Studiază sunetele vorbirii

SUNETELE VORBIRII:
 LITERELE SUNT SEMNE CONVENŢIONALE PRIN CARE SE REPRODUC
SUNETELE VORBIRII.
ALFABETUL=TOTALITATEA LITERELOR
31 LITERE MICI:a,ă,â,b,c,d,e,f,g,h,i,î,j,k,l,m,n,o,p,q,r,s,ş,t,ţ,u,v,w,x,y,z
31 LITERE MARI:A,Ă,Â,B,C,D,E,F,G,H,I,Î,J,K,L,M,N,O,P,Q,R,S,Ş,T,Ţ,U,V,W,
X,Y,Z.

*1 LITERĂ=1 SUNET EX.ELEV=E-L-E-V -4 LITERE,4 SUNETE

*1 LITERĂ=2 SUNETE EX.LITERA X =2 SUNETE(CS-excursie;)8l-9s
(GZ-exemplu)7l-8s
*2 LITERE=1 SUNET EX.GRUPURILE:ce,ci,ge,gi +vocală=1 consoană
ceai=4LITERE,3 SUNETE
*3 LITERE=1 SUNET GRUPURILE:che,chi,ghe,ghi + vocală-1 CONSOANĂ
SAU LA SFÂRŞIT DE CUVÂNT,ÎN ACEEAŞI SILABĂ CU O VOCALĂ
gheaţă=6 LITERE,4 SUNETE;unchi=5 LITERE,3 SUNETE
*3 LITERE=2 SUNETE GRUPURILE:che,chi,ghe,ghi= O SILABĂ
ghiocel=7 LITERE,6 SUNETE

EXERCIŢIU
Scrie numărul de litere şi de sunete din următoarele cuvinte:
Geam
Gheată
Gheretă
Veghează
Ghici
Ghiozdan
ESTE UN SUNET(O VOCALĂ) SAU UN GRUP DE SUNETE(CONŢINÂND O
VOCALĂ),CARE SE PRONUNŢĂ CU UN SINGUR EFORT EXPIRATOR.

REŢINE!
O SILABĂ TREBUIE SĂ CONŢINĂ NEAPĂRAT O
VOCALĂ.UNA SINGURĂ!!!

SILABA POATE FI ALCĂTUITĂ DIN:O VOCALĂ,SUNETE ALĂTURATE DIN

ACELAŞI CUVÂNT,DOUĂ CUVINTE PRONUNŢATE ÎMPREUNĂ,SFÂRŞI –
TUL UNUI CUVÂNT + UN CUVÂNT SAU ÎNCEPUTUL ALTUI CUVÂNT ŞI
UN CUVÂNT+ÎNCEPUTUL ALTUI CUVÂNT.
 Grupul de doua sunete-vocala şi
semivocala-rostite în aceeaşi silabă

Oa-ie,pia-tră,oş-tean,scai,s-au,ce-i
Grupul de trei sunete-vocală+două
semivocale-rostite în aceeaşi silabă

i-ni-mioa-ră,le-oai-că,ci-teau,mi-ai
Grupul alcătuit din două vocale alătu-
rate,care se rostesc în silabe diferite.
po-e-zi-e,a-le-e,co-o-pe-ra-ţi-e
 I
Casă-ca-să
Elev-e-lev • DEFINIŢIE
Păpuşă-pă-pu-şă O consoană între
Căţeluş-că-ţe-luş două vocale
Română-ro-mâ-nă formează silaba cu a
Matematică-Ma-te- doua vocală.
ma-ti-că
 II Cablu-ca-blu
Carte-car-te Codru-co-dru
Carnet-car-net Soclu-so-clu
Şapte-şap-te Socru-so-cru
Ştergar-şter-gar Patru-pa-tru
Pantof-pan-tof
DEFINIŢIE-abatere
DEFINIŢIE Când a doua consoană
Două consoane între este l sau r,cele două
două vocale se despart: consoane formează sila-
prima consoană formea- ba cu a doua vocală.
ză silaba cu prima voca-
lă,iar a doua consoană
cu a doua vocală.
 III Arctic-arc-tic
Antrenor-an-tre-nor Sculptor-sculp-tor
Contract-con-tract Sandviş-sand-viş
Constipat-con-sti-pat Jertfă-jert-fă
Constructor-con-struc-tor Sfincşii-sfinc-şii

DEFINIŢIE OBSERVAŢIE-abatere
Trei sau mai multe consoa- Grupurile ct,cţ,pt,pţ,dv,
ne între două vocale se tf,cş aflate între două
despart:prima consoană vocale se despart.
formează silaba cu prima
vocală,iar restul consoane-
lor cu a doua vocală.
 IV
alee-a-le-e alcool-al-co-ol
ştiinţă-şti-in-ţă muzee-mu-ze-e
poet-po-et istorie-is-to-ri-e
fanion-fa-ni-on aerian-a-e-ri-an

DEFINIŢIE
Două vocale alăturate se despart în silabe
diferite (ele formează hiat).
 V

dezaprobare-dez-a-pro-ba-re inexact-in-e-xact
dezordine-dez-or-di-ne subliniat-sub-li-ni-at
despre -de- spre
biosfera-bi-o – sfe-ra
DEFINIŢIE
Cuvintele formate prin derivare cu prefixe şi cele
compuse se despart ţinîndu-se cont de părţile com-
ponente.
 TEMĂ ÎN CLASĂ
1.Despărţiţi în silabe cuvintele:
Auzeau ouă fiinţă
Creaţie poluare afectuos
Capsă turlă tablou
Sculptor evlavie filtru
Codru arctic pehlivan
Anorganic inegalitate dezosat

2.Scrieţi enunţuri potrivite pentru grupurile

de cuvinte:ácele-acéle ,véselă-vesélă,erá-éra,cópii-copíi
 40p-Despărţiţi în silabe cuvintele: Baza-10p
Abraziv Amprentă Bursier Compliment
Abroga Astmatic Cablu Conjuncţie
Acţiona Altceva Cabrioletă Despre
Acvilă Atlas Cartografie Dezordine
Agreează Aplicat Cataclism Difracţie
Ambient Arctic Chestionar Enciclopedie
Aprilie Bancnotă Chihlimbar Expropriere
Atribut Bibliografie Cofraj Februarie
Arbitru Bâtlan Conlocuitor Funcţionar
Acces Binoclu Conclusiv Punctual
 TRIUNGHIUL VOCALELOR

ANTERIOARE CENTRALE POSTERIOARE

i î,â u
ÎNCHISE

e ă o MEDIANE

a DESCHISE
 VALORI EXPRESIVE
SRUCTURA SONORĂ A CUVINTELOR(DOZAREA VOCALELOR ŞI A
CONSOA-NELOR) CONSTITUIE O BOGATĂ SURSĂ DE SUGESTII POETICE.
*VOCALA DESCHISĂ “a” SUGEREAZĂ VASTITATE,DESCHIDERE,LUMINOZITATE
*VOCALELE ÎNCHISE “i,î,u” SUGEREAZĂ LIMITARE,ÎNCHIDERE,OBSCURITATE
*VOCALELE MEDII “e,ă,o” OSCILEAZĂ INTRE CELE DOUĂ EXTREME,ASOCIIN-
DU-SE CU CELE MAI NUMEROASE,INTĂRIND SUGESTIA

*CONSOANELE SURDE “c,f,h,p,s,ş,t,ţ” ADUC O NOTĂ DE ASPRIME,DURITATE,

STRIDENŢĂ
*CONSOANELE SONORE “b,d,g,j,l,m,n,r,v,z” CONFERĂ O NOTĂ DE ARMONIE,
MUZICALITATE,INDULCIND SONORITATEA TEXTULUI
*IN ASOCIERE CU O VOCALĂ CREEAZĂ EFECTE STILISTICE DEOSEBITE:
-DACĂ VOCALA E DESCHISĂ –ARMONIE AMPLĂ,CUPRINZĂTOARE
-DACĂ VOCALA E INCHISĂ-ARMONIE INTIMĂ,COLORATURĂ MELANCOLICĂ
*CONSOANELE LICHIDE “ l , r ” SUGEREAZĂ IDEEA ETERNEI CURGERI
 MODEL
1. “ALE TURNURILOR UMBRE PESTE UNDE STAU CULCATE….
2. “MIRCEA!ÎMI RĂSPUNDE DEALUL.MIRCEA!OLTUL REPETEAZĂ.”(G. ALEXANDRESCU)

ANTERIOARE CENTRALE POSTERIOARE

i î,â u ÎNCHISE
3 1 8
e ă o
MEDIANE
13 2 2

a
DESCHISE
7
*NOTA DOMINANTĂ,ÎN PRIMUL VERS,O DAU VOCALELE ÎNCHISE,POSTERIOARE,SUGERÂND
CUFUN-DAREA ÎNTR-UN SPAŢIU APĂSAT DE ÎNTUNERIC,CA ÎNTR-UN CLOPOT URIAŞ,ŞI ÎN ADÂNCIMEA
UNUI TIMP CARE,PRIN ACUMULARE, A DEVENIT ISTORIE.
*ÎN VERSUL 2,SE OBSERVĂ O DEPLASARE DE ACCENT,DE LA VOCALELE ÎNCHISE SPRE CELE
DES-CHISE ŞI ANTERIOARE(REPETAREA CUVÂNTULUI “MIRCEA”).ACEASTĂ MODIFICARE SEMNIFICĂ
TRE-CEREA DE LA UN CADRU SINISTRU,TERIFIANT LA UNUL MAI LUMINOS,ADECVAT COMUNICĂRII
UNOR SENTIMENTE POZITIVE,DE MÂNDRIE PATRIOTICĂ,DE ADMIRAŢIE FAŢĂ DE FIGURA
LEGENDARULUI DOMN EVOCAT,AI CĂRUI URMAŞI DEMNI SUNTEM CHEMAŢI SĂ FIM.
MODUL DE ACCENTUARE A CUVINTELOR – implică bogate sugestii poetice
*CUVINTELE ACCENTUATE PE ULTIMA SILABĂ – au o intonaţie mai
dură,bărbă-tească,energică,răstită.
*CUVINTELE TERMINATE ÎN SILABE NEACCENTUATE – au o intonaţie mai
blân-dă,indiferent de conţinutul lor noţional.
( PARADOXURI:blândul săpun sună mai ameninţător decât agresiva armă , iar
soldat are o sonoritate mai bărbătească decât cătană ,deşi numesc aceeaşi
reali-tate.)
•Cu cât accentul se îndepărtează mai mult de ultima silabă,cu atât imaginea
su-gerată de cuvântul respectiv este mai vastă,mai cuprinzătoare.
EX. Mihai Eminescu – “Dintre sute de catarge…”
“Dintre sute de ca-tár-ge
Care lasă má-lu-ri-le,
Câte oare le vor spár-ge
Vânturile,vá-lu-ri-le?”
*CELE TREI SILABE NEACCENTUATE,DIN VERSURILE 2-4,PRIN ROSTIREA LOR
MAI SLABĂ,PAR ECOURI ÎNDEPĂRTATE ALE SILABEI ACCENTUATE,SUGERÂND
ORIZONTURI NELIMITATE,ÎN ACORD CU IDEEA POETICĂ A TEXTULUI.
*REPARTIZAREA ACCENTELOR DUPĂ O ANUMITĂ SCHEMĂ CREEAZĂ MAREA
VARIETATE A RITMURILOR.
•TROHEUL(┴ −) –GENEREAZĂ RITMURI “POVESTITOARE”,VIOAIE,DANSANTE (DE
HORĂ SAU VALS)
•IAMBUL ( - ┴ ) – IMPRIMĂ TEXTULUI O TONALITATE
GRAVĂ,CATEGORICĂ,VE-HEMENTĂ CHIAR,FOARTE POTRIVITĂ POEZIILOR CU
TEMATICĂ SOCIALĂ,ISTORICĂ,FILOZOFICĂ.
•ALTERNAREA RITMURILOR ÎN ACELAŞI TEXT REALIZEAZĂ EFECTE POETICE
SURPRINZĂTOARE.
•EX. MIHAI EMINESCU ÎN “MAI AM UN SINGUR DOR” ALTERNEAZĂ VERSUL
IAMBIC CU CEL AMFIBRAHIC ( - ┴ - ),ULTIMUL SUNÂND CA UN ECOU
ÎNDEPĂR-TAT,ÎNDULCIT , ŞI PRIN RIMA FEMININĂ, AL PRIMULUI,A CĂRUI
SONORITATE ENERGICĂ ESTE ACCENTUATĂ ŞI PRIN RIMA MASCULINĂ.

MASCULINĂ –ACCENTUL PE ULTIMA SILABĂ

•RIMA
FEMININĂ - ULTIMA SILABĂ E NEACCENTUATĂ