorii sau ale căror
dispozitive de protecţie sunt scoase din funcţiune.
Art.35. (1) Când se constată o defecţiune, lucrătorii au obligaţia de a opri echipamentul tehnic şi
de a înştiinţa conducătorul locului de muncă.
(2) Remedierea defecţiunilor se va face de către lucrători calificaţi şi desemnaţi în acest scop,
numai după oprirea funcţionării echipamentului tehnic şi blocarea contra pornirii accidentale; dacă
blocarea nu este posibilă se va asigura pază la dispozitivele de pornire.
(3) Remedierea defecţiunilor armelor de foc utilizate la vânătoare sau paza pădurilor se realizează
în ateliere specializate în conformitate cu Legea privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor,
nr.17/1996.
25
Utilizarea echipamentelor tehnice tractate (pluguri, defrişatoare, maşini
de repicatşi butăşit, scarificatoare, greble mecanice, cultivatoare, grape
cu discuri)
Art.36. înainte de utilizarea agregatelor tractor-utilaj, lucrătorii au obligaţia de a verifica starea
tehnică a acestora şi în mod deosebit:
a) funcţionarea instalaţiei hidraulice;
b) sistemul de prindere a utilajului la tractor;
c) funcţionarea sistemului de frânare;
d) funcţionarea sistemelor de semnalizare.
Art.37. (1) Orice intervenţie asupra agregatului tractor-utilaj trebuie realizată numai după sprijinirea
utilajului pe sol, oprirea motorului tractorului şi asigurarea împotriva pornirii necomandate.
(2) Remedierile care solicită pătrunderea lucrătorilor sub utilaje se vor efectua numai în ateliere
specializate sau pe rampe amenajate în acest scop.
Art.38. (1) Se interzice staţionarea lucrătorilor în zona de lucru a agregatului tractor-utilaj precum
şi urcarea sau coborârea pe sau de pe utilaj în timpul funcţionării acestuia.
(2) Se interzice staţionarea, în timpul lucrului, pe cadrul utilajelor sau pe părţile laterale ale
acestora.
(3) Se interzice staţionarea lucrătorilor în zona agregatului în timpul schimbării poziţiilor de lucru
sau de transport şi întoarcerii acestuia la capătul parcelei.
(4) Se interzice transportul de persoane în
cabină.
Art.39. Pornirea agregatelor se va face numai după ce toţi lucrătorii şi-au ocupat posturile de lucru.
Art.40. în timpul întoarcerii la capăt de parcelă sau printre arbori precum şi la ocolirea obstacolelor,
utilajul va fi ridicat în tiranţi, iar întoarcerea se va face ţinând cont şi de raza de întoarcere a
agregatului în funcţie de eventualele obstacole, arbori.
Art.41. Se interzice funcţionarea echipamentelor tehnice tractate fără reglarea corespunzătoare a
dispozitivelor împotriva balansului lateral.
Art.42. (1) Se interzice curăţarea cu rnâna liberă a organelor de lucru ale utilajelor cum sunt: lame,
colţi, despicătoare de sol, discuri.
(2) Curăţarea de eventualele depuneri de material vegetal sau pământ se va face numai cu
dispozitive care să asigure protecţia lucrătorilor (oticul cu mâner).
Art.43. Montarea, demontarea şi reglarea distanţei cuţitelor, pe cadrul utilajului se execută numai
după suspendarea acestuia pe suporţi rigizi.
Art.44. Pentru utilizarea tractoarelor, maşinilor şi utilajelor agricole în activităţile din silvicultură, se
vor respecta prevederile Normelor specifice de protecţie a-muncii pentru cultura mare, viticultură,
pomicultură, legumicultura, plante tehnice şi utilizarea produselor de uz fitosanitar în activităţile din
agricultură, Anexa 1, poz.2.
Utilizarea echipamentelor tehnice autopropulsate (motocositoare,
motoburghiu, motocultor, motoprăşitoare, motoprăfuitor)
Art.45. înaintea începerii lucrului cu echipamente tehnice autopropulsate se va verifica terenul şj
se vor identifica şi, pe cât posibil, înlătura obstacole, cum sunt pietre, buturugi.
Art.46. Pornirea motoarelor de acţionare ale echipamentelor tehnice autopropulsate se va face cu
respectarea următoarelor prevederi:
a) şnurul dispozitivului de pornire va avea dimensiunile prevăzute de producător, fără a prezenta
semne evidente de uzură;
b) şnurul va fi prevăzut cu un mâner de prindere ergonomie;
c) se interzice acţionarea şnurului dispozitivului de pornire fără mâner de prindere sau utilizarea
acestuia înfăşurat pe mână.
Art.47. (1) Se interzice alimentarea cu carburant cât timp motorul este în funcţiune sau este
fierbinte.
(2) Alimentarea cu carburant se va face conform prevederilor Normelor specifice de protecţie a
muncii pentru manipularea, transportul şi depozitarea produselor petrochimice, anexa 1, poz.25.
Art.48. Pornirea motorului echipamentelor tehnice autopropulsate, prevăzute cu cutie de viteze şi
ambreiaj prin presiune, se va face numai după ce maneta schimbătorului de viteze se aduce la
punctul zero.
Art.49. (1) Echipamentele tehnice autopropulsate prevăzute cu coarne de ghidare nu se vor pune
în mişcare până când acestea nu vor fi reglate în funcţie de înălţimea lucrătorului şi de poziţia de
lucru a acestuia.
(2) Coarnele de ghidare vor fi prevăzute cu manşoane de cauciuc montate pe mânere.
Art.50. Pe durata lucrului se interzice manevrarea utilajelor numai cu o singură mână.
Art.51. Utilizarea motoprăşitoarei dotate cu cuţite rotative se va face numai după verificarea
prealabilă a fixării corespunzătoare a cuţitelor.
Art.52. Se interzice lucrul cu echipamente tehnice autopropulsate prevăzute cu ambreiaj
centrigufal fără o corectă reglare a turaţiei, de mers,în gol (relanti).
Art.53. La motoprăşitoarea cu .ambreiaj centrigufal, pornirea motorului, pentru-reglarea turaţiei de
mers în gol se va efectua numai după suspendarea ansamblului cuţitelor (freze) şi numai cu roata
motoare decuplată.
Art.54. La utilizarea motocositoarei se vor respecta următoarele prevederi:
a) lucrătorul va opri funcţionarea acesteia în cazul blocării aparatului de tăiere cu resturi vegetale
sau alte materiale;
b) demontarea dispozitivului de tăiere (cositoarea) în vederea ascuţirii, se va realiza numai după
decuplarea manetei de comandă şi oprirea motorului;
c) ascuţirea dispozitivului de tăiere se va executa numai după ridicarea acestuia în plan vertical şi
asigurarea împreună cu sprijinirea pe suporţi a părţii frontale a motocositoarei.
Art.55. La utilizarea motoburghiulut autopropulsat se vor respecta următoarele prevederi:
a) înaintea pornirii motorului se va verifica asamblarea corespunzătoare a burghiului la sistemul de
transmisie; i!
b) deplasarea de la un punct de lucru la altul se va face cu turaţia motorului reglată astfel încât
ambreiajul să nu cupleze burghiul;
c) înaintea începerii forării unei gropi, lucrătorii îşi vor asigura o poziţie-cât mai stabilă-.
Art.56. La utilizarea motoprăfuitorului autopropulsabil se vor respecta următoarele prevederi:
a) înaintea pornirii echipamentului, se va curăţa de corpuri străine rezervorul de praf precum şi
interiorul tubului de difuzare a prafului;
b) după^pornirea echipamentului, tubul de difuzare se. va îndrepta numai în direcţia culturilor care
urmează a fi tratate; . ■ <
c) în timpul deplasării se interzice manevrarea bruscă a echipamentului.
Utilizarea uneltelor manuale
Art.57. Uneltele manuale specifice cum sunt cazmale, sape, lopeţi, târnăcoape, topoare, foarfece,
cosoare, ferăstraie, trebuie să fie bine ascuţite, fără defecte.
Art.58. Cozile şi mânerele din lemn ale uneltelor manuale trebuie să fie netede şi montate rigid în
locaşurile de prindere.
Art.59. Lamele foarfecelor şi bricegelor nu trebuie să aibă joc în articulaţii.
Art.60. Picheţii, ţăruşii, tutorii plantatoarele etc. trebuie să fie netezi, fără aşchii, crăpături sau
noduri.
Art.61. (1)* Ascuţirea lamelor tăietoare ale uneltelor manuale se vaiface cu scule corespunzătoare.
(2) Se interzice ascuţirea coaselor cu gresii scurte sau sparte.
(3) Suportul pe care se ascut trebuie să fie
stabil.
Art.62. tn timpul lucrului se va păstra o distanţă de minimum 2 m între lucrători, pentru prevenirea
accidentelor.
Art.63. în timpul transportului şi al pauzelor elementele tăietoare ale uneltelor vor fi protejate cu
apărători.
2.5. Protecţia împotriva electrocutării
Art.64. Echipamentele tehnice acţionate electric precum şi echipamentele electrice trebuie să
corespundă prevederilor din Normele generale de protecţie a muncii şi Normele specifice de
securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale, Anexa 1, poz. 10.
Art.65. înainte , de^^yperea în funcţiune a echipamentelor tehnicâlacţionate electric, lucrătorii au
obligaţia de a verifica vizual imposibilitatea atingerii pieselor care se află normal sub tensiune şi
legătura la centura de împământare.
Art.66. Deplasarea echipamentelor tehnice mobile acţionate electric se va face numai după
întreruperea alimentării cu energie electrică.
Art.67. Toate echipamentele tehnice electrice sau acţionate electric trebuie verificate după fiecare
reparare sau modificare tehnică astfel încât să fie asigurată protecţia împotriva pericolului de
electrocutare.
2.6. Manipulare - transport - depozitare
Art.68. Pentru activităţile de manipulare - transport şi depozitare se vor respecta prevederile
cuprinse în Normele specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare şi
cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor, Anexa 1, poz.4.
Art.69. Transportul produselor voluminoase, al materialelor în vrac cu autocamioane,
autobasculante, tractoare rutiere cu remorci, hidrobioane se va face cu respectarea Normelor
specifice de securitate a muncii pentru transporturi rutiere, Anexa 1, poz.23.
Art.70. Se interzice transportul de persoane sau materiale cu barca sau şalupa pe timp de furtună
sau valuri mari.
Art.71. (1) La traversarea autovehiculelor încărcate cu ajutorul podului plutitor, gabară sau bac, se
interzice persoanelor care însoţesc transportul, staţionarea în autovehicul atât în timpul îmbarcării
cât şi pe durata transportului.
(2) Se interzice coborârea de pe podul plutitor, bac, gabară, înainte de ancorare.
Art.72. Se interzice transportul persoanelor în autovehiculele încărcate cu puieţi.
Art.73. La transportul şi manipularea puieţilor de talie mare cât şi a arborilor cu balot se va asigura
spaţiul de manevră astfel încât să se prevină potenţialele accidentări.
Art.74. Pentru manipularea, transportul şi depozitarea produselor toxice se vor respecta
prevederile din subcapitolul 3.5. „Lucrări de protecţie a pădurilor".
Art.75. Depozitarea carburanţilor se va face conform prevederilor Normelor specifice de protecţie
a muncii pentru manipularea, transportul şi depozitarea produselor petrochimice, Anexa 1, poz.25.
3. PREVEDERI SPECIFICE PE ACTIVITĂŢI
3.1. Lucrări de regenerare a pădurilor şi de îngrijire a aboretelor tinere
3.1.1 Lucrări în pepinierele silvice
Art.76. Lucrările de prelucrare a solului, irigare şi fertilizare a solului, protecţia plantelor,
semănarea seminţelor, plantarea şi întreţinerea plantaţiilor, lucrări în sere, solarii şi ciupercării, se
vor efectua cu respectarea prevederilor cuprinse în Normele specifice de protecţie a muncii pentru
cultura mare, viticultură, pomicultură, legumicultura, plante tehnice şi utilizarea produselor de uz
fitosanitar în activităţile din agricultură, Anexa 1, poz.2.
Repicarea
Art.77. La utilizarea maşinii de repicat puieţi de răşinoase, se vor respecta următoarelor
prevederi: a) scaunele destinate transportului
37
rilor vor fi asigurate împotriva desprinderilor accidentale prin fixare pe cadrul secţiei de repicat;
b) alimentarea cutiilor de rezervă cu puieţi se va face numai cu maşina oprită;
c) în timpul funcţionării maşinii se interzice sprijinirea picioarelor pe deschizătoarele de rigole.
Art.78. (1) Mutarea maşinii de pe un strat pe altul se va realiza cu ajutorul căruciorului de transport
şi numai cu secţiile ridicate.
(2) Fixarea căruciorului de transport de cadrul maşinii se va face astfel încât să se evite
răsturnarea sau alunecarea acestuia.
Butăşirea
Art.79. La butăşirea mecanizată, se vor respecta următoarele prevederi:
a) accesul lucrătorilor la posturile de lucru este permis numai când maşina este stabilizată pe sol;
b) în timpul funcţionării maşinii, lucrătorii îşi vor sprijini picioarele numai pe elementele destinate în
acest scop;
c) se interzice orice intervenţie a tractoristului asupra mecanismului ridicătorului hidraulic în timpul
în care lucrătorii se află la posturile de lucru ale maşinii de butăşit.
3.1.2. Lucrări de împădurire Pregătirea terenului
Art.80. Proiectele pentru fiecare şantier de împădurit trebuie să cuprindă măsuri de protecţie a
muncii.
Art.81. Suprafeţele de teren pe care urmează a se efectua lucrări de împădurire vor fi curăţate şi
pregătite astfel încât să se prevină riscul de accidentare, prin respectarea următoarelor prevederi:
a) se vor curăţa şi degaja de crăci, arborii rămaşi nedoborâţi, bolovani sau stânci cu pericol de
prăbuşire;
b) se vor îndepărta şi îngropa cadavrele de animale aflate în perimetrul suprafeţei de lucru;
c) în cazul semnalării unor materiale explozibile pe teren - grenade, obuze, cartuşe - se vor
întrerupe imediat lucrările şi se va înştiinţa unitatea militară cea mai apropiată; continuarea
lucrărilor este permisă numai după înlăturarea oricărui pericol;
d) locurile periculoase vor fi marcate şi semnalizate.
Art.82. (1) înainte de începerea lucrărilor de defrişare, scarificare şi nivelare a solului, se va verifica
terenul pentru cunoaşterea locurilor periculoase marcate.
(2) Se vor stabili direcţia de deplasare şi zonele de întoarcere ale agregatelor.
Art.83. Se interzice întoarcerea defrişătorului când colţii acestuia sunt în sol precum şi apropierea
de cuibul (groapa) cioatei până când aceasta nu este complet îndepărtată.
Art.84. Se interzice lucrul cu defrişătorul pe terenuri cu pante mai mari de 25°.
Art.85. Deplasarea defrişătorului pe distanţe mai mari de 1 km, se va face cu colţii ridicaţi şi fixaţi
pe suportul din faţă.
Art.86. Se interzice folosirea scarificatorului pentru scoaterea cioatelor cu diametru mai mare de
30 cm;
în acest scop se va folosi echipamentul de defrişare.
Art.87. Se interzice scoaterea cioatelor puternic înrădăcinate dintr-o singură manevră.
Art.88. Se interzice staţionarea altor lucrători în zona de lucru a pârghiei, pe durata extragerii
cioatelor dezrădăcinate.
Art.89. Gropile rezultate în urma scoaterii cioatelor se vor astupa şi nivela.
Art.90. La manipularea şi depozitarea cioatelor rezultate din lucrările de defrişare - evacuare se
vor respecta prevederile Normelor specifice pentru manipularea, transportul prin purtare şi prin
mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor, Anexa 1, poz.4.
Art.91. Lucrările de doborâre a arborilor periculoşi precum şi de curăţare, secţionare, sortare,
stivuire şi transport al materialului lemnos rezultat, se vor efectua cu respectarea prevederilor
Normelor specifice de protecţie a muncii pentru exploatări şi transporturi forestiere, Anexa 1, poz.1.
Plantarea
Art.92. (1) Pe şantierele situate pe pante mai mari de 15°, lucrările de plantare vor începe din
partea superioară spre partea inferioară a versantului, iar lucrătorii vor lucra pe aceeaşi curbă de
nivel.
(2) în timpul executării lucrărilor se interzice orice activitate la baza versantului sau în amonte.
Art.93. La efectuarea lucrărilor de plantare manuală sau mecanizată se vor respecta prevederile
din subcapitolul 2.4. al prezentelor norme.
Art.94. La utilizarea motoburghiului portabil se va asigura reglarea braţelor de susţinere
corespunzător înălţimii lucrătorilor.
3.1.3. Lucrări de ajutorare a regenerărilor naturale şi de îngrijire a
arboretelor tinere
Art.95. Lucrările de mobilizare a solului, stimularea drajonării la salcâm, lucrările de descopleşiri şi
degajări precum şi cele de îngrijire a arboretelor tinere cu unelte manuale, se vor executa cu
respectarea prevederilor dirv subcapitolul 2.4. al prezentelor norme.
Art.96. La lucrările de degajare a semintişului, descopleşiri şi recepări executate cu ajutorul
motouneltelor portabile se vor respecta următoarele prevederi:
a) înainte de începerea lucrului se verifică fixarea tijei adaptate la motor, ascuţirea şi echilibrarea
organelor de lucru -cuţite, discuri, cuţite-freză, starea curelelor de prindere şi existenţa apărătorii
de protecţie;
b) se interzice prezenţa altor lucrători pe o rază mai mică de 5 m de zona de lucru;
c) poziţionarea discului şi începerea tăierii se vor face numai în zona din stânga delimitată de
apărătoarea de protecţie şi axa longitudinală a motouneltei;
d) deplasarea între punctele de lucru se va efectua susţinând motounealta cu reductorul conic
orientat către sol;
e) în terenuri în care se constată existenţa pietrelor, tăierile se vor efectua la o înălţime care să
prevină antrenarea acestora;
f) motounealta se va utiliza numai prinsă în curelele de prindere (ham).
43
Art.97. La efectuarea lucrărilor de elagaj artificial cu ferăstraie destinate în acest scop, se. vor
respecta următoarele prevederi:
a) tija prelungitoare va fi reglată la o dimensiune, corespunzătoare înălţimii de tăiere a ramurilor;
b) şe interzice intervenţia concomitentă a mai multor lucrători la acelaşi arbore;,
c) se interzice elagajul simultan la arbori situaţi la o distanţă mat mică de 5 m unul de altul.
Art.98. Executarea elagajului la înălţimi mai mari de 2 m se va face cu respectarea prevederilor de
la subcapitolul 3.4. al prezentelor norme.
Art.99. Ramurile tăiate trebuie evacuate din zona de lucru.
Art.100. (1) Se interzice orice improvizaţie adusă motouneltelor portabile. i , t .,
(2) Se interzice lucrul cu motouneltele portabile prevăzute cu amipreiaj centrifugal, fără reglarea
corespunzătoare a turaţiei de mers în gol.
(3) Pornirea motounelteior portabile se va realiza numai după poziţionarea stabilă a acestora
pe,sol.
3.2. Lucrări de amenajare a pădurilor şi de punere în valoare a masei
lemnoase
Art.101. (1) Se interzice deplasarea echipei de lucru în şir indian, pe linia de cea mai mare pantă,
în terenuri accidentate.
(2) Se interzice circulaţia sub liniile de funiculare şi pe o zonă de 10m în vecinătatea acestora.
Art.102. Observaţiile şi măsurătorile se vor efectua numai după asigurarea unei poziţionări cât mai
stabile, atât a lucrătorului cât şi a aparaturii.
Art.103. La amplasarea staţiilor sau a punctelor de stadie, se interzice:
a) poziţionarea acestora pe terenuri ce prezintă instabilitate (grohotişuri, terenuri mişcătoare);
b) fixarea acestora în vecinătatea stâlpilor sau sub traseul LEA.
Art.104. Se interzice luarea ca reper â unor arbori cu vârful uscat sau care prezintă putregaiuri.
Art.105. La punerea în valoare a masei lemnoase se vor inventaria distinct şi marca, prin semne
45
convenţionale, > atât pe teren, cât şi în schiţa parchetului:
a) arborii periculoşi - putregăioşi, iescari, aninaţi, dezrădăcinaţi, fără;coroană; ,
b) toate locurile periculoase din parchet -râpe, stâncării şt bolovani pe pante accentuate.
Art.106. în actele de punere în valoare a masei lemnoase se vor prevedea măsuri de securitate a
muncii în raport cu pericolele existente.
Art.107. La punerea în valoare a doborâturilor de vânt sau zăpadă, se interzice efectuarea
măsurătorilor stând pe arbori, buturugi sau pe orice, alte materiale.
Art.108. Ciocanele de marcat trebuie să fie bine ascuţite, fără deteriorări.
Art.109. Se interzice îndepărtarea cioturilor uscate prin lovirea acestora cu t muchia .ciocanului de
marcat.
Art.110.. Doborârea arborilor de probă sau pentru deschideri de linii parcelare se ya_,realiza
potrivit prevederilor" Normelor specifice de protecţie a muncii pentru exploatări şi transporturi
forestiere, Anexa 1, poz.1.
3.3. Ameliorarea terenurilor degradate şi
corectarea torentilor
»
Art.111. La lucrările de plantare în terenuri degradate se vor respecta prevederilor din subcapitolul
3.1.2. „Lucrări de împădurire".
Art.112. înaintea începerii lucrărilor de corectare a torentilor şi ameliorare a terenurilor degradate
se vor asigura următoarele măsuri în vederea prevenirii surpărilor de teren:
a) desprinderea de bucăţi din pereţii straturilor care sunt pe punctul de a se prăbuşi;
b) fixarea malurilor care prezintă pericol de
surpare;
c) consolidarea malurilor unde sunt constatate crăpături şi alunecări de straturi ca urmare a
precipitaţiilor.
Art.113. Lucrările specifice de corectare â'torentilor
şi ameliorare a terenurilor degradate, executarea de săpături, fundaţii etc. se vor realiza cu
respectarea prevederilor de la subcapitolul 3.8. „Lucrări de construcţie, reparare şi întreţinere a
drumurilor forestiere".
3.4. Lucrări de recoltare şi prelucrare a conurilor de răşinoase, a
seminţelor forestiere şi a produselor accesorii ale pădurilor
3.4.1. Lucrări de recoltare
Art.114. Accesul la lucrările de.recoltare din arbori în picioare este permis numai cu mijloace
tehnice şi individuale de protecţie corespunzătoare pentru lucrul la înălţime.
Art.115. Scările utilizate la lucrările de recoltare din arbori în picioare trebuie să corespundă
standardelor în vigoare.
Art.116. (1) înainte de utilizare se va verifica rezistenţa şi stabilitatea scărilor.
(2) Pe terenurile în pantă, în timpul urcării se va asigura susţinerea scării de către un alt lucrător.
Art.117. înainte de utilizarea scărilor din frânghii se va verifica modul de prindere şi rezistenţa
acestora.
Art.118. (1) La utilizarea scărilor confecţionate din mai multe tronsoane, se vor verifica In prealabil
îmbinările dintre tronsoane şi dispozitivele de fixare pe arbore.
(2) Montarea scărilor se va face tronson după tronson, de la bază la vârf, asigurându-se fiecare
tronson cu dispozitivul de prindere pe arbore.
(3) Demontarea tronsoanelor se va face în ordine inversă montării, tronsoanele demontate fiind
coborâte cu ajutorul unei frânghii.
Art.119. Orice platformă utilizată la recoltat va fi prevăzută cu balustradă şi va fi aşezată pe
suprafeţe fără pericol de răsturnare.
Art.120. Se interzice recoltarea conurilor, fructelor sau altoaielor în timpul doborârii şi scoaterii
arborilor din parchete.
Art.121. Se interzice recoltarea din arbori sau ramuri care prezintă o rezistenţă slabă.
Art.122. în timpul lucrărilor de recoltare din arbori în picioare, se interzice:
ă) trecerea directă de pe un arbore pe altul;
b) urcarea concomitentă a mai multor lucrători în acelaşi arbore;
c) staţionarea altor persoane sub coroana arborilor în care se lucrează.
Art.123. Cosoarele, cuţitele folosite la recoltarea ciupercilor nu trebuie întrebuinţate la servirea
mesei.
Art.124. Se interzice recoltarea răşinii din parchete concomitent cu executarea lucrărilor de
exploatare.
Art.125. Tăierea manuală a nuielelor de răchită se va face numai cu uneltele destinate acestui
scop.
3.4.2. Lucrări de prelucrare 3.4.2.1. Uscarea conurilor de răşinoase
Art.126. Rafturile, sertarele, tobele, sitele şi ciururile vor avea capetele sârmelor ţesăturilor
metalice îndoite în interior.
Art.127. Tobele de scuturare a seminţelor din conurile uscate vor fi introduse în carcase pentru a
împiedica răspândirea pulberilor rezultate.
Art.128. Pentru încălzirea camerelor de uscare nu se vor utiliza sobe metalice.
Art.129. în cazul utilizării sobelor sau cuptoarelor confecţionate din cărămidă, alimentarea cu
combustibil se va realiza dintr-o incintă alăturată; în această încăpere se \nterz\ce păstrarea
materialelor uşor inflamabile.
Art.130. Sobele sau cuptoarele utilizate pentru încălzire precum şi coşurile acestora vor fi
verificate periodic şi curăţate ori de câte ori este nevoie.
Art.131. Conurile provenite din procesul de uscare-scuturare vor fi evacuate> din camere de
uscare, depozitându-se în locuri destinate acestui scop.
Art.132. Se interzice staţionarea pe o 6ura\ă mat mare de 10 minute în camera de uscare pentru
controlul sau manipularea dispozitivelor în \\rr\pu\ desfăşurării procesului de uscare.
Art.133. Se interzice fumatu\ în uscătorie.
51
34.2.2. Dezariparea seminţelor de răşinoase
Art.134. Dezariparea seminţelor se va efectua în încăperi dotate cu ventilaţie mecanică pentru
captarea şi ev9cuarea-pulberilor.
Art.135* în , zona maşinii nu.-^şe vor. depozita materiale uşor inflamabile.
Art.136. Echipamentul lucrătorilor va fi strâns pe corp, iar părul acoperit cu bonetă/basma.
3.4.2.3. Descărnarea fructelor în vederea obţinerii seminţelor pentru
semănat
Art.137. Sitele utilizate la descărnarea manuală a fructelor nu trebuie să prezinte rupturi sau
deteriorări.
Art.138. în cazul utilizării maşinii de descărnat fructe acţionată electric, se vor respecta urmă-
toarele prevederi:
a) cablul de legătură între sursa de curent rşi motor nu trebuie să fie sprijinit pe sol;
b) conductele de alimentare cu apă ale maşinii trebuie să fie etanşate, pentru a preveni scurgerea
accidentală a apei pe motorul electric;
c) se interzice agitarea fructelor din coşul de alimentare cu mâna sau cu obiecte din metal.
3.4.2.4. Confecţionarea butaşilor
Art.139. (1) Foarfecă tip ghilotină utilizată pentru confecţionarea butaşilor trebuie să aibă capătul
superior al pârghiei de acţionare prevăzut cu mâner îmbrăcat în manşon de cauciuc.
(2) Fixarea mănunchiului de mlădiţe pentru secţionare se va face la o distanţă de minimum 10cm
de organul tăietor.
(3) Forţa exercitată de lucrător asupra pârghiei de acţionare a fălcii mobile trebuie să fie dozată
astfel încât să se evite accidentarea prin dezechilibrarea dispozitivului.
Art.140. La utilizarea dispozitivului cu pedală, manipularea mlădiţelor se va face în afara zonei de
acţionare a lamei tăietoare a dispozitivului.
Art.141. (1) La utilizarea^ maşinii de confecţionat butaşi acţionată electric se^ interzice apropierea
mâinilor de zona de lucru a discurilor.
53
(2) în timpul montării discurilor danturate se va verifica strângerea; corectă a-piuliţelor de fixare pe
axul de antrenare al maşinii..,;•.»
3.4.2.5. Prelucrarea şi conservarea ciupercilor comestibile Sortarea,
spălarea şi uscarea
Art.142. Sortarea se va face pe mese de lucru netede şi fără aşchii, fixate pe suporturi solide.
Art.143. Pentru prevenirea ' alunecărilor, r pe pardoseală se vor aşeza grătare din lemn şi se vor
îndepărta toate resturile vegetale.
Art.144. Depozitarea deşeurilor .se va face în locurile amenajate în acest scop.
Art.145. Pentru spălarea, ciupercilor se va utiliza numai apă potabilă.
Art.146. Se interzice consumul de.ciuperci în stare proaspătă, indiferent de specie..
Art.147. Căzile şi vasele folosite pentru spălare nu trebuie să prezinte margini tăioase.
Art.148. Se interzice sortarea, spălarea, tăierea sau curăţarea ciupercilor de către persoane care
prezintă leziuni ale pielii.
Art.149. Grătarele şi sitele metalice pe care se aşează ciupercile în vederea uscării nu trebuie să
prezinte capete de sârmă ieşite în afară pentru preîntâmpinarea rănirii lucrătorilor. .f
Art.150. Pentru spălarea, sortarea şi uscarea mecanizată se vor respecta prevederile Normelor
specifice de securitate a muncii pentru producerea conservelor de legume şi fructe şi producerea
sucurilor, Anexa 1, poz.7. - ■■
Pregătirea ambalajelor pentru conservare
Art.151. (1) Locurile de muncă pentru recondi-ţionarea, spălarea şi parafinarea butoaielor, trebuie
să fie suficient de spaţioase, dotate cu platforme de scânduri sau beton.
(2) Butoaiele se vor aşeza în poziţie verticală pe suporturi de rigle.
55
Art.152. La recondiţionarea butoaielor se vor respecta următoarele prevederi:
a) doagele trebuie să fie geluite pe ambele feţe şi să nu prezinte aşchii sau asperităţi;
b) cercurile de strângere trebuie să fie confecţionate dintr-o singură bucată şi capetele prinse
obligatoriu în două nituri;.
c) capetele cercurilor de strângere trebuie să fie rotunjite şi teşite.
Art.153. Operaţia de spălare a butoaielor cu soluţie fierbinte de sodă .calcinată, va fi
^supravegheată permanent de conducătorul locului de muncă.
Art.154. Topirea parafinei se va face numai în vase cu apă fierbinte, în aer liber sau în locuri
destinate în acest scop, prevăzute cu ventilare.
Art.155. (1) Se va supraveghea permanent temperatura procesului de topire, a parafinei pentru
menţinerea sub punctul de inflamabilitate a vaporilor degajaţi.
(2) în cazul aprinderii parafinei, se va introduce în vas parafină netopită, fiind interzisă stingerea cu
apă sau nisip.
Art.156. Manipularea parafinei lichide şi parafmarea butoaielor se vor face astfel încât să se
prevină contactul direct cu parafina şi accidentarea prin opărire.
3.4.2.6. Confecţionarea împletiturilor din nuiele de răchită Fierberea
răchitei
Art.157. (1) în jurul cazanelbr de fierbere a răchitei şi în spaţiile de deservire a acestora se va
menţine ordinea şi curăţenia, iar suprafeţele vor fi menţinute nealunecoase; dacă este cazul, se
vor presăra materiale antiderapante.
(2) Zona de lucru va fi semnalizată cu indicatoare de interdicţie a accesului altor persoane.
Art.158. Se interzice manevrarea manuală a capacului la cazanele prevăzute cu instalaţii şi
dispozitive de ridicat.
Art.159. (1) Accesul la gura de încărcare/ descărcare a cazanului de fiert răchită este permis
numai utilizând platformele destinate.
(2) Cazanele de fiert răchită a căror gură de încărcare se află la o înălţime mai mică de 1 m faţă de
platforma de acces, vor fi prevăzute pe toate laturile cu balustrade de protecţie de 1 m înălţime.
Art.160. Se interzice încărcarea/descărcarea caza-nelor cu răchită direct cu mâna.
Art.161. Coşurile metalice încărcate cu răchită vor fi introduse treptat în cazane pentru prevenirea
accidentării prin opărire.
Art.162. Scufundarea coşurilor de răchită în apă se va face prin apăsarea cu capacul sau cu
uneltele destinate acestui scop (furci, răngi).
Art.163. Se interzice supraîncărcarea cazanelor.
Cojireafiuielelor
Art.164. La cojirea mecanizată a nuielelor de răchită, se vor respecta următoarele prevederi:
a) la fiecare locaş de cojire va lucra o singură persoană, fiind interzis accesul altor lucrători în
imediata vecinătate a acestuia;
b) la fixarea snopului de nuiele, se interzice apropierea mâinilor lucrătorilor de tambur la o distanţă
mai mică de 30 cm;
c) în timpul funcţionării utilajului se interzice îndepărtarea cojilor sau a altor resturi prinse pe axul,
pe tava sau pe arcurile dispozitivului de coji re.
Art.165. La executarea lucrărilor de spintecat şi rindeluit se interzice:
a) orice intervenţie la maşini pentru deblocare sau reglare înainte de oprirea acestora;
b) apropierea mâinilor de valţuri în timpul alimentării utilajului;
c) aplecarea deasupra utilajului pentru scoaterea nuielelor sau miezurilor din vasul colector;
aceasta se va face numai din partea laterală.
Confecţionarea împletiturilor
Art.166. (1) înainte de începerea lucrului, fiecare lucrător va dispune de întregul set de unelte şi
scule necesare.
(2) Se interzice aruncarea sculelor de la un lucrător la altul.
Art.167. (1) Se interzice depozitarea răchitei sau a produselor finite în spaţiul destinat împletirii.
(2) în zona de lucru se va menţine cantitatea de răchită necesară pentru confecţionarea a cel mult
două obiecte.
(3) La terminarea programului de lucru se vor evacua, din spaţiul destinat împletirii, toate resturile
de material.
Art.168. Se interzice spălarea împletiturilor de răchită cu mâna; în acest scop se vor utiliza perii.
Lăcuirea produselor
Art.169. Lăcuirea şi vopsirea se vor realiza conform prevederilor Normelor specifice de securitate
a muncii pentru activităţi de vopsire, Anexa 1, poz.13.
3.5.Lucrări de protecţie a pădurilor Măsuri generale pentru lucrările de
combatere a bolilor şi dăunătorilor vegetaţiei forestiere
Art.170. Măsurile •. de prevenire şi combatere a dăunătorilor -şi bolilor vegetaţiei forestiere, se
stabilesc de Regia Naţională a Pădurilor, indiferent de forma de proprietate asupra pădurilor.
Art.171. Pentru combaterea dăunătorilor se vor utiliza produse omologate, cu prioritate produse
biodegradabile, fabricate prin tehnologii şi biotehno-logii autorizate de către autoritatea publică
centrală pentru protecţia mediului.
Art.172. Persoanele juridice autorizate să aplice tratamente de combatere a dăunătorilor vor
respecta următoarele prevederi:
a) achiziţionarea produselor de combatere a dăunătorilor, specifice silviculturii în conformitate cu
„Codexul produselor de uz fitosanitar omologate în România";
b) transportarea produselor numai în ambalaje originale, cu inscripţii de identificare şi avertizare, în
condiţii care să nu provoace contaminarea mijloacelor de transport şi a mediului;
c) depozitarea numai în ambalaje originale şi în locuri protejate şi amenajate conform cap.4
„Prevederi de proiectare", art.374;
d) utilizarea produselor în conformitate cu fişele de securitate;
e) aplicarea tratamentelor numai cu echipamente tehnice certificate din punct de vedere al calităţii
de securitate, cu respectarea normelor tehnice de utilizare prevăzute de producător;
f) aplicarea tratamentelor numai de către personal instruit şi dotat cu mijloace individuale de
protecţie corespunzătoare şi truse de prim ajutor;
g) comunicarea în scris, către consiliile locale, cu cel puţin cinci zile înainte de începerea
tratamentelor, a zonelor şi perioadei de aplicare a tratamentului, natura produsului, precum şi
măsurile de protecţie în funcţie de gradul de toxicitate şi remanenta produselor; . ■
h) semnalizarea zonelor de tratament prin indicatoare speciale, cu înscrierea perioadei de
interdicţie pentru circulaţia persoanelor şi pentru păşunat;
i) evidenţa strictă, într-un registru special a intrărilor şi livrărilor de produse şi a tratamentelor
efectuate;
j) asigurarea măsurilor adecvate de neutralizare şi decontaminare precum şi de distrugere a
produselor degradate, cu respectarea limitelor admise ale reziduurilor în sol, apă, furaje şi produse
agroalimentare;
k) utilizarea momelilor periculoase numai în cazurile special autorizate.
Art.173. Tratamentele cu produse din grupele de toxicitatea I şi II, necesar a fi aplicate pe terenuri
cu culturi agricole, aflate în gestiunea unităţilor silvice,
pot fi efectuate numai de echipe specializate, care răspund de măsurile luate pentru protecţia
mediului.
Art.174. (1) Tratamentele cu produse din grupa I de toxicitate se vor efectua la o distanţă de cel
puţin 200 m de sursele de apă şi obiectivele alimentare, când temperatura aerului nu depăşeşte
20°G, iar timpul de lucru nu va depăşi 6 ore.
(2) Se interzice aplicarea tratamentelor cu aceste produse din aeronave.
Art.175. Se interzice aplicarea tratamentelor prin pulverizare şi prăfuire când viteza vântului
depăşeşte 5 m/s.
Art.176. Pot fi efectuate manual numai tratamente cu momeli otrăvite şi arbori cursă, cu
asigurarea măsurilor de protecţie individuală.
Art.177. Lucrările de depistare, prognoză şi control ale eficacităţii combaterilor, care necesită
recoltare de material biologic din arbori se vor face cu respectarea prevederilor din subcapitolul
3.4.1. al prezentelor norme.
63
Depozitarea produselor de combatere a dăunătorilor
Art.178. Produsele vor fi depozitate conform prescripţiilor producătorului, cu respectarea condiţiilor
de păstrare şi depozitare prevăzute de acesta.
Art.179. Etichetele trebuie să respecte culoarea corespunzătoare grupei de toxicitate, simbolul
pentru otravă şi simbolul pentru produsele inflamabile, dacă este cazul.
Art.180. Pentru produsele inflamabile, trebuie asigurat în depozit agentul de stingere specificat de
producător.
Art.181. Se interzice consumul de alimente, intrarea cu surse de foc şi păstrarea de efecte
personale în depozit.
Art.182. Scoaterea din ambalaj a produselor lichide se va face prin sifonare cu amorsare
mecanică, fiind interzisă amorsarea cu gura.
Art.183. Eliberarea produselor din depozite se va face pe baza delegaţiei semnate de conducerea
unităţii silvice.
Art.184. (1) în cazul unor scurgeri sau pierderi de material, produsul scurs se va absorbi cu nisip,
pământ sau un agent de absorbţie, se va colecta materialul contaminat şi se va arde într-un loc
sigur sau se va colecta în saci de plastic etichetaţi şi se vor depozita într-un loc special amenajat
în acest scop. Zona contaminată se va spăla cu multă apă. (2) Produsul scurs nu se va refolosi.
Prepararea soluţiilor
Art.185. La prepararea soluţiilor se vor respecta dozele şi concentraţiile prescrise de producător.
Art.186. (1) Locul de preparare a soluţiilor trebuie amplasat la o distanţă minimă de 200 m de
locuinţe, surse de apă, furaje şi trebuie semnalizat cu indicatoare de interdicţie a accesului altor
persoane.
(2) Pe toată durata aplicării tratamentelor, locul de preparare a soluţiilor va fi supravegheat de o
persoană desemnată în acest scop.
Art.187. Recipientele şi măsurile de dozare utilizate pentru prepararea soluţiilor nu trebuie folosite
în alte scopuri.
Art.188. Solul contaminat se va strânge şi, în funcţie de produs, se va arde într-un loc sigur, cât
mai departe de sursele de apă sau se va depozita în saci de plastic etichetaţi, într-un loc special
amenajat în acest scop.
Art.189. Produsele nefolosite la sfârşitul fiecărei zile de lucru se vor preda la depozite.
Art.190. (1) Pe durata manipulării şi utilizării produselor se interzice fumatul şi consumul de
alimente.
(2) După terminarea lucrului, echipamentul de protecţie va fi depus în spaţiile amenajate în acest
scop pentru denocivizare şi se va spăla întreg corpul.
Aplicarea tratamentelor
Art.191. înainte de utilizarea aparatelor, se vor verifica cu apă dispozitivele de pulverizare şi
etanşeitatea capacului rezervorului de alimentare.
Art192. (1) Se interzice alimentarea cu combustibil sau cu soluţii de combatere în timpul
funcţionării aparatelor.
(2) Curăţarea filtrelor, duzelor, strângerea garniturilor trebuie efectuate numai după spălarea
nieselor respective.
Art.193. Tratamentele prin stropiri sau prăfuiri vor fi efectuate astfel încât soluţia sau praful să nu
fie îndreptate în direcţia lucrătorilor.
Art.194. La efectuarea tratamentelor din aeronave se vor respecta următoarele prevederi:
a) alimentarea aeronavelor cu soluţii lichide se va face numai mecanizat şi astfel încât să se evite
scurgerea produselor;
b) se interzice fumatul sau intrarea cu foc deschis la o distanţă mai mică de 100 m de avion,
punctul de încărcare şi depozitele de substanţe, carburanţi şi lubrifiant! aflate pe terenul de zbor;
c) pe toată perioada aplicării tratamentelor se va asigura supravegherea permanentă a depozitelor
de carburanţi, lubrifianţi şi substanţe de combatere.
Art.195. Pentru lucrările de tratare a seminţelor, gazare cu sulfura de carbon şi preparare a
momelilor toxice se vor aplica prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru cultura
mare, viticultură, legumicultura, plante tehnice şi utilizarea produselor de uz fitosanitar în activităţile
de agricultură, Anexa 1, poz.2.
67
Neutralizarea şi decontaminarea
Art.196. Pentru decontaminare şi neutralizare se vor respecta şi aplica prescripţiile producătorului
pentru fiecare produs în parte.
Art.197. Ambalajele goale se vor depozita sau se vor arde în locuri sigure, fiind interzisă folosirea
lor.
Art.198. (1) Apele rezultate din operaţiile de decontaminare vor fi epurate.
(2) Se interzice deversarea apelor reziduale în râuri sau zone cu ape freatice.
Distrugerea produselor degradate
Art.199. Produsele degradate se distrug prin ardere, de către echipe specializate ale agenţilor
economici autorizaţi să aplice tratamente de combatere.
Art.200. Stabilirea locurilor şi a cantităţilor de produse pentru distrugere se face cu avizul prealabil
al organelor de gospodărire a apelor, al poliţiei sanitare şi al organelor locale de protecţie a
mediului.
Art.201. După distrugerea produselor degradate se întocmeşte un proces verbal semnat de
participanţi în care se precizează locul şi cantitatea de produse distruse. Procesul verbal se
păstrează la direcţia sau ocolul silvic.
3.6. Paza pădurilor Dotarea cu arme de serviciu, muniţie şi accesorii
Art.202. Paza pădurilor, vânatului şi a peştelui din apele de munte se asigură de personal silvic cu
atribuţii de pază.
Art.203. (1) Personalul de pază va fi dotat cu armă de serviciu şi muniţie aferentă pentru
exercitarea atribuţiilor de pază.
. (2) Dotarea personalului de pază cu armă şi muniţie se face de către direcţiile silvice, cu avizul
Ministerului de Interne.
(3) Odată cu înmânarea armei, se eliberează şi ordinul de serviciu pentru armă emis de şeful
ocolului silvic şi vizat periodic de organul
69
competent, în condiţiile stabilite de Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor.
Art.204. Ordinul de serviciu pentru armă se eliberează în urma examinării psihologice şi numai
după instruirea şi testarea cu privire la folosirea armei şi muniţiei.
Art.205. (1) Armele, muniţiile şi accesoriile aflate la direcţiile şi ocoalele silvice se păstrează în
condiţii de securitate, în fişete metalice amplasate în încăperi asigurate, prevăzute cu sistem de
alarmă şi pază.
(2) Personalul silvic dotat cu armă are obligaţia de a păstra la domiciliu arma în condiţii de
securitate, în lăzi metalice destinate acestui scop; cheia se va păstra în permanenţă asupra sa.
Muniţia şi piesa a treia se păstrează separat de armă.
(3) în timpul concediului de odihnă, medical sau în situaţii în care personalul îndeplineşte alte
sarcini decât cele de pază, arma şi muniţia se predau ocolului silvic, pe bază de proces verbal.
Art.206. Personalul silvic este obligat să poarte arma numai echipat în uniformă regulamentară şi
având asupra sa buletinul de identitate şi ordinul de serviciu.
Art.207. Arma se va purta neîncărcată, în poziţie „la umăr" sau „la spate", cu ţeava în sus.
Cartuşele se păstrează separat.
Art.208. (1) Armele din dotare trebuie să fie permanent în stare de funcţionare.
(2) Armele se curăţă şi se ung după folosirea lor şi ori de câte ori este nevoie.
(3) Dacă se constată defecţiuni, arma se va preda pe bază de proces verbal la ocolul silvic.
Art.209. Se interzice utilizarea cartuşelor murdare, ruginite, deformate sau confecţionate artizanal.
Art.210. Uzul de armă, în exerciţiul funcţiunii se face în situaţiile şi condiţiile prevăzute de Legea
nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor şi de Instrucţiunile privind dotarea,
gestionarea, portul, folosirea şi întreţinerea armamentului de serviciu, muniţiei şi accesoriilor din
dotarea personalului silvic.
Art.211. înainte de încărcarea armei, se verifică interiorul ţevii astfel încât aceasta să nu fie
murdară sau înfundată.
71
Art.212. La încărcare şi descărcare, arma se ţine cu ţeava îndreptată în sus.
Art.213. După încărcare arma se asigură şi se poartă cu ţeava în sus.
Art.214. Se interzice încredinţarea armei şi muniţiei altor persoane, indiferent de funcţie şi motivul
pentru care este solicitată. -
Art.215. (1) Spray-ul paralizant, destinat apărării şi imobilizării delicvenţilor, se va păstra la ocolul
silvic şi se va elibera pe bază de proces verbal personalului de pază.
(2) Personalul de pază va fi instruit asupra modului de folosire şi a efectelor acestui mijloc de
apărare.
Art.216. Câinii folosiţi pentru pază trebuie vaccinaţi şi dresaţi pentru a răspunde comenzilor
personalului de pază.
Art.217. Personalul tehnic şi de pază al pădurilor este obligat să cunoască şi să aplice
instrucţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor din păduri, să cunoască locurile de refugiu
precum şi căile de acces spre acestea.
3.7. Economia vânatului şi salmonicultura
3.7.1. Măsuri de securitate în timpul practicării vânătorilor individuale şi
colective
Art.218. Vânătoarea se realizează în mod organizat, pe bază de autorizaţii emise şi înseriate de
gestionarul fondului de vânătoare, în conformitate cu reglementările autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
Art.219. Organizatorul de vânătoare are următoarele obligaţii:
a) verifică permisele de vânătoare şi de port-armă ale vânătorilor;
b) verifică dacă armele şi muniţia corespund speciilor de vânat pentru care se organizează
vânătoarea;
c) efectuează instructajul de protecţie a
muncii:
d) informează şi instruieşte vânătorii asupra semnalelor sonore - de începere şi încetare a goanei,
precum şi a tirului, utilizate în timpul vânătorii;
73
e) informează vânătorii şi gonaşii asupra pericolelor care pot fi întâlnite pe terenul de vânătoare -
zone abrupte, stâncării, grohotişuri, ape curgătoare, canale, mlaştini, arbori aninaţi, zone de
formare a avalanşelor;
f) interzice exercitarea vânătorii de către persoane aflate sub influenţa alcoolului, precum şi
consumul de alcool în timpul vânătorii;
g) stabileşte amplasarea vânătorilor în stand şi informează fiecare vânător asupra poziţiei ocupate
de vecini şi, în funcţie de situaţie, asupra poziţiei vânătorilor amplasaţi pe flancuri;
h) stabileşte direcţiile şi unghiurile de tragere, reperele între care se permite tirul, precum şi
interdicţiile de tragere în funcţie de amplasarea vânătorilor în standuri;
i) pentru vânătorile colective la goană, stabileşte componenţa echipelor de gonaşi şi conducătorii
acestora, în funcţie de tipul de vânat şi instruieşte asupra modului de desfăşurare a fiecărei goane;
j) interzice folosirea altor câini, în afara celor din rasele admise la vânătoare;
k) anunţă prin semnale sonore începerea şi încetarea goanei, precum şi a tirului;
I) aprobă constituirea echipei pentru urmărirea vânatului mare rănit;
m) organizează şi supraveghează transportul vânatului mare împuşcat până la mijlocul de
transport.
Art.220. Se interzice organizarea vânătorii în condiţii de vânt puternic sau furtună, precum şi
urmărirea vânatului mare rănit (urs, mistreţ) în condiţii de lipsă de vizibilitate.
Art.221. Vânătoarea se exercită numai de vânători, membri ai unei organizaţii de vânătoare legal
constituite, posesori de permise de vânătoare vizate periodic şi de autorizaţii eliberate de
gestionarul fondului de vânătoare, precum şi de personalul silvic posesor de aviz de port-armă, la
vânătorile organizate de direcţiile silvice, în condiţiile Legii fondului cinegetic şi a protecţiei
vânatului, nr.103/ 1996 cu modificările ulterioare.
Art.222. Se interzice folosirea armelor care nu sunt autorizate pentru vânătoare în România.
Art.223. Armele destinate practicării vânătorii sunt supuse regimului stabilit de Legea nr.17/1996
privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor.
Art.224. Pentru asigurarea securităţii armelor şi muniţiilor, titularii de permise şi autorizaţii au
obligaţia de a respecta măsurile prevăzute în Regulamentul armelor de foc şi al muniţiilor aprobat
prin HG nr.679/1997.
Art.225. (1) Arma de Vânătoare se foloseşte pe terenurile de vânătoare numai pentru recoltarea
vânatului şi combaterea dăunătorilor vânatului.
(2) Arma de vânătoare se transportă descărcată, curăţată şi introdusă în toc.
Art.226. (1) Muniţia trebuie să fie corespunzătoare tipului şi calibrului armei utilizate.
(2) Se interzice utilizarea alicelor cu diametru mai mare de 5 mm.
Art.227. Arma de vânătoare precum şt muniţia aferentă se păstrează în locuri asigurate.
Art.228. La vânătoare se vpr folosi numai armele care sunt în stare perfectă de funcţionare.
Art.229. ,(1) Se interzice folosirea armei pentru sprijin sau lovirea vânatului rănit.
(2) Se interzice lovirea armei de arbori, stânci sau alte obiecte dure.
Art.230. (1) în timpul odihnei, arma va fi descărcată şi aşezată numai în locuri care oferă o bună
stabilitate.
(2) Se interzice agăţarea armei de crengile
arborilor.
Art.231. Arma nu va fi îndreptată spre alte persoane nici în situaţia în care aceasta este
descărcată.
Art.232. (1) Cartuşele, nepercutate, care rămân blocate pe ţeava se scot numai cu extractorul.
(2) în caz de rateu, arma nu se va deschide imediat; se va aştepta cu ţeava îndreptată în jos timp
de un minut.
Art.233. Se interzice punerea mâinii pe gura ţevilor.
Vânătorile individuale
Art.234. înainte de a încărca arma se verifică şi se curăţă ţevile de eventualele depuneri de frunze,
pământ, zăpadă.
77
Art.235. (1) încărcare armei se face la> aşezarea vânătorului în stand, după ce acesta se asigură
că pe direcţia de tragere nu se află alte persoane. .
(2) încărcarea armei basculante se va face cu ţevile îndreptate în jos, închiderea realizându-se prin
ridicarea patului.
(3) Carabinele se încarcă ţinându-se, cu ţeava în sus.
Ari.236. Imediat după .încărcare arma trebuie asigurată.
Art.237. Arma se poartă în mână sau ,pe umăr, asigurată, până identificarea vânatului.
Art.238. (1) înainte de acţionarea siguranţei şi declanşarea focului asupra vânatului, vânătorul; se
va asigura că pe direcţia lui de tragere nu sunt persoane.
(2) Declanşarea focului se va face numai după identificarea precisă a vânatului.
(3) Declanşarea focului asupra vânatului în mişcare pe jos, la ridicare .sau în zbor, se va face
numai după asigurarea că, prin ricoşare, nu pot fi provocate accidente.
Art.239. (1)La vânătoarea la baltă, se interzice folosirea plaurului pentru trecere sau amplasarea
standului.
(2) Când se utilizează barca, vânătorul se va aşeza cu spatele la barcagiu şi va ţine arma
îndreptată cu ţeava în şus; tirul este permis numai în faţă şi lateral.
Art.240. (1) Vânătorile de urşi la nadă se vor realiza numai din observatoare deschise, în prezenţa
personalului silvic de teren sau a paznicului de vânătoare.
(2) Se interzice vânarea urşilor la bârlog,
(3) Vânătorul trebuie să cunoască amplasarea observatoarelor, a locului unde este expusă hrana
şi să fie dotat cu armă cu glonţ de calibru corespunzător.
(4) Apropierea de observator se face cu arma încărcată şi asigurată, pe potecile amenajate în
acest scop, folosind la maximum acoperirile oferite de teren.
(5) Se interzice aprdpterea vânătorului de locul unde este expusă hrana.
(6) Declanşarea focului din observator se va face numai după identificarea precisă a vânatului.
79
(7) Personalul silvic care aprovizionează locul de nadă cu hrană va avea asupra sa armă cu glonţ
sau cartuş tip breneke încărcată şi asigurată.
Vânătorile colective
Art.241. La intrarea şi aşezarea în stand, fiecare vânător trebuie să cunoască Locul de amplasare
a vecinilor şi la rândul său să fie identificat de către aceştia.
Art.242. (1) încărcarea armei se va face numai în stand după ce vânătorul şi-a ocupat locul indicat
de organizator.
(2) Arma se descarcă în stand, după semnalul de încetare a goanei.
Art.243. (1)Se interzice , părăsirea „standului în timpul vânătorii.
(2) Urmărirea vânatului rănit se va face după încetarea goanei şi numai cu aprobarea
organizatorului.
Art.244. Ridicarea vânatului căzut se va realiza numai după încetarea goanei.
Art.245. tn timpul deplasării de la un stand la altul, în intervalul dintre goane, arma se transportă
descărcată.
Art.246. (1) în situaţia amplasării standurilor pe o singură linie, se interzice declanşarea focului sub
un unghi mai mic de 45° faţă de linia vânătorilor, tirul este permis în faţa şi în spatele liniei
vânătorilor.
(2) în situaţia amplasării standurilor în linie, cu unul sau două flancuri, declanşarea focului de către
vânătorii aflaţi pe flancuri este permisă numai în spatele liniei flancului cu respectarea unghiului
minim de tragere de 45°.
Ărt.247. (1)Se interzice tirul în faţă cu arma cu alice când gonaşii au ajuns la 200 m de linia
standului.
(2) Se interzice tirul în faţă cu arma cu glonţ sau cartuş tip breneke când gonaşii au ajuns la 500 m
de linia standului.
(3) Interzicerea tirului în faţă se semnalizează sonor de către organizator, După acest semnal, tirul
este permis numai în spatele liniei standurilor.
81
Art.248. în timpul.urmăririi vânatului care a trecut în spatele standului, trecerea armei încărcate
peste linia standurilor se va face cu ţeava în sus.
Art.249. în timpul goanei, gonaşii se vor deplasa în linie dreaptă şi vor menţine între ei distanţa
fixată la începutul goanei.
Art.250. (1) La vânătorile de mistreţ şi urs, fiecare echipă de patru gonaşi va fi condusă de către
un vânător înarmat pregătit în orice moment să tragă în vânatul rănit, observat pe parcurs de către
gonaşii din echipă.
(2) Se interzice apropierea de vânatul găsit împuşcat sau rănit, în timpul goanei, fără acordul
şefului de echipă.
Art.251. Pentru urmărirea vânatului mare rănit, se stabilesc de către organizator echipele de
căutare şi recuperare, formate din minimum doi vânători dotaţi cu armament corespunzător şi câini
de vânătoare.
Art.252. (1) Vânătorii au obligaţia de a avertiza gonaşii, în cazul în care vânatul mare rănit se
deplasează în direcţia acestora.
(2) Gonaşii au obligaţia de a confirma recepţionarea semnalului de avertizare.
Art.253. (1)în cazul vânătorilor la pândă, cu mai multe standuri alăturate, flecare vânător trebuie să
cunoască locurile în care sunt aşezaţi ceilalţi vânători.
(2) Declanşarea focului se va face numai după identificarea precisă a vânatului.
(3) Părăsirea standului se va face la ora stabilită de organizator.
Art.254. (1) Vânătorile colective în cerc se organizează numai în terenuri plane, cu vizibilitate
corespunzătoare.
(2) Se interzice declanşarea focului spre interiorul cercului când diametrul acestuia a ajuns la 300
m; tirul este permis numai în afara cercului.
Art.255. Vânătorii care au autorizaţia de a vâna în Delta Dunării sau lacuri de acumulare trebuie
să ştie să înoate, iar cei care vânează în zona de munte trebuie să fie bine antrenaţi şi să
cunoască noţiuni de alpinism.
3.7.2. Capturarea vânatului în vederea repopulării fondurilor de
vânătoare
Ari.256. (1) La lucrările de capturare a vânatului viu, se va face instructajul de protecţia muncii
înaintea fiecărei acţiuni organizate.
(2) Instructajul va fi adaptat tipului de vânat şi locului de desfăşurare, în conformitate cu condiţiile
specifice zoriei respective.
Art.257. Participanţii la capturarea urşilor, mistreţilor, cerbilor carpatini etc. trebuie să posede
permis de port-armâ şi să fié dotaţi cu armă şi muniţie corespunzătoare. v
Art.258. în orice situaţie în care există pericolul de rănire a personalului, vânatul se va sacrifica
prin împuşcare.
Art.259. (1)Se interzice utilizarea curselor şi capcanelor neaprobatè de către autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură.
(2) Se interzice utilizarea tranchilizantelor şi narcoticelor fără' aprobarea autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură.
Art.260. Locurile unde sunt amplasate- cursele vor fi semnalizate.
Art.261. La capturarea cu plasă a vânatului, imobilizarea acestuia şi introducerea în cuşca de
transport se vor realiza utilizând mănuşi de piele.
Art.262. La capturarea vânatului în capcane, se vor respecta următoarele prevederi:
a) se interzice accesul în dreptul porţilor căzătoare fără asigurarea blocării acestora;
b) după armarea sistemului declanşator al porţilor căzătoare se interzice pătrunderea personalului
în capcană;
c) la constatarea prezenţei vânatului în capcană se interzice apropierea de aceasta. .
d) scoaterea vânatului şi introducerea în cuşca de transport se vor face numai în locurile
amenajate în acest scop.
Art.263. Se interzice transportul animalelor capturate în cuşti improvizate.
Art.264. în timpul transportului animalelor capturate, se interzice apropierea de cuşca de transport.
85
Art.265. Deschiderea cuştii de transport în ţarcurile amenajate se realizează prin intermediul unui
cablu manipulat de la distanţă.
Art.266. Hrana animalelor capturate şi aflate în ţarcuri se va administra numahdin exteriorul
ţarcului, în locurile amenajate.
Art.267. Se interzice urcarea pe gardul împrejmuitor al ţarcurilor.,..
Art.268. (1) La capturarea de animale prin narcotizare, apropierea este permisă numai dacă
acestea sunt adormite, după o prealabilă verificare a incapacităţii lor de atac.
(2) Pentru urmărirea vânatului narcotizat se vor respecta aceleaşi prevederi ca şi pentru urmărirea
vânatului rănit.
■'-(

Art.269. Crotalierea vânatului trebuie realizată după imobilizarea completă a acestuia.

3.7,3. Salmonicultură
Art.270. (1) Se interzice transportul peştelui viu în bazine cu hidrobioane dacă acestea nu sunt
bine fixate pe platforma autocamionului sau a remorcii şi închise etanş.
(2) Tuburile de oxigen pentru oxigenarea hidrobioanelor se vor fixa în spatele cabinei
autocamionului numai în poziţie verticală. Se interzice trântirea sau lovirea tuburilor.
Art.271. La manipularea tuburilor de oxigen şi a instalaţiei de distribuire, se vor respecta Normele
specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, stocarea, transportul şi utilizarea oxigenului
azotului (Anexa 1, poz.22).
Art.272. Activităţile de pescuit, sortare şi transport peşte, condiţionare şi exploatare bazine
piscicole, tehnologiile de reproducere naturală şi artificială a speciilor de cultură se vor realiza atât
în păstrăvării cât şi în unităţile care gospodăresc bazinele piscicole din fondul forestier, respectând
Normele specifice de securitate a muncii pentru piscicultura şi pescuit (Anexa 1, poz.3).
Art.273. (1) Se interzice tranşarea şi administrarea în hrana păstrăvilor a animalelor a căror stare
sanitară, veterinară nu este certificată de către autoritatea de resort.
87
(2) Efectivele piscicole, moarte vor ii îngropate, iar locul se va dezinfecta cu formol şi clorură de
var.
Art.274. (1) Orice tratament al peştilor cu verde de malachit va fi adus la cunoştinţa întregului
personal pentru a elimina posibilitatea consumului accidental.
(2) Se interzice darea în consum a exemplarelor cu boli infecţioase sau paraziţi.
(3) Se interzice darea în consum a peştilor trataţi cu verde de malachit sau antibiotice înaintea
trecerii unui interval de 14, respectiv, 30 de zile de la terminarea tratamentului.
Art.275. Pe durata sezonului rece se vor îndepărta zăpada şi gheaţa depuse pe pasarelă, flotoare
şi pe structura metalică a platformei.
Art.276. La orice modificare de pescaj a platformei se vor lua măsuri de readucere la pescajul
normal.
Art.277. Zonele în care se găsesc amplasate fermele şalmonicole trebuie protejate împotriva
viiturilor puternice, a buştenilor sau a altor corpuri flotabile.
Art278. Se interzic accesul şi circulaţia printre bazine a persoanelor străine neînsoţite şi
nesupravegheate.
Art.279. în timpul iernii pe aleile din păstrăvării şi între bazine se vor presăra materiale
antiderapante.
Art.280. Accesul pe suprafaţa bazinelor, pentru executarea copcilor de aerisire este permis numai
când grosimea stratului de gheaţă este de minimum 15 cm.
Art.281. Instalarea aparaturii electrice, remedierea defecţiunilor în alimentarea cu energie
electrică, repararea utilajelor acţionate electric - sortatoare, distribuitoare, electropompe,
aeratoare, avertizoare sonore - se realizează numai de către persoane autorizate, cu respectarea
Normelor specifice de protecţie a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale, Anexa 1,
poz.10.
Art.282. Se interzice apropierea mâinilor de palete în timpul funcţionării sortatorului de peşti.
Art.283. Pardoseala de ciment din casa incubatoarelor trebuie prevăzută cu grătare de lemn.
Art.284. (1) Capturarea salmonidelor utilizând agregate electrice trebuie realizată în condiţiile Legii
nr.12/1974 privind piscicultura şi pescuitul.
(2) în timpul funcţionării agregatului electric este interzis contactul direct al lucrătorului cu apa.
(3) Este interzis transportul agregatului electric de la o staţie de lucru la alta cu motorul în
funcţiune.
3.8. Lucrări de construcţie, reparare şi întreţinere a drumurilor forestiere
3.8.1. Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească drumurile auto
forestiere
Art.285. Unitatea care are în administrare reţeaua de drumuri auto forestiere este obligată să
întreţină şi să repare drumurile astfel încât:
a) circulaţia să poată fi realizată pe întreg traseul cu viteză normală corespunzătoare categoriei de
drum din care face parte tronsonul respectiv;
b) să asigure o întreţinere corespunzătoare a părţii carosabile care să permită circulaţia în condiţii
de securitate.
Art.286. Lucrările de artă, podurile şi podeţele, zidurile de sprijin, drenurile etc. vor fi permanent
verificate, întreţinute şi reparate periodic pentru a oferi condiţii de siguranţă a circulaţiei.
Art.287. Se interzice circulaţia pe poduri şi podeţe cu tabliere slăbite sau deteriorate, cu culeele şi
pilele fisurate, cu zidurile de sprijin deteriorate sau în zonele unde se execută lucrări de dislocare a
stâncilor, doborârea arborilor sau corhănirea buştenilor.
Art.288. Locurile de traversare a drumurilor de către teleferic (funicular) vor fi semnalizate cu
indicatoare de avertizare.
Art.289. Se vor semnaliza vizibil prin panouri de avertizare, conform reglementărilor în vigoare,
următoarele situaţii:
a) curbele periculoase, serpentinele, pantele pronunţate şi lungi de pe toate drumurile forestiere;
b) declivităţile mari, zonele cu pericol temporar sau permanent şi drumurile în lucru, până la
remedierea acestora.
Art.290. Drumurile în serpentină, zonele cu pericole de alunecare, cădere sau prăbuşire trebuie
protejate cu parapete, stâlpi de dirijare ori borne apără-roaţă.
Art.291. Se interzice depozitarea şi prelucrarea materialului , lemnos:
a) pe partea carosabilă a drumului sau în zonele de încrucişare şi de întoarcere a autovehiculelor;
b) pe marginea drumurilor forestiere, a şanţurilor şi în locuri care îngustează, platforma drumului şi
periclitează circulaţia normală.
Art.292. Depozitarea produselor de balastieră sau carieră şi a materialelor pentru întreţinerea şi
repararea drumurilor forestiere, se va face în afara părţii carosabile a drumului.
Art.293, Se interzice trasul lemnului cu tractoarele sau corhănirea acestuia pe drumurile auto
forestiere.
Art.294. Se interzice circulaţia pe drumurile forestiere sezoniere sau provizorii, în perioadele cu
ploi abundente sau dezgheţ.
Art.295. în cazul calamităţii drumurilor forestiere şi la lucrările de reparaţii pe porţiuni de traseu,
circulaţia trebuie bprită şi deviată, introducându-se restricţiile impuse de situaţie.
Art.296. (1) Se vor tăia şi îndepărta crengile din coroanele arborilor şi arbuştilor din zona
drumurilor forestiere până la înălţimea de 4 m, pe tot traseul, pentru a asigura vizibilitatea
conducătorilor auto.
(2) Pe tronsoanele în curba" trebuie defrişată orice vegetaţie până la nivelul care asigură
vizibilitatea corespunzătoare.
Art.297. înainte de darea în folosinţă a drumurilor auto forestiere, acestea vor fi recepţionate, de
către o comisie de specialitate, privind respectarea condiţiilor tehnice de proiectare şi de execuţie.
în urma acestei acţiuni se va încheia procesul verbal de recepţie, care atestă darea în folosinţă.
Art.298. Se interzice circulaţia autovehiculelor pe drumurile auto forestiere care nu îndeplinesc
condiţiile tehnice constructive prevăzute în proiectul de execuţie.
3.8.2. Construcţia, repararea şi întreţinerea drumurilor auto forestiere
Art.299. (1) în vederea efectuării lucrărilor de săpături la terasamente se va face recunoaşterea
prealabilă a traseului pentru identificarea locurilor
93
periculoase (stânci instabile, terenuri expuse alunecării/ zone cu infiltraţii de apă etc.) şi
semnalizarea acestora cu indicatoare de avertizare.
(2) înainte de începerea săpăturilor de pământ sau a derocărilor se va face defrişarea amprizei
traseului de pe întregul tronson. Materialul lemnos rezultat va fi evacuat din zona de lucru.
Art.300. Dacă se fac lucrări de exploatare a lemnului în apropierea zonei de construcţie sau
reparare a drumurilor forestiere, acestea vor fi corelate şi situate la o distanţă corespunzătoare
evităriî pericolelor de accidentare.
Art.301. în cadrul acţiunilor de organizare şi de pregătire a şantierului de lucru, se vor înlătura
bolovanii, stâncile în echilibru instabil, buturugile, arborii aninaţi sau dezrădăcinaţi precum şi alte
obstacole de pe întregul traseu al drumului şi din zonele învecinate.
Art.302. Săpăturile de pământ şi rambleurile terasamentelor se execută cu taluzuri înclinate, cu
sau fără sprijiniri, în funcţie de natura terenului.
Art.303. La executarea săpăturilor se vor respecta următoarele prevederi:
a) îndepărtarea de pe taluzuri a bucăţilor de rocă desprinse sau care tind să se desprindă;
b) asigurarea taluzurilor cu deblee necesare pentru evacuarea rapidă a apei infiltrate;
c) interzicerea formării , de console de pământ la partea superioară a săpăturii.
Art.304. Dacă adâncimea săpăturii este mai mare de 1 m, aceasta trebuie împrejmuită şi
prevăzută cu scări mobile pentru evacuarea rapidă a lucrătorilor în caz de pericol, iar malurile
sprijinite.
Art.305. Pe perioada cât săpăturile rămân deschise, zonele de trecere peste şanţuri, gropi sau
canale trebuie prevăzute cu podeţe având, balustrade de protecţie. f
Art.306. Depozitarea materialelor de construcţie se va face la o distanţă de cel puţin 2 m de la
marginea pereţilor săpăturii.
Art.307. Pământul: rezultat în urma săpării trebuie aruncat la o. distanţă; de cel puţin 0,50 m de la
marginea pereţilor săpăturii.
95
Art.308. Se interzice coborârea sau urcarea pe elementele de sprijin şi consolidare a pereţilor
săpăturii sau pe schele, improvizate.
Art.309. Pentru evacuarea manuală a rocii dislocate trebuie asigurate schele cu platforme
intermediare, aşezate la o distanţă corespunzătoare şi cu spaţiu de circulaţie pentru lucrători.
Art.310. Săpăturile în terenuri cu pericol de surpare sau prăbuşire vor fi executate concomitent cu
susţinerea pereţilor.
Art.311. Dacă la executarea săpăturilor se constată gaze sau alte substanţe periculoase,
conducătorul locului de muncă trebuie să oprească lucrul şi să evacueze lucrătorii din zonă până
la îndepărtarea pericolului.
Art.312. Se interzice accesul şi circulaţia autovehiculelor din şantier, în apropierea zonelor unde se
execută lucrări de terasamente, se montează poduri sau podeţe, în preajma zidăriilor sau
arocamentelor precum şi pe timp de furtună sau ceaţă deasă, când vizibilitatea scade sub 20 m.
Art.313. Tronsoanele de drum unde se execută lucrări de reparaţie trebuie semnalizate în ambele
sensuri cu indicatoare de circulaţie conform reglementărilor în vigoare:
a) tronsonul de drum închis circulaţiei trebuie prevăzut la ambele capete cu bariere mobile vopsite
în alb şi roşu, indicatoare şi panouri de avertizare reflectorizante;
b) capetele podurilor, podeţelor la care se execută lucrări, trebuie marcate cu indicatoare de
avertizare;
Art.314. Viteza de circulaţie în şantier şi pe tronsoanele de drum în reparaţie trebuie semnalizată
cu indicatoare de avertizare vizibile.
Art.315. Se interzice lăsarea uneltelor pe partea carosabilă a drumului; la trecerea autovehiculelor,
lucrătorii se vor retrage şi vor staţiona numai în locurile fără pericol de accidentare.
3.8.3. Construirea infrastructurii drumurilor forestiere. Săpături de
pământ pentru terasamente
Art.316. (1) La săpăturile în profil mixt, atacarea frontului de lucru trebuie să se facă de la creasta
taluzului de debleu spre bază, până la atingerea cotei stabilite.
(2) La săpăturile în spaţii largi pentru terasamente se interzice folosirea procedeului de prăbuşire
sau surpare a malurilor prin săpare la baza taluzului.
Art.317. Pe terenurile cu exces de umiditate sau unde se produc infiltraţii puternice de apă, înainte
de începerea lucrărilor de săpare se va executa asanarea prin drenuri de suprafaţă.
Art.318. Pe terenurile situate1 în pantă, se va supraveghea permanent starea de echilibru a
maselor de pământ, iar când apar pericole de alunecare se opreşte lucrul şi se iau imediat măsuri
corespunzătoare de consolidare.
Art.319. Se interzice:
(1) Lucrul pe două sau mai multe niveluri, situate pe aceeaşi verticală, atât pe terenurile cu pantă
transversală mai mare de 25%, cât şi pe taluzurile terasamentului deja săpat.
(2) Circulaţia sau staţionarea lucrătorilor deasupra sau sub frontul de lucru precum şi în raza de
acţiune a utilajului de săpare.
Art.320. Scoaterea cioatelor din ampriza drumului se realizează cu mijloace mecanizate sau cu
explozivi, înainte de începerea săpăturilor pentru terasamente. Distanţa minimă între cele două
zone de lucru va fi de cel puţin 200 m.
Art.321. începerea operaţiei de scoatere a cioatelor trebuie anunţată prin semnal acustic, după
care lucrătorii se vor îndepărta din zona periculoasă.
Art.322. (1) Tn timpul săpăturilor, bolovanii sau blocurile de stâncă desprinse ori subminate trebuie
îndepărtate de pe taluzuri,
(2) Zonele de circulaţie din apropierea săpăturilor trebuie protejate . corespunzător şi semnalizate
vizibil cu indicatoare de avertizare.
Art.323. Se interzice,
a) amplasarea baracamentelor şi parcarea utilajelor în zonele unde se'execută săpături, în cele
expuse alunecării, surpării, inundării sau dislocării neprevăzute a pământului ori stâncilor;
b) lăsarea utilajelor sau a mijloacelor de transport în poziţii care nu asigură stabilitatea acestora
sau în locuri expuse pericolelor.
Art.324. La executarea lucrărilor, de săpături şi politură (finisare) pe taluzuri cu înclinare
pronunţată şi înălţime de peste 3 m, trebuie respectate următoarele prevederi:
a) săpătura se va executa de sus în jos, într-un singur front de lucru, pe lungimea taluzului,
păstrându-se o distanţă de minimum 2 m între lucrători;
b) urcarea pe frontul de lucru va fi asigurată pe trepte şt rampe de acces amenajate;
c) asigurarea lucrătorilor în frontului de lucru cu centuri de siguranţă şi frânghii ancorate de
reazeme situate deasupra taluzului.
Art.325. (1) Dacă pe teritoriul unde urmează să se execute lucrări există conducte şi instalaţii
subterane, începerea lucrărilor trebuie să se facă pe baza unui acord scris încheiat între executant
şi agentul economic care exploatează instalaţiile subterane.
(2) în cazul în care există instalaţii subterane, lucrările trebuie să se execute sub supraveghere
tehnică permanentă, în conformitate cu acordul încheiat.
Art.326. (1) Când se execută săpături în apropierea cablurilor electrice subterane aflate sub
tensiune, lucrările sunt permise numai după întreruperea ^alimentării cu energie electrică.
(2) Dacă întreruperea energiei electrice nu este posibilă, se va întocmi o convenţie prin care
gestionarul cablului electric asigură asistenţă tehnică pentru efectuarea lucrărilor în condiţii de
securitate.
Derocări
Art.327. La derocările cu explozivi se vor respecta prevederile Legii nr.126/1995 privind regimul
materiilor explozive şi Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul, depozitarea şi
folosirea materialelor explozive, Anexa 1, poz;21.
Art.328. (1) După fiecare serie de explozii se va controla starea taluzurile. ■
(2) Se va executa obligatoriu .rănguirea taluzurilor de sus în jos, pe întregul front de lucru,
asigurându-se în prealabil o cale de retragere şi evacuare sigură a lucrătorilor.
(3) Reluarea lucrului pe taluzuri este permisă numai după rănguirea completă a acestora.
3.8.4. Construcţia şi repararea podurilor, podeţelor, zidurilor de sprijin şi
a altor lucrări de artă
Montarea şi executarea zidăriilor
Art.329. Manipularea mecanizată în amplasament a elementelor prefabricate din beton folosite la
podeţe şi alte lucrări de. artă se face cu mijloace prevăzute cu dispozitive de prindere şi de lucru
stand ardizatate.
Art.330. Lucrările de asamblare şi amplasare a elementelor prefabricate în fundaţii se execută
numai de către lucrători calificaţi şi cu experienţă, sub supravegherea conducătorului locului de
muncă.
Art.331. Dezlegarea sarcinii din dispozitivul de prindere se face numai după ce prefabricatul a fost
aşezat stabil pe patul fundaţiei sau pe reazeme.
Art.332. Asamblarea şi consolidarea prefabricatelor se execută numai după fixarea acestora în
poziţie definitivă pe amplasamentul fundaţiei.
Art.333. (1) în timpul executării zidăriilor de piartă în fundaţii, se verifică permanent stabilitatea
pereţilor săpăturii şi a reazemelor de sprijin. ;
(2) Când se constată deformaţii la pereţi sau slăbirea elementelor de sprijin, lucrările trebuie
întrerupte până la consolidarea terenului; reluarea lucrului se va face numai după înlăturarea
oricărui pericol de prăbuşire.
Art.334. Coborârea materialelor de zidărie în şanţurile sau gropile fundaţiei se face prin mijloace
corespunzătoare şi fără pericol de accidentare.
Art.335. (1) Zidurile cu înălţime de până la 1,20 m se execută de pe sol.
(2) Pentru lucrările de zidărie cu înălţimi mai mari se folosesc schele cu podine de lucru şi cu
balustrade de protecţie.
103
Art.336. Cofrajele care se montează pentru turnarea betonului în ziduri de elevaţie trebuie
consolidate împotriva deformării sau răsturnării în timpul lucrului.
Art.337. Demontarea elementelor de sprijin din săpăturile de fundaţie se face de jos în sus, pe
măsura ridicării zidăriei.
Art.338. La executarea lucrărilor de zidărie se interzice: ,
a) aruncarea pietrelor sau a cărămizilor de la distanţă în săpăturile fundaţiei, în timp ce se
lucrează;
b) circulaţia pe coronamentul zidurilor;
c) lăsarea materialelor în poziţii instabile la terminarea lucrului;
d) transportul materialelor cu targa pe teren în pantă, în trepte sau peste obstacole.
3.8.5. Construcţia, repararea şi întreţinerea suprastructurii drumurilor
forestiere
Art.339. Executarea lucrărilor de construcţie şi reparare a suprastructurii drumurilor forestiere
trebuie realizate numai de către echipe calificate,fi

sub supravegherea conducătorului locului de muncă.

Art.340. în timipul împrăştierii *" agregatelor de balastieră se interzice:
a) apropierea lucrătorilor la o distanţă mai mică de 2 m în spatele autobasculantei, în timp ce
conducătorul auto acţionează instalaţia hidraulică de ridicare a benei;
b) urcarea lucrătorilor pe benă în timp ce se lucrează la împrăştierea materialului pietros.
Art.341. Distanţa minimă dintre utilajele în lucru pe tronsonul de drum forestier construit sau
reparat trebuie să fie de minimum 10 m pe toată durata lucrului.
Art.342. La executarea operaţiilor manuale pe drumurile forestiere distanţa minimă dintre lucrători
trebuie să fie de 2 m.
Art.343. în condiţii de gheaţă, polei, zăpadă, pe drumurile forestiere trebuie împrăştiate.-materiale
antiderapante. Exploatarea utilajelor de deszăpezire se va face cu respectarea prevederilor
normelor specifice de protecţie a muncii pentru transport intern, Anexa 1, poz.26. ,
Art.344. Se interzice împrăştierea agregatelor de balastieră sau a ; materialelor antiderapante, cu
lopata din autobasculantă, în timp ce bena se află în poziţie ridicată.
3.8.6. Activităţi efectuate cu utilaje specifice pentru construcţia,
repararea şi întreţinerea drumurilor auto forestiere
Lucrări cu buldozere
Art.345. Lucrările de săpături la terasamente se efectuează numai după ce s-au asigurat măsurile
de securitate a muncii şi au fost realizate condiţiile de pregătire a amprizei drumului.
Art.346. înainte de începerea lucrului, conducătorul de utilaj trebuie să avertizeze prin semnal
acustic persoanele din jurul acestuia pentru a se îndepărta din raza lui de acţiune.
Art.347. Atacarea frontului de lucru la săpăturile în profil mixt trebuie realizată din partea
superioară a taluzului de debleu, cu sens de înaintare în adâncime spre baza acestuia.
Art.348. La terenurile cu pantă pronunţată, lucrările cu buldozerul încep cu deschiderea unei căi
de acces în lungul crestei taluzului.
Art.349. Montarea sau demontarea organelor de lucru (colţi, lame) pe buldozere se execută numai
cu mijloace de ridicat adecvate,
Art.350. (1) Scoaterea cioatelor prin împingere cu lama buldozerului trebuie realizată numai după
ce s-au tăiat de sub colet rădăcinile principale ori s-a executat subminarea acestora; lucrarea este
admisă la cioate cu diametru maxim de 30 cm la răşinoase şi de 20 cm la foioase.
i(2)La scoaterea cioatelor prin ancorare cu cablu lucrătorii se retrag la 6 distanţă mai mare decât
lungimea acestuia.
Arf.35-1.' Se interzice staţionarea buldozerului cu lama ridicată dacă aceasta nu este- sprijinită
corespunzător pe suporţi.
Art.352. în timpul lucrărilor executate cu buldozerul se interzice:
a) dezaninarea arborilor prin împingere cu lama buldozerului;
107
b) transportul persoanelor pe lamă, pe ramă, pe accesorii sau în cabina utilajului;
c) urcarea sau coborârea pe sau de pe buldozerul în mişcare; .
d) deplasarea cu buldozerul de-a lungul curbei de nivel, pe terenuri alunecoase, când panta este
mai mare de 10%;
e) apropierea utilajului la o distanţă mai. mică de 1 m, de marginea superioară a taluzului de
rambleu;
f) lucrul cu buldozerul pe marginea albiilor de apă cu maluri abrupte sau pe marginea taluzurilor
îmbibate cu apă şi care prezintă pericol de alunecare;
g) pătrunderea utilajului în frontul de lucru pentru împingerea materialului derocat, înainte de
rănguirea taluzurilor şi dislocarea blocurilor de stâncă instabilă.
Lucrări cu autogredere
Art.353. Lucrările cu autogredere se execută numai pe terenuri sau pe tronsoane de drum
curăţate de arbori, cioate, bolovani şi alte obstacole.
Art.354. La executarea lucrărilor cu autogrederul se interzice:
a) staţionarea lucrătorilor la o distanţă mai mică de 3 m, faţă de utilaj;
b) îndepărtarea manuală a rădăcinilor sau a pietrelor din faţa lamei, când utilajul se află în mişcare;
c) pornirea utilajului înainte de semnalizarea acustică.
Lucrări cu excavatoare autopropulsate
Art.355. (1) Excavatoarele trebuie folosite numai pe teren plan şi rezistent.
(2) Locurile de staţionare şi zonele de lucru ale utilajului trebuie să fie nivelate.
(3) Raza de acţiune a excavatorului trebuie marcată cu indicatoare de avertizare montate la loc
vizibil; accesul este interzis în această zonă când utilajul este în lucru.
Art.356. în timpul deplasării excavatorului, braţul său trebuie îndreptat în direcţia de mers şi
menţinut în poziţie retrasă.
109
Art.357. Se interzice trecerea cupei excavatorului pe deasupra cabinei autovehiculului precum şi
staţionarea conducătorului auto în cabină, în timpul încărcării.
Art.358. în timpul executării lucrărilor ,în acelaşi front trebuie menţinută o distanţă de cel puţin 20
m între utilaje.
Art.359. La întreruperea lucrului, conducătorul de utilaj va lăsa jos cupa excavatorului şi va aduce
toate comenzile la poziţia „zero".
Art.360. La executarea lucrărilor cu, excavatorul se interzice:
a) deplasarea utilajului cu cupa încărcată;
b) efectuarea comenzilor de rotire în timp ce cupa se află în pământ;
c) accesul lucrătorilor sub taluzul frontului de lucru sau pe prisma de surpare a acestuia;
d) săparea pământului prin procedeul subminării.
Lucrări cu cilindrii compactori
Art.361. în situaţia când pe acelaşi tronson de drum se lucrează simultan cu mai mulţi cilindri
compactori, trebuie să se menţină între aceştia o distanţă minimă de 10 m.
Art.362. (1) în timpul staţionării pe tronsoanele de drum în lucru, cilindrii compactori trebuie parcaţi
cât mai aproape de marginea platformei, cu frâna de mână trasă.
(2) Dacă utilajul staţionează1 pe' terenuri în pantă trebuie luate măsuri suplimentare de asigurare
cu saboţi metalici contra alunecării.
Art.363. Se interzice transportul utilajului la sau de la locul de muncă prin remorcare precum şi
coborârea de pe utilaj în timpul lucrului.
Lucrări cu autoîncărcătoare cu braţe frontale
Art.364. (1)în timpul transportului se va asigura semnalizarea sonoră de avertizare.
(2) Manevrarea manetelor autoîncărcăto-rului în timpul lucrului trebuie realizată fără şocuri sau
acţionări bruşte.
111
(3) Se interzice prezenţa lucrătorilor pe caroserie, pe, cupă sau în ,raza de acţiune a utilajului, în
timpul efectuării operaţiilor de îrîcărcare-descărcare.
Art.365. La executarea lucrărilor cu autqîncărcă-torul frontal se interzice:
a) circulaţia cu încărcătură pe terenuri cu pantă mai mare de 10%, cu obstacole sau denivelări
care pot provocă răsturnarea utilajului;
b) ridicarea unor sarcini mai mari decât capacitatea utilajului sau care să împiedice vizibilitatea în
timpul deplasării.
Art.366. Ferestrele laterale ale autoîncărcătorului, trebuie prevăzute cu gratii.
Art.367. în timpul staţionării autoîncărcătorului, cupa trebuie poziţionată pe sol.
4. PREVEDERI DE PROIECTARE
Art.368. (1)La şantierele de împădurit se vor prevedea căi de acces fără pericol de accidentare,
degajate de arbori putregăioşi, aninaţi şi iescari.
(2) Pentru deplasarea lucrătorilor, transportul puieţilor şi alimentelor, în zonele periculoase trebuie
construite podeţe prevăzute cu balustrade.
Art.369. Echipamentele: tehnice utilizate la lucrările de defrişare, evacuarea cioatelor şi
scarificarea solului trebuie prevăzute cu cabină de rezistenţă.
Art.370. Echipamentele tehnice autopropulsate utilizate la lucrărije.în pădure trebuie dotate cu:
a) sistem de frânare de serviciu şi de staţionare;
b) cabină sau cadru de rezistenţă;
c) sistem de iluminat şi semnalizare luminoasă.
Art.371. Uscătoriile fixe vor fi dotate cu ventilare mecanică şi termometre cu citire din exterior.
113
Art.372. încăperile destinate spălării ciupercilor, fructelor de pădure şi ambalajelor pentru
conservare vor avea pardoseala amenajată cu pantă de scurgere din beton sau materiale care să
permită curăţarea şi spălarea.
Art.373. încăperile destinate cojirii nuielelor de răchită vor fi prevăzute cu posibilităţi de ventilare şi
vor avea pardoseala din materiale care să permită curăţarea şi spălarea.
Art.374. Pentru depozitarea produselor de combatere a dăunătorilor pădurii se vor prevedea
încăperi speciale care trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe de securitate:
a) să fie situate la o distanţă de cel puţin 50 m de clădirile social-administrative, locuinţe, ape
curgătoare;
b) să fie dotate cu instalaţii de apă potabilă şi de epurare a apelor reziduale;
c) să fie prevăzute cu instalaţie de ventilare şi agent de stingere pentru prevenirea incendiilor;
d) să aibă pardoseala din materiale impermeabile pentru a putea fi uşor curăţată.
Art.375. La lucrările cu, substanţe toxice se vor asigura grupuri sanitare, vestiare, spălătoare şi
puncte de alimentare cu apă potabilă.
Art.376. (1) Toate elementele în mişcare ale maşinilor şi utilajelor, care pot cauza accidente,
trebuie prevăzute cu protectori.
(2) Elementele de comandă nu trebuie amplasate în zone cu pericol de accidentare.
(3) Zonele de alimentare trebuie protejate de acţiunea părţilor active, care pot cauza accidente.
Art.377. (1) Protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să se realizeze prin
utilizarea carcaselor de protecţie şi izolarea suplimentară a părţilor active.
(2) Deschiderea carcaselor de protecţie trebuie să se realizeze utilizând o cheie specială sau cu
blocaje electrice ori mecanice, care deconectează părţile active, când se încearcă îndepărtarea
protectorului.
(3) Izolaţia suplimentară trebuie să acopere complet părţile active şi să fie rezistentă la solicitările
fizice şi chimice.
115
Art.378. Protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă trebuie realizată conform
standardelor în vigoare.
Art.379. Utilajele fixe ori mobile trebuie amplasate astfel încârt distanţele dintre gabaritul lor
funcţional maxim ţi elementele înconjurătoare să fie de minim 800 mm.
Art.380. Montarea utilajelor trebuie făcută direct pe pardoseală sau pe fundaţii speciale, rezistente,
în funcţie de tipul utilajului.
Art.381. Utilajele care produc şocuri, zgomot şi vibraţii trebuie montate pe fundaţii proprii, separate
de fundaţia clădirii.
ANEXA 1
LISTA NORMELOR SPECIFICE DE PROTECŢIE A MUNCII CONEXE
1. Norme specifice de securitate a muncii pentru exploatări şi transporturi forestiere.
2. Norme specifice de securitate a muncii pentru cultura mare, viticultură, pomicultură, legumi-
cultura, plante tehnice şi utilizarea produselor de uz fitosanitar în activităţile din agricultură.
3. Norme specifice de protecţie a muncii pentru piscicultura şi pescuit.
4. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu
mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor.
5. Norme specifice de protecţie a muncii pentru exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor.
■ 6. Norme specifice de protecţie a muncii pentru îmbunătăţiri funciare şi irigaţii.
.117
7. Norme .^specifice de securitate a muncii pentru producerea conservelor de legume şi fructe şi
producerea sucurilor,
8. Norme specifice de securitate a muncii pentru întreţinere şi reparaţii autovehicule;
9. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime.
10. Norme specifice de protecţie a muncii lâ utilizarea energiei electrice în medii normale.
11. Norme specifice de protecţie a muncii pentru extragerea substanţelor minerale,utile.în cariere
cu mijloace mecanizate.
12. Norme specifice de protecţie a muncii pentru exploatarea substanţelor minerale în cariere, prin
derocare cu explozivi.
13. Norme specifice de securitate a muncii pentru activităţi de vopsire.
14..Norme specifice de securitate a muncii pentru construcţii şi confecţii metalice.
15. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje
în construcţii.
16. Norme specifice de protecţie a muncii pentru alpinism utilitar.
17. Norme specifice de protecţie a muncii pentru lucrări de cofraje, schele, cintre şi eşafodaje.
18. Norme specifice de protecţie a muncii pentru lucrări geotehnice de excavaţii, fundaţii,
terasamente, nivelări şi consolidări de teren.
19. Norme specifice de protecţie a muncii pentru exploatarea, gospodărirea apelor, întreţinerea
lucrărilor şi a cursurilor de apă, cadastrul apelor şi al folosinţelor legate de ape şi apărarea
împotriva inundaţiilor.
20. Norme specifice de protecţie a muncii pentru centrale termice echipate cu cazane care
funcţionează cu combustibil lemnos.1
21. Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul, depozitarea şi folosirea materialelor
explozive.
22. Norme specifice de protecţie a muncii pentru stocarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi
azotului.
23. Norme specifice de securitate a muncii pentru transporturi rutiere.
24. Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea aerului comprimat.
25. Norme specifice de protecţie a muncii pentru manipularea, transportul şi depozitarea
produselor petrochimice.
26. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern.
27.Norme specifice de protecţie a muncii pentru sectorul creşterii animalelor.
28. Norme specifice de protecţie a muncii pentru activităţi în domeniul sănătăţii.
29. Prescripţii minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locurile de muncă,
aprobate prin Ordin al Ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 599/18.11.1998.
ANEXA 2
STANDARDE DE REFERINŢĂ
STAS 297/1-88
STAS 297/2-92 STAS 12604/4-89
STAS 12604/5-90
SR ISO 3463:1995
STAS 8114/2-4-91
Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale Culori şi indicatoare de securitate.
Reprezentări Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii Protecţia
împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie, verificare
Tractoare agricole şi forestiere pe roţi. Structuri de protecţie. Metodă de încercări dinamice şi
condiţii de acceptare Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat portabile de uz general. Condiţii
tehnice speciale