Sunteți pe pagina 1din 6

GRILE ODONTO

1. Coafajul direct se poate realiza în deschidere accidentală a camerei


pulpare:
a. Cu dimensiune până la 1,5 mm
b. Cu o vechime de cel mult 2– 3 ore în cazul traumatismelor
c. Cu o vechime mai mare de 3 ore în cazul traumatismelor
d. Cu o dimensiune mai mare de 2 mm
e. În caria dentară cu evoluție lentă sau obturații coronare vechi

2. Tehnica unui coafaj direct presupune:


a. Hemostaza cu bulete îmbibate în neofalină, 2 minute
b. Aplicarea pastei de hidroxid de calciu doar pe orificiul de deschidere
c. Coafajul se consideră reușit dacă pansamentul este integru
d. Izolarea dintelui
e. Se urmărește evoluția clinică 20 – 30 de zile

3. Caria radiculară:
a. Este favorizată de modificările cantitative și calitative ale salivei la vârsta a III-A
b. se mai numește care juvenilă
c. Apare prin creșterea frecvenței recesiunilor gingivale sub vârsta de 50 ani
d. Prepararea cavității este dificilă și nu se obțin margini clare, bine delimitate în țesut
sănătos
e. Debutează în smalt și se extinde spre cement ??????? 37 ????

4. Dentina oferă condiții mai puțin favorabile decât smaltul pentru succesul
tehnicilor adezive din cauza:
a. Compoziției sale chimice omogene
b. Absenței DDR-ului
c. Hidrofiliei
d. Compoziției sale chimice heterogene (colagen și hidroxiapatita)
e. Prezenței DDR-ului

1. Factorii favorizanți în deschiderea camerei pulpare sunt:


a. Volumul coroanei dentare
b. Prepararea cavităților pe dinți insensibilizați prin anestezie
c. Volumul camerei pulpare
d. Manopere brutale cu instrumentele
e. Topografia procesului Carios
2. Restaurarea cavităților pe dinții frontali cu glass-ionomeri modificați cu
rășini este indicată:
a. Când leziunea carioasa a distrus unghiul incizal
b. În leziunile întinse
c. La persoanele cu exigențe fizionomice deosebite
d. La pacienții cu risc cardiogen crescut
e. Când există solicitări ocluzale minime

3. Rășina adezivă are un rol multifuncțional:


a. Permite aplicarea unor obturații coronare adezive , cu rășiniile compozite, amalgamul
de argint și încrustații ceramice
b. Nu sigilează plaga dentinară
c. Realizează hibridizarea plăgii Dentinare
d. Nu absoarbe tensiunile generate de contracția de polimerizare în cazul obturațiilor
compozite
e. Amortizează solicitările ocluzale masticatorii

4. Procesul Carios – forma cavitara- in cazul fisurilor si fosetelor ocluzale


consta in:
a. Colorație brun– cenușie sub smalt
b. Dentina dură la baza fosetelor
c. Prezența de fisuri / fosete adânci, unde sonda agata
d. Smalt cretos pe pereți și la baza gropitelor
e. Radiotransparență sub smaltul ocluzal

5. Protecția pulpo-dentinara în cariile dinților frontali se face astfel:


a. Linerii CIS fotopolimerizabili sunt mai rezistenți
b. În cariile superficiale – cu liner CIS
c. Linerii pe bază de hidroxid de calciu se aplică pe tot peretele parapulpar
d. În cariile care nu se extind în treimea internă a dentinei – Cu liner de hidroxid de calciu
e. În cariile cavitare de smalt - cu sisteme adezive amelo – dentinare

6. Atitudinea în cariile fisurale poate varia astfel:??????pag 78


a. Sigilarea, pentru fisuri sănătoase la dinți erupți cu mai mult de 2 ani înainte
b. Restaurări laminate, când leziunea se extinde în dentina iar marginile cavității sunt în
contact ocluzal
c. Ciment glass – ionomer și Sigilant, când marginile cavității sunt în contact ocluzal
d. Restaurare cu amalgam, pentru fisurile colorate și decalcificate fără afectare dentinara
e. remineralizare și îmbunătățirea igienei orale când se observă o extindere în dentina

7. Metodele non- drill:


a. După aplicarea ozonului, cavitățile se obturează cu material compozit pentru 4 luni
b. Utilizarea laserului nu îndepărtează DDR
c. După utilizarea Carisolv , suprafața plăgii dentinare este opaca și neregulată
d. După utilizarea abraziunii cu aer, tubulii dentinari sunt obliterati de către particulele
adezive
e. După utilizarea sonoabraziunii, plaga dentinara are DDR foarte puțin sau absent

8. Caria dentară explozivă:


a. Nu există nicio corelație cu diabetul zaharat la copii și tineri
b. Apare când există tulburări ale secreției salivare (hiposialie, asialie)
c. Incisivii inferiori sunt mai puțin susceptibili la carie
d. Există o corelație pozitivă între caria dentară explozivă și Lactobacilul acidofili
e. Este cauzată de absența zahărul rafinat în alimentație.

9. Sfatul dietetic cuprinde sugestii de genul:


a. Băuturile acide vor fi consumate cu paiul
b. După fiecare masă se vor consuma gume de mestecat sau dropsuri fluorurate, fără zahăr
c. Alimentele care stimulează secreția salivară (brânza ,guma fără zahăr) trebuie
consumate între mese
d. Mierea, spre deosebire de zahăr poate fi consumată, deoarece nu este cariogenă
e. Interzicerea totală a consumului de dulciuri

10. Prepararea cariilor radiculare pentru restaurarea cu amalgam:


a. La final se realizează Bizotarea marginilor situate în smalt
b. Unghiul marginal extern va fi de 90 ° cu pereții ocluzal și gingival
c. Accesul este indirect, prin creasta marginală indemnă
d. Exerseza dentinei alterate se face cu freze sferice la viteză convențională
e. Se realizează șanțuri de retenție cu freza con invers pe pereții ocluzal și gingival

11. Efectele secundare ale clorhexidinei sunt:


a. Modificări tranzitorii ale senzației gustative
b. Eroziuni sau descuamari ale mucoasei orale
c. Senzația de gust acru
d. Colorații galben – maronii ale dinților, obturațiilor și limbi, care se îndepărtează prin
clătire
e. Tulburări digestive

12. Restaurarea cu CIS a cariilor radiculare presupune:


a. Aplicarea condiționerului dentinar – Acid poliacrilic 25 % timp de 10 sec
b. Aplicarea acidului citric 25% timp de 10 sec
c. Aplicarea unui liner din hidroxid de calciu în cavitățile superficiale
d. Aplicarea acidului fosforic pentru demineralizare, timp de 30 sec
e. Toaleta cavității cu apă oxigenată sau gluconat de clorhexidina

13. Tratamentul cariilor cervicale presupune:


a. Compozitul aderă foarte bine la cement
b. Când grosimea stratului de dentina este sub 0,5 mm nu este necesară protecția cu
hidroxid de calciu
c. Când toate marginile cavității sunt în smalt, se poate aplica tehnica sandwich inchis
d. Izolarea, vizibilitatea și controlul umidității nu sunt importante
e. Pentru refacerea morfologiei se pot aplica matrici cervicale din plastic sau celuloid

14. Penele interdentare:


a. Protejează papilă, realizând o hemostaza la acest nivel
b. Asigură adaptarea intimă a matricii la nivelul pereților proximali
c. Stabilesc extinderea gingivala a punctului de contact
d. Realizează separarea dinților, compensând grosimea matricii
e. Sunt dispozitive de prindere a matricii

15. Indicațiile hibridizării plăgii dentinare sunt:


a. Oburația coronara adezivă cu compozit
b. Remineralizarea plăgii dentinare
c. Sigilarea preventivă a șanțurilor și fosetelor ocluzale.
d. Glazurare obturației coronare din glass – ionomer
e. obturatia coronara adezivă cu amalgam

16. Cariograma:
a. Capacitatea tampon normală a salivei este când PH -ul este peste 6
b. Un flux salivară de 1-2 ml/min înseamnă xerostomie
c. Sectorul bleu sunt hidrocarbonatele cariogene.
d. Analiza dietei se poate face pe o perioadă de 3 zile consecutiv
e. Pacienții cu risc carios scăzut sunt evaluați 1 dată pe an

17. Avantajele îndepărtării DDR prin gravarea acidă sunt:


a. Creșterea de 4-9 ori a permeabilității dentinare
b. Descoperirea canaliculelor dentinare in scop retentiv
c. Eliberarea fibrelor superficiale de colagen dentinar
d. Obținerea unei plăgi dentinare de grosime uniformă
e. Eliminarea unui rezervor potențialul de excitații nocive pentru pulpă

18. Cavitatea în tunel:


a. Înainte de preparare se va efectua o radiografie, pentru aprecierea distanței până la
camera pulpară
b. Se prepară când creasta marginală de smalt este subminată și dorim să o păstrăm
c. Are ca avantaj păstrarea suprafeței de contact aproximale
d. Se prepară dinspre vestibular spre oral
e. Este o cavitate conservativa

19. Materialele pentru coafajul direct trebuie să îndeplinească următoarele


cerințe:
a. Să stimuleze metabolismul celular
b. Să aibă culoare asemănătoare dintelui
c. Să fie neiritante pentru pulpă
d. Să aibă duritate asemănătoare cu smaltul
e. Să aibă PH asemănător celui pulpar

20. Restaurările tranzitorii ale cariilor active presupune:


a. Îndepărtarea dentinei alterate se face cat mai puțin traumatizant
b. Restaurările se înlocuiesc la fiecare 6 luni –1 an până la scăderea riscului Cariogen
c. Materialul de restaurare este compozitul
d. Refacerea morfologiei dinților pe o perioadă de 6 luni – 1 an cu materiale bioactive Și
carioprofilactice
e. Se realizează protecția pulpei dentare

21. Decizia de reparare a unei obturații defectuase se ia doar în cazul în care:


???????????
a. Obturația prezintă defecte marginale minore
b. Obturația prezintă lipsă de substanță în care pătrunde cu ușurință vârful sondei
c. Obturația prezintă colorații marginale de jur împrejur
d. Pacientul prezintă risc cardiogen mic
e. Pacientul acuză disconfort / durere la dintele respectiv

22. Coafajul direct are șanse mai mari de reușită:


a. La dinții șlefuiți
b. În caria dentară cu evoluție lentă
c. La pacienții tineri
d. La molarii de minte
e. Când vizibilitatea și accesul la carie sunt bune.

23. Bizotarea la cavitățile de clasa a III a


a. Pragul gingival se Bizotează când este cu 2-3 mm subgingival
b. Când pereții restanți de Smalț sunt foarte subțiri Bizoul reprezintă singurul mijloc de
retenție
c. Se face cu freze extradure la piesa contraunghi
d. Se face cu pietre diamantat efilate
e. Se poate realiza un bizon net de 0,5-1 mm

24. Clorhexidina poate fi utilizată astfel:


a. Lacuri, odată pe săptămână, timp de 3 săptămâni
b. Soluții pentru clătiri orale seara , 30 secunde, 14 zile
c. Soluții pentru clătire orale odată pe săptămână
d. Geluri în gutiere, acasă, 5 minute pe zi, 14 zile
e. Lacuri, de 2 ori / zi

25. Fluorurile au efect antimicrobian (antiplacă) prin următoarele


mecanisme:
a. inactivarea unor enzime microbiene
b. Modificarea permeabilității de membrană a bacteriilor
c. Creșterea abilității hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor
d. Activarea Glicolizei
e. Inhibarea formării substratului polizaharidic al plăcii, sintetizat de celulele microbiene

26. Hidroxidul de calciu pentru coafajul indirect


a. Se dizolvă în timp, lăsând spații goale
b. Se descompune în cursul gravării acide
c. Are rezistență bună la compresiune
d. Aderă la dentina
e. PH – -ul său cu alcalinitate crescută este ușor iritant pentru pulpă

S-ar putea să vă placă și