CONSTRUCȚIA DEMOCRAȚIEI POSTDECEMBRISTE

În anul 1989 s-a prăbușit regimul comunist în toate statele Europei de Est.
Acest proces a fost favorizat de politica de reforme economice și sociale
(perestroika) și de transparență în relațiile internaționale (glasnosti), introdusă în
URSS de Mihail Gorbaciov, începând cu 1985. Reformele au deschis drumul către
democrație, astfel încât în 1989 regimul comunist s-a prăbușit și s-au instaurat
regimuri democratice, prin revenirea la pluripartidism și organizarea de alegeri
libere (în Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, RDG, Bulgaria)
În România, N. Ceaușescu a pierdut tot sprijinul populației, din cauza
scăderii nivelului de trai din ultimii ani ai dictaturii și a lipsei libertăților
cetățenești.
Regimul comunist din România a fost înlăturat prin violență deoarece a fost
unul represiv, de tip neostalinist și nu s-a reușit închegarea unei opoziții în interior
sau în afara partidului. Ceaușescu a refuzat aplicarea reformelor propuse de M.
Gorbaciov în România.
Revoluția anticomunistă a început la Timișoara, la 16 decembrie 1989,
unde au avut loc manifestații de stradă, iar pe 21 decembrie demonstrațiile încep la
București, dar și în alte orașe (Cluj, Brașov).
La 22 dec 1989, revolta populației a luat amploare, iar Nicolae și Elena
Ceaușescu au fost nevoiți să fugă cu un elicopter la Târgoviște, dar au fost prinși și
arestați, pierzând susținerea armatei și a Securității.
În aceeași zi, puterea este preluată de un organism revoluționar, Frontul
Salvării Naționale, condus de Ion Iliescu, considerat disident. S-a dat un
comunicat în care se anunța că România revine la democrație, la separarea
puterilor în stat, reforme pentru a se trece la economia de piață și o orientare
externă spre integrarea euroatlantică.
Soții Ceaușescu au fost prinși, judecați și executați într-o unitate militară din
Târgoviște, la data de 25 dec. 1989.
Primul guvern democratic postcomunist a început să funcționeze de la 26
dec 1989, fiind condus de Petre Roman.
La 31 dec 1989, FSN a dat un decret-lege care permitea revenirea la
pluripartidism. Reapar partidele istorice- PNȚ, PNL, iar în lunile următoare sunt
înființate peste 80 de partide noi de toate orientările politice, inclusiv partide etnice
precum UDMR. FSN se transformă în partid politic în mai 1990, președinte fiind
desemnat Petre Roman. (practică politică democratică)
În mai 1990 sunt organizate primele alegeri libere, câștigate de FSN și Ion
Iliescu.
Revenirea la democrație a fost consființită prin adoptarea Constituției din
1991 ce are la bază principiile pluripartidismului, separării puterilor în stat și

1
garantării drepturilor și libertăților cetățenești. (prezentare- practică politică
democratică – separarea puterilor în stat conform Constituției din 1991).
Un rol important în construcția regimului democratic l-au avut organizațiile
non-guvernamentale care au luptat pentru apărarea drepturilor omului, ale
minorităților, pentru libertatea cuvântului sau corectitudinea alegerilor precum
Alianța Civică, Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului, Grupul pentru Dialog
Social, Pro Democrația.
Un alt rol important în susținerea regimului democratic a fost revenirea la
proprietatea privată în agricultură și industrie. În 1991 fostele pământuri
cooperatiste erau restituite proprietarilor.
Au avut loc și evenimente neplăcute: în februarie 1990 și septembrie 1991
distrugerea sediului guvernului și sediilor PNȚ și PNL, fenomenul ”Piața
Universității” când studenții și intelectualii au protestat împotriva comuniștilor
aflați la putere. In replică, au loc mineriadele din iunie 1990 când minerii
devastează instituții din București. Aceste evenimente au alterat viața politică
internă și au afectat credibilitatea externă a României. Vor urma mineriadele din
1991 și 1999. ”Mineriadele” sunt simptome ale unei democrații în tranziție, încă
instabilă.
În 1992 au loc alegeri parlamentare și prezidențiale, în regim constituțional.
Ele sunt câștigate de Ion Iliescu și formațiunea sa politică, numită atunci F.D.S.N.
În 1996, alegerile au fost câștigate de Convenția Democrată, alianță ce
grupează mai multe partide politice. Emil Constantinescu a devenit președinte. Pe
plan intern au fost demarate programe de privatizare, iar pe plan extern, România a
început tratatele de aderare la UE.
În perioada 2000-2004 a revenit la guvernare PDSR (fostul FDSN), iar Ion
Iliescu a deținut un nou mandat de președinte. S-a realizat integrarea în NATO și s-
au încheiat negocierile la UE.
În 2004, alegerile prezidențiale au fost câștigate de Traian Băsescu și s-a
constituit un guvern condus de Călin Popescu Tăriceanu. Prin alegerile
prezidențiale din 2009, acesta a obținut al doilea mandat de președinte. Astfel, în
România s-a asigurat o alternanță la guvernare, între partide sau coaliții politice de
stânga și de dreapta, sistemul democratic cunoscând o evoluție progresivă.
Pe plan extern, România a fost printre primele țări care și-au exprimat
dorința de a se integra în NATO, după desființarea Pactului de la Varșovia.
În 1994, România semnează Parteneriatul pentru Pace, inițiat de NATO.
În 1997, România este nominalizată drept candidat la NATO, fiind primită oficial
în organizație în 2004.
În perioada 2004-2007 se modernizează armata prin desființarea serviciului
militar obligatoriu și prin participarea la misiuni de menținere a păcii.

2
 O altă orientare externă a fost spre UE cu care România a deschis încă din
1990 legăturile comerciale.
Declarația de la Snagov (1995) a însemnat cererea oficială de aderare la UE.
Negocierile au început în 1999, pentru ca în 2005 să fie semnat Tratatul de
Aderare. De la 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria au intrat efectiv în UE.
Principalele avantaje sunt de natură economică deoarece Europa Unită are
cea mai atractivă piață de desfacere din Europa.
Românii, devenind cetățeni europeni, au libertatea de a munci, de a călători,
în statele UE.
În concluzie, trecerea de la regimul totalitar la democrație a fost un proces
dificil și de durată. Revenirea la democrație a determinat trecerea României la o
nouă etapă de dezvoltare în conformitate cu voința cetățenilor.