Monitorul Oficial Partea I Nr. 433

PARTEA I
Anul 192 (XXXVI) — Nr. 433 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Vineri, 10 mai 2024
SUMAR
Nr. Pagina Nr. Pagina
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 152. — Decizie privind acordarea autorizării pentru
Decizia nr. 484 din 27 septembrie 2023 referitoare la excepția compania TAIKUN.CLOUD A.S. privind utilizarea
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 20 [cu echipamentelor de infrastructură 5G .......................... 9
referire la art. 2745 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind 153. — Decizie privind acordarea autorizării pentru S.C.
Statutul polițistului] din Ordonanța de urgență a ALEF DISTRIBUTION RO — S.A. privind utilizarea
Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și echipamentelor de infrastructură 5G .......................... 10
completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul
polițistului .................................................................. 2–6 154. — Decizie privind acordarea autorizării pentru
companiile Micro Focus Software Romania — S.R.L.
DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI și Micro Focus IP Development Limited privind
utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G .......... 10
148. — Decizie privind eliberarea, la cerere, și numirea unui
reprezentant al societății civile în cadrul Consiliului ACTE ALE AUTORITĂȚII ELECTORALE
Economic și Social, precum și pentru modificarea
anexei la Decizia prim-ministrului interimar PERMANENTE
nr. 416/2020 privind numirea reprezentanților societății 16. — Hotărâre pentru aprobarea condițiilor de tipărire a
civile în cadrul Consiliului Economic și Social ............ 6–7 buletinelor de vot care vor fi utilizate la referendumul
149. — Decizie pentru acordarea autorizării pentru local din data de 26 mai 2024 din comuna Ucea,
compania SYSWIN SOLUTIONS — S.R.L. privind județul Brașov ............................................................ 11–12
utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G .......... 7 18. — Hotărâre privind numerotarea secțiilor de votare
150. — Decizie pentru modificarea Deciziei prim-ministrului organizate pe teritoriul României................................ 12
nr. 2/2024 privind constituirea Comitetului
interinstituțional pentru elaborarea Strategiei naționale ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE
pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și PUBLICATE ÎN TEMEIUL LEGII NR. 334/2006
finanțării terorismului și a planului de acțiune aferent .... 7 PRIVIND FINANȚAREA ACTIVITĂȚII
PARTIDELOR POLITICE
151. — Decizie privind constituirea Comitetului
ȘI A CAMPANIILOR ELECTORALE
interministerial Rezilient pentru asigurarea continuității
guvernării pe dimensiunea rezilienței instituționale .... 8–9 Partidul Democrat din Revoluție (PD-Rev) ............................ 13–16
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 433/10.V.2024
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 484
din 27 septembrie 2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 20 [cu referire la art. 2745
lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului] din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 21/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului
Marian Enache — președinte 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se
Cristian Deliorga — judecător susține, în esență, că cerința impusă ofițerilor de poliție care vor
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător să participe la concursurile organizate din sursă externă pentru
Laura-Iuliana Scântei — judecător funcțiile de ofițeri specialiști de a face dovada obținerii cel puțin
Gheorghe Stan — judecător a calificativului la evaluarea activității în serviciu în ultimii doi ani
Livia Doina Stanciu — judecător este neconstituțională, deoarece creează o discriminare față de
Elena-Simina Tănăsescu — judecător candidații care vin din viața civilă și cărora nu li se solicită să
Andreea Costin — magistrat-asistent îndeplinească nicio astfel de condiție, nici măcar o caracterizare
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate de la ultimul angajator.
a dispozițiilor art. 2745 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind 5. Astfel, poate fi înfrântă garantarea egalității în fața legii în
Statutul polițistului, excepție ridicată de Sindicatul Național al situația în care o persoană civilă, care nu deține calitatea de
Polițiștilor și Vameșilor PRO LEX, în numele membrului de agent de poliție, poate candida la concursurile din sursă externă
sindicat Mihai Adrian Jianu, în Dosarul nr. 30.218/3/2018 al pentru ocuparea posturilor de ofițeri specialiști fără nicio
Tribunalului Brăila — Secția a II-a civilă, de contencios condiționare cel puțin egală sau proporțională cu cea impusă
administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții unui agent de poliție care, din cauza faptului că nu are vechimea
Constituționale nr. 1.813D/2019. necesară obținerii calificativelor de evaluare a activității în
2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din serviciu pe ultimii doi ani ori a obținut calificative mai slabe, nu
13 decembrie 2022, în prezența avocatului autorului excepției poate participa la aceste concursuri. Or, principiul egalității
de neconstituționalitate, doamna Ileana Alina Schwarz, din presupune ca în situații egale să se aplice un tratament juridic
Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, egal și nediscriminatoriu, egalitatea în drepturi a cetățenilor
precum și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, privind toate drepturile pe care le au cetățenii români, fără
procuror Loredana Brezeanu. Dezbaterile au fost consemnate în deosebire, în toate domeniile de activitate, chiar și în cel specific
încheierea de ședință de la acea dată, când, având în vedere ordinii și siguranței publice, parte componentă a Ministerului
cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere
Afacerilor Interne.
a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul
6. Nu numai agenții de poliție obțin calificative de evaluare
dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
anuală a activității, ci și angajații din alte categorii profesionale
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea
sau funcționarii publici cu statut special din sistemul de ordine și
a amânat pronunțarea asupra cauzei pentru data de 31 ianuarie
siguranță publică, spre exemplu, cei din cadrul Administrației
2023, când, pentru același motiv, succesiv, a amânat
Naționale a Penitenciarelor, dar nu au obligația să facă dovada
pronunțarea asupra cauzei pentru datele de 28 februarie 2023,
21 martie 2023, 20 aprilie 2023 și 30 mai 2023. La această din obținerii acestora pentru a putea participa la concursurile
urmă dată, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care organizate din sursă externă pentru ocuparea posturilor de
au participat la dezbateri potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din ofițeri specialiști.
Legea nr. 47/1992, Curtea, în temeiul art. 57 din Legea 7. Autorul excepției mai arată că dispozițiile legale criticate
nr. 47/1992 și al art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare contravin și prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5),
și funcționare a Curții Constituționale, a amânat pronunțarea deoarece îngrădesc, în mod nejustificat, dreptul agenților de
asupra cauzei, succesiv, pentru datele de 27 iunie 2023, 11 iulie poliție de a participa la concursurile organizate pentru ocuparea
2023 și 27 septembrie 2023, când a pronunțat prezenta decizie. funcțiilor publice de execuție de ofițer de poliție prin lacuna
legislativă și procedurală pe care o determină situația neegală în
C U R T E A, care se găsesc agenții de poliție cu o vechime în activitate mai
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată mică decât cea prevăzută de textul legal criticat.
următoarele: 8. În continuare, susține că dispozițiile legale criticate
3. Prin Încheierea din 20 mai 2019, pronunțată în Dosarul contravin și art. 115 din Constituție, întrucât au fost introduse
nr. 30.218/3/2018, Tribunalul Brăila — Secția a II-a civilă, de prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru
contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a polițistului, aprobată ulterior prin Legea nr. 118/2017, deși
dispozițiilor art. 2745 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind Constituția prevede la art. 73 alin. (3) lit. j) că statutul
Statutul polițistului. Excepția a fost invocată de Sindicatul funcționarilor publici se stabilește prin lege organică, și nu prin
Național al Polițiștilor și Vameșilor PRO LEX, în numele ordonanță de urgență a Guvernului, iar la art. 61, că singura
membrului de sindicat Mihai Adrian Jianu, într-o cauză având autoritate legiuitoare a țării este Parlamentul. Ordonanța de
ca obiect soluționarea cererii de anulare a concursului și urgență a Guvernului nr. 21/2006 a fost emisă ca urmare a
organizarea unui alt concurs la care fie permisă participarea fără Deciziei Curții Constituționale nr. 172 din 24 martie 2016, prin
condiția de a fi obținut calificativul „bine” în ultimii doi ani de care s-a constatat neconstituționalitatea prevederilor art. 18 din
activitate. Legea nr. 360/2002.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 433/10.V.2024 3
9. Astfel, deși o prevedere legală trebuie să justifice urgența vedea în acest sens Decizia nr. 650 din 15 decembrie 2022,
pentru a putea fi reglementată printr-o ordonanță de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1262 din
din nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului 28 decembrie 2022, paragraful 35).
nr. 21/2006 nu rezultă niciun motiv pentru care agenții de poliție 18. Astfel, nu vor forma obiect al controlului dispozițiile din
trebuie să facă dovada obținerii cel puțin a calificativelor „bine” actul de bază, ci chiar dispozițiile actului completator, atât din
de evaluare a activității în serviciu pe ultimii doi ani cel puțin punct de vedere extrinsec, cât și intrinsec.
„bine” în vederea participării la concursurile organizate din sursă 19. Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl
externă pentru funcțiile de ofițeri specialiști. reprezintă dispozițiile art. I pct. 20 [cu referire la art. 2745 lit. d)
10. Art. 115 din Constituție stabilește o serie de limite în din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului] din
privința legiferării pe calea ordonanțelor de urgență, care se Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016, care au
adoptă în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi următorul cuprins: „Agentul de poliție care a absolvit studii
amânată, Guvernul având obligația de a motiva urgența în superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui
cuprinsul acestora. De asemenea, ordonanțele de urgență ale post de execuție vacant de ofițer, dacă îndeplinește cumulativ
Guvernului nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, următoarele condiții: [] d) a obținut calificativul de cel puțin
nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu.”
drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, 20. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate,
drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale
bunuri în proprietatea publică. art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la calitatea legii, ale
11. În susținerea excepției, autorul acesteia invocă art. 16 — Egalitatea în drepturi, ale art. 20 — Tratatele
jurisprudența Curții Constituționale referitoare la regimul internaționale privind drepturile omului, ale art. 61 — Rolul
ordonanțelor de urgență ale Guvernului. Parlamentului, ale art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea
12. Tribunalul Brăila — Secția a II-a civilă, de contencios prin lege organică a statutului funcționarilor publici, precum și
administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din pe cele ale art. 115 — Delegarea legislativă.
Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția 21. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 21 privind
de neconstituționalitate. dreptul oricărei persoane de a avea acces egal la funcțiile
13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, publice din țara sa și ale art. 23 potrivit cărora „orice persoană
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii sale, la condiții
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la ocrotirea
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra împotriva șomajului” din Declarația Universală a Drepturilor
excepției de neconstituționalitate ridicate. Omului.
14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor reține că autorul acesteia formulează deopotrivă critici de
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. neconstituționalitate extrinsecă, precum și intrinsecă.
23. Critica de neconstituționalitate extrinsecă vizează
C U R T E A, aspecte referitoare la posibilitatea Guvernului de a reglementa
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de în domeniul legilor organice [art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. j) din
judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosarul cauzei, Constituție] și la faptul că Executivul nu motivează situația
susținerile reprezentantului autorului excepției de extraordinară care a făcut necesară adoptarea Ordonanței de
neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru a modifica Legea
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 360/2002 [art. 115 alin. (4) din Constituție].
nr. 47/1992, reține următoarele: 24. De asemenea, autorul excepției își raportează critica de
15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este neconstituționalitate și la dispozițiile art. 115 alin. (6) din
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, Constituție, text care cuprinde eo ipso o condiție de
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea constituționalitate extrinsecă a actului normativ strâns legată de
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. conținutul normativ concret al ordonanței de urgență a
16. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum Guvernului sau a unei dispoziții din cuprinsul acesteia (a se
rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispozițiile vedea Decizia nr. 650 din 15 decembrie 2022, precitată,
art. 2745 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, paragraful 34). Întrucât autorul excepției consideră că ordonanța
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din de urgență a Guvernului contravine dispozițiilor constituționale
24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare. În ale art. 115 alin. (6) sub aspectul afectării dreptului fundamental
legătură cu obiectul excepției, Curtea observă că dispozițiile consacrat de art. 16 din Constituție, deoarece prevederile
legale criticate au fost introduse prin art. I pct. 20 din Ordonanța art. 2745 lit. d) din Legea nr. 360/2002, introduse prin Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și de urgență a Guvernului nr. 21/2016, impun o condiție de
completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, participare la concursul pentru ocuparea unui post de execuție
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din vacant de ofițer care îi împiedică evoluția profesională, în mod
21 iunie 2016. discriminatoriu în raport cu candidații care vin prin încadrare
17. În prezenta cauză, având în vedere că au fost formulate directă, această critică de neconstituționalitate vizează strict
critici de neconstituționalitate extrinsecă — ce vizează actul prevederile legale criticate, disociabile în sine de celelalte
modificator, critici circumscrise emiterii ordonanței de urgență a prevederi ale ordonanței de urgență a Guvernului, astfel că
Guvernului —, analiza criticilor de neconstituționalitate intrinsecă aceste critici nu pot și nu vor fi raportate la întregul act normativ
se va face în raport cu textul modificator și completator al (a se vedea în acest sens Decizia nr. 650 din 15 decembrie
ordonanței de urgență, chiar dacă, potrivit art. 62 din Legea 2022, precitată, paragraful 34).
nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru 25. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă
elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al formulată prin raportare la art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. j) din
României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispozițiile de Constituție, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a statuat că
modificare și de completare se încorporează, de la data intrării interdicția reglementării de către Guvern în domeniul legii
lor în vigoare, în actul de bază și se identifică cu acesta (a se organice privește numai ordonanțele Guvernului adoptate în
baza unei legi speciale de abilitare, conform art. 115 alin. (1) din funcționarea în ansamblu a cadrului normativ specific determină
Constituție, această interdicție decurgând direct din textul zădărnicirea unei serii de măsuri, de ordin legislativ, privind
constituțional. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de recuperarea deficitului de personal înregistrat de instituțiile
alin. (4) al art. 115 din Constituție, referitor la ordonanțele de Ministerului Afacerilor Interne; îndeplinirea responsabilităților
urgență ale Guvernului, deoarece situația extraordinară ce instituționale în termenele stabilite de lege — cum ar fi cele
impune adoptarea unor măsuri urgente ar putea reclama referitoare la asigurarea ordinii și liniștii publice în cadrul celor
instituirea unei reglementări de domeniul legii organice, nu două procese electorale generale organizate în anul 2016,
numai ordinare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 34 din apropierea sezonului estival sau alte evenimente care din
17 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, perspectiva ordinii publice reclamă adaptarea la cerințele
Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998, Decizia nr. 95 din 4 martie operative și, în acest sens, inițierea unor măsuri administrative
2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 cum sunt: delegarea, detașarea personalului, trimiterea în
din 17 martie 2004, Decizia nr. 245 din 10 mai 2005, publicată misiune, acolo unde situațiile concrete înregistrate impun
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 14 iulie prezența polițiștilor și exercitarea atribuțiilor acestora; gradul de
2005, sau Decizia nr. 666 din 24 octombrie 2017, publicată în asigurare a ordinii publice, mai ales într-o perioadă cu
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 25 ianuarie numeroase evenimente de interes „operativ” — alegeri locale și
2018, paragraful 15). Astfel, contrar susținerilor autorului generale, Campionatul European de Fotbal din Franța,
excepției, ordonanțele de urgență ale Guvernului pot reglementa concentrarea unui număr mare de persoane, în special turiști, în
inclusiv în domeniul rezervat, potrivit art. 73 alin. (3) din anumite zone ale țării — este în directă legătură cu capacitatea
Constituție, legii organice, cu respectarea strictă a condițiilor Executivului și a instituțiilor din subordine cu atribuții de aplicare
imperative și limitativ stabilite la art. 115 alin. (4)—(6) din Legea a legii de a se achita de obligațiile ce le revin pentru buna
fundamentală. administrare a treburilor statului; lipsa instrumentelor juridice
26. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate produce consecințe negative nu doar în privința funcționării
formulată prin raportare la art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea instituțiilor statului, ci și din perspectiva unui alt interes public —
reține că limitele impuse de acest text constituțional permit o întreagă categorie profesională, ale cărei atribuții se exercită
Guvernului să adopte ordonanțe de urgență în următoarele în sfera publică, este supusă unei perioade de riscuri privind
condiții, întrunite cumulativ: existența unei situații extraordinare; evoluția în carieră; existența unei situații extraordinare, ce
reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie produce consecințe asupra capacității de funcționare a instituțiilor
motivată în cuprinsul ordonanței (a se vedea în acest sens statului și de asigurare a unui grad de securitate adecvat pentru
Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al cetățeni; amânarea reglementării poate genera blocaje sau
României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005). disfuncționalități instituționale; necesitatea punerii în acord a
27. Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că situațiile dispozițiilor statutare cu deciziile Curții Constituționale.
extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit 29. Având în vedere acestea, Curtea reține că prin Decizia
sau comun, aspect întărit și prin adăugarea sintagmei „a căror nr. 172 din 24 martie 2016, precitată, a admis excepția de
reglementare nu poate fi amânată”. Curtea a mai arătat, prin neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002
Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial și a statuat că aspectele esențiale privind ocuparea posturilor
al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, că pentru de conducere trebuie să fie reglementate prin lege organică,
îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din urmând ca regulile specifice acestei proceduri să fie explicitate
Constituție este necesară existența unei stări de fapt obiective, și detaliate prin ordin al ministrului afacerilor interne.
cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în 30. Potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție,
pericol un interes public. Cât privește condiția urgenței, „deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al
prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituție, prin Decizia nr. 421 României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii
din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, și au putere numai pentru viitor”, iar, în privința legilor și a
Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Curtea a statuat că urgența ordonanțelor Guvernului în vigoare, alin. (1) al aceluiași articol
reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, prevede că acestea „își încetează efectele juridice la 45 de zile
reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest
procedurii obișnuite de legiferare. interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord
28. În raport cu obiectul criticii de neconstituționalitate prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe
formulate în prezenta cauză, Curtea observă că, în preambulul durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2016, existența unei neconstituționale sunt suspendate de drept”. Aceste prevederi
situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată constituționale, reluate, la nivel legal, prin art. 31 alin. (1) și (3)
și urgența reglementării din aceasta sunt justificate de Guvern din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
prin următoarele argumente: în contextul Deciziei Curții Constituționale, consacră efectele deciziilor Curții
Constituționale nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Constituționale, respectiv aplicarea pentru viitor și caracterul
Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, potrivit general obligatoriu al acestora. În interpretarea dispozițiilor
căreia aspectele esențiale pentru cariera polițistului, precum și menționate, Curtea a reținut că deciziile de constatare a
ocuparea posturilor de conducere vacante, cazurile de neconstituționalității fac parte din ordinea juridică normativă, prin
modificare și/sau suspendare a raporturilor de serviciu trebuie efectul lor prevederea neconstituțională încetându-și
reglementate prin lege, se evidențiază inexistența unui întreg aplicabilitatea pentru viitor (în acest sens, a se vedea Decizia
cadru normativ, primar și de aplicare a legii, consecința fiind nr. 847 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
blocarea mecanismelor prin care se asigură funcționarea României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008).
instituțiilor ce încadrează polițiști — Poliția Română, Poliția de 31. Astfel, având în vedere cele de mai sus, Curtea observă
Frontieră Română, Inspectoratul General pentru Imigrări, că, în prezenta cauză, termenul constituțional s-a împlinit la
Direcția generală anticorupție; încetarea efectelor normelor 9 iunie 2016, iar ca urmare a fost adoptată Ordonanța de
primare creează aceeași consecință și în privința unor urgență a Guvernului nr. 21/2016, care a pus în acord dispozițiile
reglementări subsecvente, procedurale, esențiale pentru Legii nr. 360/2002 cu Decizia nr. 172 din 24 martie 2016.
funcționarea instituțiilor de ordine și siguranță publică ce 32. În continuare, Curtea reține că potențialul impact al
încadrează polițiști; inexistența unor reglementări care asigură deficitului de personal, dar și lipsa mecanismelor legale de
ocupare a posturilor, de modificare și/sau suspendare a Afacerilor Interne, pot fi încadrate direct sau transferate din
raporturilor de serviciu în contextul pronunțării Deciziei nr. 172 instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate
din 24 martie 2016, precum și al unui an electoral marcat și de națională, pe funcții de execuție vacante de polițist, persoane
evenimente sportive a căror securitate este asigurată și prin cu studii corespunzătoare cerințelor postului și care îndeplinesc
personal detașat/trimis în misiune constituie o situație condițiile legale [art. 9 alin. (22) din Legea nr. 360/2002].
extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, în 39. Curtea reține că recrutarea în vederea încadrării directe
condițiile în care se generează și riscul de blocare a capacității are drept scop identificarea și atragerea persoanelor care
de funcționare a instituțiilor statului și de asigurare a unui grad îndeplinesc condițiile legale, criteriile specifice și cerințele pentru
de securitate adecvat pentru cetățeni. Totodată, riscul generat ocuparea posturilor vacante [art. 1 alin. (4) din anexa nr. 2 la
de inexistența cadrului normativ referitor la raporturile de serviciu Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016 privind
ale polițiștilor este independent de voința Guvernului și pune în activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție
pericol un interes public, cel al siguranței unei categorii ale Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al
profesionale, ale cărei atribuții se exercită în sfera publică. României, Partea I, nr. 702 și 702 bis din 9 septembrie 2016], iar
33. Cât privește urgența reglementării, Curtea observă că condițiile legale și cerințele de ocupare a posturilor prevăzute
aceasta este determinată de pronunțarea Deciziei Curții pentru încadrarea în funcții de polițist prin încadrare directă sau
Constituționale nr. 172 din 24 martie 2016 și de împlinirea transfer din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine
termenului constituțional de 45 de zile. publică și securitate națională sunt cele prevăzute la art. 10 din
34. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate Legea nr. 360/2002 și la art. 7 alin. (1) din anexa nr. 2 la Ordinul
referitoare la încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție raportat ministrului afacerilor interne nr. 140/2016. De asemenea,
la faptul că prevederile art. 2745 din Legea nr. 360/2002, candidații trebuie să îndeplinească și anumite condiții/criterii
introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016, specifice, prevăzute diferențiat în funcție de sursa din care provin.
încalcă principiul egalității în drepturi consacrat de art. 16 din 40. Având în vedere acest cadru normativ, Curtea observă
Constituție, Curtea reține că, în jurisprudența sa referitoare la că la concursurile organizate în vederea ocupării posturilor
interdicția Guvernului de a adopta o ordonanță de urgență care vacante de execuție de ofițer prin încadrare directă se poate
să afecteze drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de înscrie orice persoană care îndeplinește condițiile legale, criteriile
Constituție, a stabilit că „se poate deduce că interdicția adoptării specifice și cerințele pentru ocuparea posturilor vacante, inclusiv
de ordonanțe de urgență este totală și necondiționată atunci agentul de poliție — deja încadrat în structurile Ministerului
când menționează că «nu pot fi adoptate în domeniul legilor Afacerilor Interne — care poate face obiectul trecerii în corpul
constituționale» și că «nu pot viza măsuri de trecere silită a unor ofițerilor de poliție. Curtea observă că textul legal criticat, care
bunuri în proprietate publică». În celelalte domenii prevăzute de reglementează condiția cumulativă a obținerii cel puțin a
text, ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate dacă calificativului „bine” la ultimele două evaluări anuale de serviciu,
«afectează», dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi criticat sub aspectul vechimii în structurile Ministerului Afacerilor
adoptate dacă, prin reglementările pe care le conțin, au Interne care să permită obținerea acestui calificativ, se aplică
consecințe pozitive în domeniile în care intervin”. Curtea a arătat tuturor agenților de poliție care au absolvit studii superioare și
că „verbul «a afecta» este susceptibil de interpretări diferite, așa care doresc să se înscrie la concursurile organizate pentru
cum rezultă din unele dicționare. Din punctul de vedere al Curții, ocuparea posturilor de execuție vacante de ofițeri.
aceasta urmează să rețină numai sensul juridic al noțiunii, sub 41. Așadar, dispoziția legală criticată vine în sprijinul încadrării
diferite nuanțe, cum ar fi: «a suprima», «a aduce atingere», «a directe a celor care fac parte deja din structurile Ministerului
prejudicia», «a vătăma», «a leza», «a antrena consecințe Afacerilor Interne, dar stabilește condiții diferite pentru categorii
negative»” (a se vedea în acest sens Decizia nr. 650 din diferite de candidați. Totodată, prin reglementarea, în privința
15 decembrie 2022, precitată, paragraful 49). agenților de poliție care au absolvit studii superioare, a condiției
35. Astfel, analizând ansamblul reglementărilor privind cumulative a obținerii cel puțin a calificativului „bine” la ultimele
statutul polițistului, din care face parte dispoziția legală criticată, două evaluări anuale de serviciu și implicit a unei vechimi minime
Curtea reține că, potrivit art. 8 din Legea nr. 360/2002, profesia de 2 ani în funcția ocupată, se asigură un echilibru între interesul
de polițist poate fi exercitată numai de către persoana care a personal al agentului de poliție — care dorește să avanseze în
dobândit această calitate, în condițiile legii. Polițiștii provin, de carieră într-un interval mai scurt — și interesul structurilor
regulă, din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne care au angajat resurse pentru
Ministerului Afacerilor Interne — respectiv școlile de agenți de a-și menține starea de operativitate.
poliție și Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”. 42. Prin urmare, Curtea constată că nu se poate reține
36. În ceea ce privește agenții de poliție, Curtea reține că existența vreunei discriminări între categorii de personal diferite,
aceștia sunt polițiști care au absolvit programe de studii aflate în situații diferite. Întrucât principiul egalității cetățenilor în
postliceale organizate de instituțiile de învățământ ale fața legii presupune aplicarea aceluiași tratament juridic pentru
Ministerului Afacerilor Interne. În situația în care agenții de poliție situații juridice similare, legiuitorul poate reglementa în mod
vor absolvi cu diplomă de licență sau echivalentă instituțiile de diferit situații juridice diferite, nefiind astfel încălcate prevederile
învățământ superior cu profil corespunzător specialităților art. 16 și, în consecință, nici cele ale art. 115 alin. (6) din
necesare poliției, aceștia vor putea profesa ca ofițeri de poliție Constituție și nici prevederile din Declarația Universală a
[a se vedea art. 9 alin. (1) și (2) din Legea nr. 360/2002]. Drepturilor Omului invocate în susținerea excepției.
37. Pentru a putea profesa ca ofițeri de poliție, agenții trebuie 43. Aplicând principiul egalității în cauza de față, Curtea
să participe la concursul pentru ocuparea unui post vacant, cu reține că fiecare categorie profesională care poate candida
îndeplinirea anumitor condiții: să fie declarați „apt” la evaluarea pentru ocuparea unui post vacant de execuție de ofițer, respectiv
psihologică organizată în acest scop; să nu se afle sub efectul agenți de poliție ori persoane din cadrul instituțiilor din sistemul
unei sancțiuni disciplinare; să nu fie puși la dispoziție ori de apărare, ordine publică și securitate națională se află într-o
suspendați din funcție în anumite condiții și să obțină cel puțin situație diferită. Fiecare categorie are un parcurs profesional
calificativul „bine” la ultimele două evaluări anuale de serviciu. diferit, atât sub aspectul studiilor absolvite, cât și sub aspectul
38. Prin excepție de la regula încadrării absolvenților de raporturilor de serviciu, în funcție de instituția din care provine.
învățământ și a agenților de poliție cu studii superioare, pentru Această diferență justifică o reglementare diferită a condițiilor
reducerea deficitului de polițiști în structurile Ministerului de acces la concurs.
44. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că legiuitorul este liber al României, Partea I, nr. 381 din 15 august 2000, și Decizia
să stabilească condițiile de acces în funcțiile publice atât timp cât nr. 321 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al
opțiunea sa este justificată în mod obiectiv și rațional (a se vedea României, Partea I, nr. 1144 din 3 decembrie 2004).
Decizia nr. 41 din 24 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial 46. Aplicând aceste considerente la cauza de față, Curtea
al României, Partea I, nr. 180 din 24 februarie 2006). reține că stabilirea unei vechimi minime necesare pentru ca
45. Curtea a reținut că alegerea profesiei implică pregătirea agenții de poliție să acceadă la un post vacant de ofițer de poliție
corespunzătoare pentru exercitarea acesteia, iar alegerea este justificată în mod obiectiv și rațional de necesitatea
locului de muncă înseamnă opțiunea persoanei pentru un
dobândirii unei experiențe profesionale practice, având în
anumit loc de muncă sau pentru o anumită funcție, pentru care
are nivelul corespunzător de pregătire profesională și care este vedere că este vorba despre exercitarea unei profesii importante
disponibilă. Este firesc și necesar ca exercitarea profesiilor sub aspectul interesului general al societății.
importante sub aspectul interesului general al societății să fie 47. În continuare, Curtea nu poate reține nici încălcarea art. 1
reglementate prin lege, stabilindu-se atât condițiile de studii și de alin. (5) din Constituție, norma legală criticată având un grad de
atestare pentru exercitarea lor, cât și limitele competențelor și predictibilitate care permite, într-o măsură rezonabilă,
atribuțiilor funcțiilor din cadrul unor profesii date (a se vedea destinatarilor săi să înțeleagă conținutul reglementării și să își
Decizia nr. 80 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial regleze conduita astfel încât să corespundă exigențelor impuse.
48. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor PRO
LEX, în numele membrului de sindicat Mihai Adrian Jianu, în Dosarul nr. 30.218/3/2018 al Tribunalului Brăila — Secția a II-a civilă,
de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. I pct. 20 [cu referire la art. 2745 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind
Statutul polițistului] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind
Statutul polițistului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Brăila — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 27 septembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
privind eliberarea, la cerere, și numirea unui reprezentant al societății civile în cadrul Consiliului
Economic și Social, precum și pentru modificarea anexei la Decizia prim-ministrului interimar
nr. 416/2020 privind numirea reprezentanților societății civile în cadrul Consiliului Economic și Social
Având în vedere propunerea formulată de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), înregistrată
la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/4.014 din 29 aprilie 2024, și Adresa Consiliului Economic și Social nr. 2.822 din 24 aprilie 2024,
înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/3.934 din 24 aprilie 2024,
având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) lit. c) și ale art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și
funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și
completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Art. 1. — La data intrării în vigoare a prezentei decizii, Art. 2. — Începând cu data prevăzută la art. 1, doamna
domnul Horia-Șerban Onița — Alianța Națională a Organizațiilor Oana-Alexandra Țînțar — Alianța Națională a Organizațiilor
Studențești din România (ANOSR) se eliberează, la cerere, din Studențești din România (ANOSR) se numește în calitatea de
calitatea de membru al Plenului Consiliului Economic și Social, membru al Plenului Consiliului Economic și Social, reprezentant
reprezentant al societății civile. al societății civile.
Art. 3. — Punctul 8 din anexa „Lista cuprinzând reprezentanților societății civile în cadrul Consiliului Economic
reprezentanții societății civile care se numesc în calitatea de și Social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
membru al Plenului Consiliului Economic și Social” la Decizia nr. 1260 din 18 decembrie 2020, cu modificările ulterioare, se
prim-ministrului interimar nr. 416/2020 privind numirea modifică și va avea următorul cuprins:
„8. Oana-Alexandra Țînțar Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)”
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Mircea Abrudean
București, 10 mai 2024.
Nr. 148.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
pentru acordarea autorizării pentru compania SYSWIN SOLUTIONS — S.R.L.
privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G
Având în vedere Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 80 din 29 aprilie 2024 privind avizarea solicitării pentru
obținerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depusă de către compania SYSWIN SOLUTIONS — S.R.L.,
în temeiul prevederilor art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările
și completările ulterioare, și ale art. 3 alin. (2) din Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri
informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G,
Articol unic. — Se acordă companiei SYSWIN SOLUTIONS — acesteia provin de la operatori economici avizați, în temeiul Legii
S.R.L. autorizarea privind utilizarea echipamentelor de nr. 163/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la
infrastructură 5G, în condițiile în care tehnologiile, echipamentele infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și
sau produsele software comercializate sub numele sau marca condițiile implementării rețelelor 5G.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Mircea Abrudean
Nr. 149.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 2/2024 privind constituirea Comitetului
interinstituțional pentru elaborarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea spălării
banilor și finanțării terorismului și a planului de acțiune aferent
Având în vedere Adresa Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor nr. 1.941/J din 25 aprilie 2024,
înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/14.860/M.A. din 26 aprilie 2024,
Articol unic. — La articolul 1 alineatul (2) din Decizia prim- României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2024, litera h) se modifică
ministrului nr. 2/2024 privind constituirea Comitetului și va avea următorul cuprins:
interinstituțional pentru elaborarea Strategiei naționale pentru „h) Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc — Gheorghe-
prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului Gabriel Gheorghe, președinte — membru titular, și Radu
și a planului de acțiune aferent, publicată în Monitorul Oficial al Cristian Eugen, director de cabinet — membru supleant;”.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Mircea Abrudean
Nr. 150.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
privind constituirea Comitetului interministerial Rezilient
pentru asigurarea continuității guvernării pe dimensiunea rezilienței instituționale
Având în vedere Nota comună a Cancelariei Prim-Ministrului nr. 847 din 6 februarie 2024 și a Centrului Euro-Atlantic
pentru Reziliență nr. A/88 din 2 februarie 2024, înaintată prin Adresa Cancelariei Prim-Ministrului nr. 848 din 24 aprilie 2024,
înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/4.471/MA din 25 aprilie 2024,
în temeiul prevederilor art. 29 și art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
Art. 1. — (1) Se constituie Comitetul interministerial Rezilient a) facilitează colaborarea tuturor instituțiilor implicate și
pentru asigurarea continuității guvernării pe dimensiunea interesate pentru a pune în aplicare, într-un mod eficient,
rezilienței instituționale, denumit în continuare Comitetul, direcțiile de acțiune, obiectivele generale și obiectivele specifice
organism fără personalitate juridică, în coordonarea Cancelariei din cadrul politicii publice pentru implementarea și dezvoltarea
Prim-Ministrului, având componența prevăzută în anexa care dimensiunii rezilienței în funcționarea instituțiilor publice centrale
face parte integrantă din prezenta decizie. și al planului de acțiune pentru implementarea și dezvoltarea
(2) Comitetul este condus de șeful Cancelariei Prim- dimensiunii rezilienței în funcționarea instituțiilor publice
Ministrului, în calitate de președinte, sau, în lipsa acestuia, de centrale;
către consilierul de stat cu atribuții în domeniu, precum și de b) propune o procedură de autoevaluare instituțională, parte
către doi vicepreședinți, respectiv secretarul general al a unui proces de monitorizare a construcției rezilienței
Guvernului și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență instituționale, societale și a sistemului de guvernanță;
din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. c) consolidează autoevaluările instituționale prin utilizarea
(3) Ministerele sunt reprezentate la reuniunile Comitetului la capacității analitice proprii, identifică vulnerabilități, amenințări
nivelul funcției de secretar de stat, iar celelalte entități de și riscuri cu impact transsectorial și propune măsuri de
conducătorii sau împuterniciții acestora. remediere/optimizare a rezilienței instituționale;
(4) Secretariatul tehnic al Comitetului este asigurat de d) promovează, în calitate de platformă de cooperare
Cancelaria Prim-Ministrului și Centrul Euro-Atlantic pentru interinstituțională, ghidurile de bune practici, elaborate de către
Reziliență. instituțiile componente, în scopul prezentării experiențelor
Art. 2. — La reuniunile Comitetului pot participa: pozitive identificate la nivel național, precum și la nivel european;
a) cu statut de invitați permanenți, reprezentanți desemnați e) coordonează procesul de implementare intersectorială a
de către entitățile prevăzute în anexă; recomandărilor internaționale în domeniul rezilienței instituțiilor
b) cu statut de invitați, reprezentanți din partea celorlalte publice centrale.
autorități sau instituții publice, precum și din partea unor Art. 5. — În vederea implementării conceptului de
organizații internaționale cu atribuții și competențe în domeniu, complementaritate a eforturilor și evitare a dublării consumului de
care pot oferi date sau informații relevante pentru buna resurse, Comitetul cooperează cu Secretariatul General al
desfășurare a lucrărilor; Guvernului, responsabil de implementarea cerinței privind asigurarea
c) reprezentanți din partea structurilor asociative ale continuității guvernării și a serviciilor guvernamentale esențiale.
administrației publice locale, ai societății civile și ai mediului de Art. 6. — (1) Comitetul se reunește, de regulă, în ședințe
afaceri sau financiar-bancar, ai instituțiilor academice și de semestriale sau ori de câte ori este necesar, la propunerea
învățământ superior, asociațiilor și fundațiilor, interesate de președintelui, prin grija secretariatului tehnic. Ședințele
domeniul elaborării și implementării politicilor cu impact în Comitetului se pot desfășura în format fizic sau online.
domeniul ameliorării rezilienței instituționale; (2) Ședințele Comitetului sunt conduse de către președinte.
d) invitați ai membrilor Comitetului, în funcție de problematica (3) Agenda fiecărei ședințe a Comitetului se întocmește de
analizată. către secretariatul tehnic, pe baza propunerilor formulate de
Art. 3. — (1) Scopul Comitetului este asigurarea comunicării președintele și membrii Comitetului.
interinstituționale pentru dezvoltarea unei abordări coerente și (4) Procesele-verbale ale ședințelor Comitetului sunt
coordonate, respectiv într-o manieră transversală, a rezilienței semnate de către membrii acestuia și diseminate de
instituționale, societale și a sistemului de guvernanță a secretariatul tehnic către membrii Comitetului.
instituțiilor publice centrale, potrivit obiectivelor generale și Art. 7. — În termen de 30 de zile de la emiterea prezentei
specifice menționate în propunerea de politică publică pentru decizii, Comitetul aprobă regulamentul propriu de organizare și
implementarea și dezvoltarea dimensiunii rezilienței în funcționare, în cuprinsul căruia sunt stabilite condițiile pentru
funcționarea instituțiilor publice centrale. cvorum și modalitatea de luare a deciziilor, precum și alte
(2) Activitatea desfășurată în cadrul Comitetului este aspecte organizatorice necesare funcționării acestuia.
neremunerată. Art. 8. — Președintele raportează prim-ministrului, anual și ori
Art. 4. — În vederea îndeplinirii scopului prevăzut la art. 3, de câte ori i se solicită, evoluția măsurilor și stadiul implementării
Comitetul îndeplinește următoarele atribuții principale: acestora în domeniul consolidării rezilienței instituționale.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Mircea Abrudean
Nr. 151.
ANEXĂ
COMPONENȚA
Comitetului interministerial Rezilient pentru asigurarea continuității guvernării
pe dimensiunea rezilienței instituționale
1. Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, președinte
2. Secretarul general al Guvernului, vicepreședinte
3. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, vicepreședinte
4. Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență
5. Ministerul Afacerilor Interne1
6. Ministerul Apărării Naționale
7. Ministerul Finanțelor
8. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
9. Ministerul Energiei2
10. Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
11. Ministerul Afacerilor Externe
12. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
13. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
14. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
15. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
16. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
17. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
18. Ministerul Educației
19. Ministerul Sănătății
20. Institutul Național de Statistică
21. Comisia Națională de Strategie și Prognoză
22. Directoratul Național de Securitate Cibernetică
23. Serviciul Român de Informații
1 Reprezentanți cu rol de conducere și decizie din cadrul direcțiilor generale cu atribuții în domeniul securității naționale și management operațional, ce
desfășoară activități pe componenta strategică și operațională.
2 Reprezentanți cu rol de conducere și decizie din cadrul structurilor cu atribuții în domeniul politicilor energetice.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
privind acordarea autorizării pentru compania TAIKUN.CLOUD A.S.
Având în vedere Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 79 din 29 aprilie 2024 privind avizarea solicitării
pentru obținerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depusă de către compania TAIKUN.CLOUD A.S.,
completările ulterioare, și al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri
Articol unic. — Se acordă companiei TAIKUN.CLOUD A.S. operatori economici avizați în temeiul Legii nr. 163/2021 privind
autorizarea privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și
în condițiile în care tehnologiile, echipamentele sau produsele de comunicații de interes național și condițiile implementării
software comercializate sub numele sau marca sa provin de la rețelelor 5G.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Mircea Abrudean

Nr. 152.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
privind acordarea autorizării pentru S.C. ALEF DISTRIBUTION RO — S.A.
Având în vedere Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 77 din 29 aprilie 2024 privind avizarea solicitării
pentru obținerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depusă de către compania S.C. ALEF
DISTRIBUTION RO — S.A.,
în temeiul prevederilor art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările
și completările ulterioare, și ale art. 3 alin. (2) din Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri
Articol unic. — Se acordă S.C. ALEF DISTRIBUTION numele sau marca sa provin de la operatori economici avizați în
RO — S.A. autorizarea privind utilizarea echipamentelor de temeiul Legii nr. 163/2021 privind adoptarea unor măsuri
infrastructură 5G, în condițiile în care tehnologiile, referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de
echipamentele sau produsele software comercializate sub interes național și condițiile implementării rețelelor 5G.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Mircea Abrudean

Nr. 153.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
privind acordarea autorizării pentru companiile Micro Focus Software Romania — S.R.L.
și Micro Focus IP Development Limited privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G
Având în vedere Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 78/2024 privind avizarea solicitării pentru obținerea
autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depusă de către companiile Micro Focus Software Romania — S.R.L.
și Micro Focus IP Development Limited,
completările ulterioare, și al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri

Articol unic. — Se acordă companiilor Micro Focus Software comercializate sub numele sau marca acestora provin de la operatori
Romania — S.R.L. și Micro Focus IP Development Limited economici avizați în temeiul Legii nr. 163/2021 privind adoptarea unor
autorizarea privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, în măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de
condițiile în care tehnologiile, echipamentele sau produsele software interes național și condițiile implementării rețelelor 5G.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Mircea Abrudean

Nr. 154.
ACTE ALE AUTORITĂȚII

ELECTORALE PERMANENTE
AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ
HOTĂRÂRE
pentru aprobarea condițiilor de tipărire a buletinelor de vot
care vor fi utilizate la referendumul local
din data de 26 mai 2024 din comuna Ucea, județul Brașov
Având în vedere Hotărârea Consiliului Local al Comunei Ucea nr. 52 din
25.04.2024 privind aprobarea organizării referendumului local în vederea
consultării cetățenilor din comuna Ucea privind o problemă de interes deosebit
pentru comună,
observând prevederile art. 35 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și
desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare, precum și
modelul buletinului de vot pentru referendumul local, prevăzut în anexa nr. 1B la
aceeași lege,
văzând Hotărârea Biroului Electoral de Circumscripție Comunală Ucea,
județul Brașov, nr. 1 din 30.04.2024,
ținând cont de necesitatea asigurării secretului votului alegătorilor care își
vor exprima dreptul de vot la referendumul local din data de 26 mai 2024 din
comuna Ucea, județul Brașov,
luând în considerare prevederile art. 103 alin. (1) lit. i) și w) din Legea
nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru
organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și
completările ulterioare, potrivit cărora Autoritatea Electorală Permanentă asigură
aplicarea unitară a dispozițiilor legale referitoare la organizarea referendumurilor
și veghează la respectarea legii privind organizarea și desfășurarea
referendumurilor locale,
având în vedere prevederile art. 62 prima teză din Legea nr. 3/2000, cu
modificările și completările ulterioare, potrivit cărora această lege se completează
în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 208/2015, cu modificările și
ținând cont de prevederile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, cu
modificările și completările ulterioare, potrivit cărora condițiile de tipărire a
buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente,
în temeiul art. 104 alin. (1) și (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și
Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Se aprobă condițiile de tipărire a buletinelor de vot care vor fi
utilizate la referendumul local din data de 26 mai 2024 din comuna Ucea, județul
Brașov, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Președintele Autorității Electorale Permanente,

Toni Greblă
Contrasemnează:
Vicepreședinte,
Cosmin-Gabriel Popp
Vicepreședinte,
Vajda Zsombor

Nr. 16.
ANEXĂ
Condițiile de tipărire a buletinelor de vot care vor fi utilizate la referendumul local

din data de 26 mai 2024 din comuna Ucea, județul Brașov
1. Buletinul de vot are 4 pagini, în format A5 (o foaie A4 pliată).

2. Pe prima pagină a buletinului de vot (prima copertă) se imprimă stema României într-un spațiu
grafic de 1,8 x 2,5 cm, sub care se înscriu următoarele mențiuni:
2.1. „ROMÂNIA”;
2.2. „BULETIN DE VOT pentru Referendumul local din data de 26 mai 2024 asupra punerii în
funcțiune a unei stații de biogaz pe raza comunei Ucea”.
3. Mențiunile prevăzute pe prima pagină a buletinului de vot (prima copertă) se tipăresc cu litere
corp 24, Times New Roman.
4. A doua pagină a buletinului de vot (prima pagină interioară) va rămâne goală.
5. Pe pagina a treia a buletinului de vot (a doua pagină interioară) se imprimă întrebarea „Sunteți
de acord cu punerea în funcțiune a unei stații de biogaz pe raza comunei Ucea?”, precum și pătratele, cu
latura de 4 cm, cuprinzând afirmația, respectiv negația.
6. Literele care compun întrebarea înscrisă pe pagina a treia a buletinului de vot (a doua pagină
interioară) se tipăresc cu litere corp 24, Times New Roman.
7. Literele care cuprind afirmația și negația din pătratele înscrise pe pagina a treia a buletinului de
vot (a doua pagină interioară) se tipăresc cu litere corp 48, Times New Roman, cu majuscule.
8. Ultima pagină a buletinului de vot (coperta finală) va rămâne goală, pentru aplicarea ștampilei de
control a secției de votare.
9. La imprimarea buletinelor de vot se utilizează cerneală neagră.
AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ
HOTĂRÂRE
privind numerotarea secțiilor de votare organizate pe teritoriul României
Având în vedere dispozițiile art. 20—22 și ale art. 120 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a
Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările
ulterioare,
ținând cont de prevederile art. 34 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru
Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare, și ale art. 14 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților
administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și
completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare,
luând în considerare Nota Direcției logistică electorală nr. 10.974 din 9 mai 2024,
în temeiul art. 20 alin. (4) și al art. 104 alin. (1) și (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare,
Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Se aprobă numerotarea secțiilor de votare privind numerotarea secțiilor de votare organizate pe
organizate pe teritoriul României potrivit anexei publicate pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României,
pagina de internet a Autorității Electorale Permanente — Partea I, nr. 1058 și 1058 bis din 11 noiembrie 2020, se
www.roaep.ro. abrogă.
Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Art. 3. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al
Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 21/2020 României, Partea I, și se comunică Biroului Electoral Central.
Președintele Autorității Electorale Permanente,

Toni Greblă
Contrasemnează:
Vicepreședinte,
Cosmin-Gabriel Popp
Vicepreședinte,
Vajda Zsombor

Nr. 18.
ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

P U B L I C A T E Î N T E M E I U L L E G I I NR. 334/2006
PRIVIND FINANȚAREA ACTIVITĂȚII
PARTIDELOR POLITICE
ȘI A CAMPANIILOR ELECTORALE
PARTIDUL DEMOCRAT DIN REVOLUȚIE (PD-Rev)
Situația cuantumului total al cotizațiilor primite în anul 2023

Denumirea partidului politic: Partidul Democrat din Revoluție (PD-Rev)
Sediul partidului politic: București, Str. Prosperității nr. 5 bis, sectorul 6
Cuantumul Cuantumul Cuantumul Cuantumul Cuantumul Cuantumul Cuantumul Cuantumul Cuantumul Cuantumul Cuantumul Cuantumul
total total total total total total total total total total total total
Nr.
Organizația/Filiala județeană al cotizațiilor al cotizațiilor al cotizațiilor al cotizațiilor al cotizațiilor al cotizațiilor al cotizațiilor al cotizațiilor al cotizațiilor al cotizațiilor al cotizațiilor al cotizațiilor
crt.
primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1 Organizația centrală — — — — — — — — 200 300 — —
Cuantumul total 500

Numele și prenumele reprezentantului legal Viorel Rînghilescu
Semnătura
Data întocmirii 29.04.2024
Lista membrilor de partid care au plătit în anul 2023 cotizații

a căror valoare însumată depășește baremul de 10 salarii de bază minime brute pe țară
Nr. Organizația/Filiala județeană Valoarea
Numele Prenumele Cetățenia Data la care a fost plătită cotizația
crt. care a încasat cotizația1) cotizației
1 Organizația centrală — — — — —
Cuantumul total 0
Semnătura
1) În cazul în care există membri care nu au plătit cotizații doar într-o organizație/filială și valoarea totală a acestora depășește 10 salarii de bază minime
brute pe țară, se vor înscrie toate organizațiile/filialele unde s-au încasat cotizații de la respectivii membri.
Lista persoanelor fizice care au făcut în anul 2023 donații

a căror valoare cumulată depășește 10 salarii de bază minime brute pe țară
Nr. Organizația/Filiala județeană
Numele Prenumele Cetățenia Valoarea donației Felul donației Data primirii donației
crt. care a încasat donația1
1 Organizația centrală — — — — — —
Cuantumul total 0
Semnătura
1 În cazul în care există persoane fizice care au făcut donații în mai multe organizații/filiale, iar valoarea totală a acestora depășește 10 salarii de bază
minime brute pe țară, se vor înscrie toate organizațiile/filialele unde s-au încasat donațiile respective.
Lista persoanelor juridice care au făcut în anul 2023 donații

a căror valoare cumulată depășește 10 salarii de bază minime brute pe țară
Organizația/
Nr. Naționalitatea Codul unic Valoarea Felul Data primirii
Filiala județeană Denumirea donatorului Sediul donatorului
crt. donatorului de înregistrare donației donației donației
care a încasat donația1
1 Organizația centrală — — — — — — —
Cuantumul total 0
Semnătura
1
În cazul în care există persoane juridice care au făcut donații în mai multe organizații/filiale, iar valoarea totală a acestora depășește 10 salarii de bază
minime brute pe țară, se vor înscrie toate organizațiile/filialele unde s-au încasat donațiile respective.
Suma totală a donațiilor confidențiale primite în anul 2023

total total total total total total total total total total total total
Nr.
Organizația/Filiala județeană al donațiilor al donațiilor al donațiilor al donațiilor al donațiilor al donațiilor al donațiilor al donațiilor al donațiilor al donațiilor al donațiilor al donațiilor
crt.
primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna primite în luna
1 Organizația centrală — — — — — — — — — — — —
Cuantumul total 0
Semnătura
Situația centralizată a donațiilor constând în bunuri materiale necesare activității politice primite în anul 2023
de la organizații politice internaționale la care partidul politic respectiv este afiliat
sau de la partide politice ori formațiuni politice aflate în relații de colaborare politică
Nr. Organizația/Filiala județeană
Denumirea donatorului Sediul donatorului Naționalitatea donatorului Obiectul donației Valoarea donației Data primirii donației
crt. care a încasat donația
Cuantumul total 0
Semnătura
Lista persoanelor fizice care au acordat în anul 2023 împrumuturi

a căror valoare depășește 100 de salarii de bază minime brute pe țară
Nr. Cetățenia Valoarea Data primirii Termenul de restituire
Organizația/Filiala județeană care a contractat împrumutul1 Numele împrumutătorului Prenumele împrumutătorului
crt. împrumutătorului împrumutului împrumutului a împrumutului
Cuantumul total 0
Semnătura
1 În cazul în care există persoane fizice care au acordat împrumuturi mai multor organizații/filiale, iar valoarea totală a acestora depășește 10 salarii de
bază minime brute pe țară, se vor înscrie toate organizațiile/filialele unde s-au înregistrat împrumuturile respective.
Lista persoanelor juridice care au acordat în anul 2023 împrumuturi

a căror valoare depășește 100 de salarii de bază minime brute pe țară
Nr. Organizația/Filiala județeană Naționalitatea Codul unic de Valoarea Data primirii Termenul de restituire
Denumirea împrumutătorului Sediul împrumutătorului
crt. care a contractat împrumutul1 împrumutătorului înregistrare împrumutului împrumutului a împrumutului
1 Organizația centrală — — — — — — —
Cuantumul total 0
Semnătura
1 În cazul în care există persoane juridice care au acordat împrumuturi mai multor organizații/filiale, iar valoarea totală a acestora depășește 10 salarii
de bază minime brute pe țară, se vor înscrie toate organizațiile/filialele unde s-au înregistrat împrumuturile respective.
Suma totală a împrumuturilor cu o valoare mai mică de 100 de salarii de bază minime brute pe țară primite în anul 2023
Nr.
Organizația/Filiala județeană total în luna total în luna total în luna total în luna total în luna total în luna total în luna total în luna total în luna total în luna total în luna total în luna
crt.
1 Organizația centrală — — — — — — — — — — — —
Cuantumul total 0
Semnătura
Situația centralizată a cuantumurilor totale ale veniturilor obținute în anul 2023

din sursele prevăzute de art. 16 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor
electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare
Nr. Organizația/ Cuantum
Activitatea generatoare de venit Sursa venitului
crt. Filiala județeană anual
1 Organizația Editarea, realizarea și difuzarea publicațiilor ori a altor materiale de propagandă și cultură politică proprii — —
centrală Vânzarea de bilete, taxe de participare sau altele asemenea la acțiuni culturale, sportive, precum și la întruniri și — —
seminare cu tematică politică, economică sau socială
Vânzarea materialelor tipărite cu însemnele partidului politic — —
Servicii oferite către membrii partidului pentru organizarea acțiunilor culturale, sportive, întrunirilor și seminarelor cu — —
tematică politică, economică sau socială
Închirierea spațiilor aflate în patrimoniul propriu pentru conferințe sau acțiuni social-culturale — —
Închirierea spațiilor aflate în patrimoniul propriu pentru organizarea birourilor parlamentare — —
Înstrăinarea terenurilor și clădirilor din patrimoniu — —
Înstrăinarea bunurilor mobile din patrimoniu — —
Subînchirierea spațiilor primite conform prevederilor art. 26 alin. (1)—(3) din Legea nr. 334/2006, republicată, — —
cu modificările și completările ulterioare, pentru organizarea birourilor parlamentare
Emiterea carnetelor/legitimațiilor de membru al partidului politic — —
Dobânzi bancare — —
Cuantumul total 0
Semnătura
Situația centralizată a cuantumurilor totale ale sumelor ce fac obiectul aportului financiar
în asocierea cu formațiuni nepolitice în anul 2023
Nr. Sediul Naționalitatea Codul unic de înregistrare Valoarea aportului
Denumirea formațiunii nepolitice asociate Data aportului
crt. formațiunii nepolitice asociate formațiunii nepolitice asociate al formațiunii nepolitice asociate formațiunii nepolitice asociate
1 Organizația centrală — — — — —
Cuantumul total 0
Semnătura
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR
&JUYEJT|562825]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433/10.V.2024 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495

Monitorul Oficial Partea I Nr. 433

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitorul Oficial Partea I Nr. 433

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

Nr. Pagina Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

București, 10 mai 2024.

București, 10 mai 2024.

prim-ministrul emite prezenta decizie.

București, 10 mai 2024.

ACTE ALE AUTORITĂȚII

Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezenta hotărâre.

Președintele Autorității Electorale Permanente,

București, 9 mai 2024.

Condițiile de tipărire a buletinelor de vot care vor fi utilizate la referendumul local

1. Buletinul de vot are 4 pagini, în format A5 (o foaie A4 pliată).

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

Președintele Autorității Electorale Permanente,

București, 10 mai 2024.

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

Situația cuantumului total al cotizațiilor primite în anul 2023

1 Organizația centrală — — — — — — — — 200 300 — —

Cuantumul total 500

Lista membrilor de partid care au plătit în anul 2023 cotizații

Lista persoanelor fizice care au făcut în anul 2023 donații

Lista persoanelor juridice care au făcut în anul 2023 donații

Suma totală a donațiilor confidențiale primite în anul 2023

Lista persoanelor fizice care au acordat în anul 2023 împrumuturi

Lista persoanelor juridice care au acordat în anul 2023 împrumuturi

Situația centralizată a cuantumurilor totale ale veniturilor obținute în anul 2023

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

S-ar putea să vă placă și