Vitorul crtilor

imiaduc aminte de mama care îmi povestea c, în tineretea

ei din anii de dupårzboi, ca proaspt cadru didactic, avea
sarcina de aparticipa la Campania de alfabetizare aadulilor
din zone rurale. Toat viaa afost mândr c reu_ise s-i
invee pe muli oameni s scrie i s citeasc, i a considerat
aceastaca find unuldintre cele mai importante proiecte
didactice i sociale la care acontribuit:,s aduci un strop de
lumin în mintea omeneasca.

Era exaltat când îmi povestea cât bucurie i încântare

vedea la adulii care reu_eau s citeasc singuriziare, revi
te, crti, chiar la vârste înaintate de 40-50 de ani, dup ce
munciser la câmp o via întreag i se senmnau cu dege
tul. Eadevrat, apruse radioul i puteau asculta la nesfâr_it
_tiri, reportaje, muzic, teatru radiofonic, dar lectura era o
cu totul alt experien, pe care erau fericii _i mândri s¯ o
poat savura. (l.P)
 ^COALA PÅRINILOR
20

.Farhenheit
Astàzi însà pare cà nc afläm in plin
451" romanul SF scris de Ray Bradbury.
Titlul reprezintà temperatura de ardere ahâr-
iei, càci, în acca societare distopic, guvernul
le interzice cetenilor lectura i arde crile
prin lege. Oamenii i acelui viitor incert tr£iesc
de
într-o indiferen de neconceput, indus
noas-
droguri i mass media. Fire_te, in zilele
Te nu arde nimeni crtile, dar inditerena
fa de ele este evident.
Inc din 2005-2006. pe când intram in a
sele românilor cu programul Supernanny
aveau
dm putut så constat c 0amenii nu mai
biblioteci pesonale. în adevratul sens al cu
våntului. Totu_i, pe ici, pe colo, mai gseal
princaså câte o carte, m·car pentru copii. De
atunci, am mai vizitat si alte case de români,
constatând nu doar c£ oameninu mai in càr1
în cas, dar nu mai citesc nici cri împrumu
tate de la vreo bibliotec. Cunosc din ce în ce
mai mui adolescenti de 17-18 ani care nu au
citit în viaa lor o carte, dar pierd nopi i zile De altfel, Cred c£ putem
la rând cu jocurí video care le afecteaz nu doar analiza
rezultatele scolare, ci i atenia, concentrarea, tistic c, pe måsur ce s-au înmultit
ziunile comerciale îin România, televi.
somnul, alimentaia, relaia cu prini, santa cu grile de
din ce în ce mai orientate
tea, viaa - precum un drog. programe spreen-
tertainment, unele având programe
In perioada pandemiei, s-a dovedit c
muli copii din România nu aveau compu dedicate copiilor i adolescenilor, penon-msuàstop
ce telefoanele smart i tabletele au devenir
ter pe care så poat face _coal online, dar
cei mai muli aveau c¥te un telefon sau o tot mai performante i mai accesibile pub]:
cului, pe msurå ce accesul la internet ade.
tablet pentru jocuri, reele de (anti)soci venit tot mai rapid i mai ieftin, iar jocurlk
alizare i cscat ochi la tot felul de inepii
postate sub formå de videoclipuri de un no video, tot mai sofisticate, crile au dispåru
ian de inculi autointitulai pompos crea treptat din casele oamenilor. In magazinele
de mobil, termenul de biblioteca" nu se
tori de coninut". Pe lângå ei, desigur, Sunt
i oameni cu adevrat creatori de literatur, mai refer de vreo dou£ decenii la locul unde
art, formatori de opinie, oameni de cultur 0amenii î_i in crile în cas, ci la consola
i gtinä care public materiale cu adevrat pentru televizor i boxe, plus câteva obiecte
valoroase, îns acestea se pierd într-o infinit de decoraiune interioar. Nu este o întâmt
mahala virtual internaionalä, dominat de plare c biblioteca a devenit locul unde est
bârfe, fake news, pornografie i dispute stu montat televizorul in iving. Televiziunea 2
bibliotec; 4pol
pide între anonimi, piprate cu grosoläni fost primul substitut pentru
dintre cele mai odioase. a venit internetul.
 SCOALA PARINTILOR
0N LOCSA CASTI
GURA
LATELEVIZOR, CITESTE!"
Barisim sc mai poate discuta cu
cari. dar sunt i muli tincri despre
40 ddc ani care au fost aduli cu vàrstc intre 30-
toat viaa
incât nu au avut timp atàt de ,
nici m£car pcntruocupai
ricicà poliist. In
schimb,
inCC£nd ajung acas de la rup consolPrincle de ga-
aivàd ici-colo munc.
Galti câtiva cu 0ameni cu vreo carte in mân
pe care unii le
kindle. Crile in format audio
ascult in
seara la culcare sunt mai la timp ce conduc sau
mod, pentru c£ unii
naveti_ti le pot lectura" în timp ce stau
in trafic cu orele. blocai
Adesea dm vina pe tehnologie
derea interesului publicului pentru sc
pentru carte, dar,
nersonal, cred c£ ar trebui så fim mai nuanai.
Eadevrat c£televizorul,
ming (care au explodat in
platformele de strea
oamenii au stat în lockdown
pandemie, când
urmrind se
riale intregi într-o singur zi), jocurile vi
deo, social media _i, mai nou, televiziunile
populare" (cum este definit Tik Tok-ul) le
ocupåoamenilor tot atâta timp cât ar pu
rea citi într-o zi. Pe vrenmuri, aveam colegi
care citeau în banc, pe ascuns, în timpul
unor ore care îi plictiseau. Acum, copiii i
adolescenii din mai toate _colile se uit pe
Youtube la diverse filmulece, i_i viziteaz pa
gina de Instagram sau deFacebook, schimb
mesaje pe telefon în timpul orelor fär ca
m¯car s se mai ascundàde profesori. Nu-i
vorb, sunt i muli profesori care se intre
rup din activitatca de laclas ca s£ rspund
la un telefon important"! La a_a profesori,
a_aelevi!
Cu toate acestea, tehnologia nu st
pärat de-a curmezi_ul lecturi, nefiind in sine
inamicul cri. Dar aceea_i tehnologie poate
i folosit în avantajul nostru sau împotriva
noastr de c£tre noi însine, la fel cum un cuit
poate fi o unealt util sau o arm mortal. Nu
cuitul în sine este responsabil, ci omul care
21
personalá.
il mánuicste. Lectura cste oalegcreaccasti ale-
dar cei mai muli copi nu pot face
gerc de unii singuri, de aceea p£rinii. la ne
voie, ar trebuisã le-o impun copiilor.
o c±t
Dac v£ mai indoiti inc£de lucrul acestd.
Va invit s£ citii cartea sau s£ urmåriti filmul
Mâini inzestrate, care spune povestea Viei
metrou luiBen Carson. Copil de culoare, fiu al unei
mame semianalfabete, prsit de tatåde mic.
Crescut intr-un Boston care mustea de rasism
in anii '60, Ben Carson i_i dep_e_te
detici
tul uria_de _ans i ajunge cu oburs student
la Facultatea de Medicin Yale, apoi este re
zident neurochirurg la prestigiosului Spital
John Hopkins". In scurt timp se remarcá
pentru operaile sale i pentru inovaiile pe
care le aduce iîn anii '80 in acest domeniu la
dezvoltarea cruia acontribuit din plin, find
la vremea lui cel mai bun neurochirurg pe
diatru din lume. Cum s-a transformat acest
copil fr _ans, slab la invtur£ în clasele
primare, intr-un elev de top i un medic de
excepie? Având o mam de excepie! Un på
rinte singur care a _tiut, pe de o parte, så in
curajeze _i s£ susin, iar pe de alt parte, s£
se impun cu fermitate, restrictionånd se
ver programele de televiziune i introducand
obligativitatea copilului de a citi douä c£rçi
pe sptmân. In loc s£ ca_tigura la televi
zor, cite_te i, într-o zi, vei fi la televizor i
lumea se va uita la tine!". Admirabil printe,
con_tient c£ mintea se dezvolt odat cu lec
tura i cu studiul multiisciplinar! Povestea lui
Ben Carson ne convinge de valoarea lecturii
i, deopotriv, de responsabilitatea pårinilor
care trebuie s-i asume decizii valoroase, de_i
nea respingtoare pentru copi lor.
Prin urmare, timp pentru lecturå este. Nu
ore în ir, dar suficient cåt s citim în fiecare
zicâteva pagini. Este stimulant pentru minte,
este interesant, este relaxant. Ne ajut s aven
un vocabular bogat, s ne exprimm eloc
vent atât verbal, c§t i în scris, s ne l«rgim
 ^COALA PRINILOR
22

Second hand care ne-au invadat

orizontul cunoa_terii, s sporim rezerv
nitiv, astfel încât s£ putem fi funcionali
sumerismul i pseudo-cultura
Cu precdere,
piaatau, con
ne-
pân la vârste înaintate. Crile ne îmbogaese
dat minile.
fost afectat o mare parte a consider inva-
existena, ne inspir,
raspunsuri, înelesuri
ne ofer idei minunate i
noi i noi abordri, ne
ncui
_ir la
prin '85-'89, care au fost
desene animate, ca så nu
generlásaatiiei orceleinor
pot ine de urât, ne pot alina. Ne ajutås ne mai
de faptul c au fost din vorbim
familiarizai
imaginm, s visäm, s crem. rie cujocurile video de tip Nintendo. copi
primii care, dup o lung perioad
Biisuntla-
CINE-IDE VIN?
Unii s-ar putea s se întrebe: De ce-am
au crescut fr prea multe cri. Ag de imp,
mai muli dintre ei sunt prini
pierde zile în ir ca s citim o carte, când e
a_a de u_or s vezi un film?". Viaa noastrà mii din România care, dupå o
de timp, i-au amenajat locuinele
lungprintreperioad
pri
are de câ_tigat din atât de multe experiene!
De unde s capete copiii lor bucuria far c£ri.
Lectura este o experien care nu poate ff in- lecturi?
locuit de altele, avånd importana ei, benefi Dimpotriv, ace_tia au crescut cu smartoho
ochii într-un ecran înc
ciile ei. $i atunci, de ce ne-am face timp doar i tablet, cu de când
au început såstea în _ezut!
pentru alte experiene utile i frumoase, in ^i atunci, s ne mai întrebam de ce -
lor nu le place s citeasc: Nu este numaicopi
teresante i inedite, dar nu ne-am face timp
yins
pentru o carte? La început, lectura era apa televiziunii, a jocurilor video,
najul claselor conductoare, îns, pe msurà
ce învmântul de mas s-a dezvoltat, crile platformelor de social media - pân la internetului
urmå,
i
intelectualit. prinii sunt ceicare le ofer copilor acces lh
nu au mai aparinut doar internet, telefoane i jocuri. Este, mai presus
Oameni care absolviser liceul i chiar _coala
profesional citeau cu aviditate - i-mi aduc
de orice, vina noastr c cedmîin faa recla-
melor, c£ ne temem sånu fim iubii de conii
aminte c£, în anii 70-'80, era btaie în li
c£vrem ca ei s fie în rând cu lume? (
brarii pentru o carte bun! Tirajele erau în
totdeauna prea mici pentrusetea de lectur lume?!). Lectura devine opovar pentru co
pii si adolescenii care nu mai au rbdare s
a publicului, iar bibliotecile municipale i
ste_ti abia fceau fa cererilor. In prezent, descopere opoveste, pentru c device-urile le
sunt mereu la îndemân de la vâste foarre
nici chiar intelectualii nu mai au timp decât
pentru literatur de specialitate. fragede _i le ofer satisfacie instantanec.
Acum o sut de ani, crile erau scumpe Rbdare nu mai avem nici noi: ne vine mai
i cei mai muli nu i le puteau permite, iar u_or s le închidem gura, läsându-i s se hol
unii înc habar nu aveau s citeasc. Astzi, beze într-un ecran, sprea dobândipuin timp
în România, analfabetismul funcional afec pentru noi, pentru treburile gospodre_ti
teaz jumtate din populaie. Cu alte cuvinte, sau, mai grav, ca s ne holbm la rândul nos
oamenii pot citi, dar fr s£ îneleag ceea ce tru într-un alt ecran, mai mare.
citesc. Incredibil! Comunismul cu toate ta Cei mai muli copii nu vor citi daci
rele sale aadus îin România alfabetizarea în prinii lor nu citesc i nu au cri în cas.
mas, iar tranziia de dup '89 a adus anal Nu vor citi dac obiceiul lecturii nu se cu
fabetismul de mas, cu importul s£u masiv tiv în familie. A nu citi este ieftin _i fac1l:
de produse, obiceiuri i valori de proast ca adulii nu citesc pentru c nu au timp, co
litate. Treptat, odat cu rablele i produsele piii nu citescpentru c£nu au chef, dar pofta

Foto:Simona
Andrusc
Se sid The M.de Ages
MLAS GROCRACALIUY
ISTORIA NEAMULUI ROMANGSG
cture AtlaS K
2t Cuastions AnswersAninals
EXPERIMNTETC
UApestru
An
CAUKNOINCNNE
e
SPI@IW 4NGnt mintaTA
vine mâncând", spune un proverb. Nu pot
îndemna pe cineva så m£nânce omâncare
pe care o laud ca find foarte bun, dac eu
însumi nu m înfrupt din ea. Obiceiurile ne
vin prin repetarea anumitor comportamente,
iar obiceiurile devin oadoua natur, ne inr
în caracter i ne definesc. Comportamentele
bune duc la obiceiuri i trsturi de caracter
bune, iar cele rele duc la obiceiuri nesn
toase i la trsturi de caracter uråte.
Problema este c, dac ne pierdem obi
ceiul de a citi, vom ajunge sã nu mai pu
tem gåndi cu propria minte, vom ajunge s
fim manipulaci cu u_urin,
Cu u_uring. Vom ajunge så uitm cuvinte,
emoii, st£ri, experiene,
seamn så träe_ti, nu doar s£ exi_ti. Dar
omul _i-a hranit sufletul cu pove_tiînc din
zorii istorieisale.
23
^COALA PRINILOR
CUM LE TREZIM COPIILOR
APETITUL PENTRULECTUR
pläcere
Cum s ne obi_nuim copii s citeasc cu
înc de la vàrste fragede?
Exemplul personal: eu citesc! Dac noi
vom avea timp s£ citim pentru
în_ine o
noi, dac ne propunem s citim m£car
carte pe lun, nu doar în concediu, copiii se
vor obi_nui cu ideea c oamenii citesc, tot
a_a cun se obi_nuiesc cu ideea c£
oamenii
se spal pe dini, c£oamenii fac baie, c£ oa
meniimnânc la mas cu cuit i furculiçä.
In plus, dac noi citim, înseamn c vom
avea cri în cas, proprii sau împrumutate.
Crçile, ca obiecte, devin familiare copii
lor, trezindu-le curiozitatea. Astfel, vom pu
tea s le citim i lor din alte c£ri, potrivite.
Copiii viseaz s fie ca noi, copindu-ne în
cele ce facem, bune sau rele. Dac mama se
rujeaz, i fetia va vrea s se rujeze. Dac
citeasc.
mama cite_te, i fetita va vrea s
Copii Vor avea crçile lor, a_a cum adulii
din cas le au pe ale lor.
Räbaare i crti adecvate vârstei. Anumite
2 gusturise dezvolt în timp, prinurmare
avem nevoie de rbdare. A_a cum copiilor
mici nu le place mâncarea prea condimnen
tat, ei preferând mâncarea simplä, tot a_a
fru
este i cu lectura. Incepem cu crticele
mos ilustrate, cu text de mic întindere, pen
tru ca micii cititoris fie atra_i de frumuseea
prezentäri grafice i s aib satisfacia c au
terminat-o în scurt timp. Dac, dimpotriv,
le vom da cri groase, pline de cuvinte i ex
presii nefamiliare, copii se vor speria c nu
s£ fim îngrdii le vor termina niciodat, le vor fugi ochii pe
text, iar în minte li se vor amalgama persona
jele i detalile naraiunii. Dar, în timp, copii
poveti, ce în
vor citi cu tot mai mult u_urin i vor trece
de la texte scurte, simplu i clar formulate, la
texte mai complexe.
24
C§rti vecomandate, nu impuse. Cine citete
3. de c§nd era _colar _tie c£ trecut prin
a
ferite faze" legate de preferine: eu am înce
di
put cu crile de pove_ti, apoi am trecut la
povestiri istorice, apoi la romane de aventuri
i poliiste. In liceu a venit rândul prozei
fantastice, a literaturii SF i a romanelor de
dragoste. Intotdeauna am avut o bibliogra
fie obligatorie, impus de programa _colar,
dar i libertatea de a-mi alege crile dup
preferinele mele - iar acestea mi se preau
cele mai interesante! Oferii-le copiilor reco
mandri, dar lsai-i s-i aleag singuri titluri
care sunt interesante pentru ei. Mergei cu ei
în biblioteci i librrii i petrecei acolo timp
frunzrind cri, citind fragmente, descope
rind împreun ce-i intereseazl! Alegei cri
pentru ei, cu ei, dar alegei i pentru dumnea
voastr. Discutai despre cri, lsai-i s vi le
povesteasc. Desigur, putei alege i online,
dar, nu uitai, experiena crilor este nu doar
intelectual, ci i senzorial vizualä, olfac
tiv, tactil.
Lectura ca oexperien amuzant, nudoar
4 interesant. Unele dintre cele mai dragi
experiene legate de cri a fost cea a lecturii
pe voci. În timpul liber, in familie, din când
în când, aveam seri de teatru', în care fiecare
dintre noiinterpreta câte un personaj sau vo
cea povestitorului. Desigur, nu toate textele
sunt potrivite unei astfel de experiene, dar noi
alegeam texte cu multe dialoguri amuzante.
Caragiale era preferatul nostru!
Lectura inainte de culcare. Este unul dintre
5 cele mai bune obiceiuri înaintea somnului!
Cartea este relaxant i nu obose_te ochii pre
cum lumina ecrarnului. Nu pot s mint: am ä
cut i nopi albe citind pe nersuflate câte un
roman pe care nu-l putea lsa din mân, cam
cum se face acum binging urmrind seriale
pe platformele de streaming. Atunci când noi
^COALA PRINILOR
citim, filmul aciunii se deruleaz în
noastr, iar imaginaia ni se dezvolt, mintea
in timp
ce flmele impun doar imaginaia regizorului,
reducand-o pe a noastr£. In plus, multe flme.
chiar i cele potrivite pentru toat familia, mai
Scapåcâte o scenåsau vreun dialog nepotrivit.
Din päcate, pân i aceste mici secvene distrug
inocena copiilor. $i, odat distrusä, inocena
numai poate reveni...
Eunu pot opune cartea _tiinei i tehno
logiei la modul general; ambele fac parte din
viaa noastr i noi toi avem de câ_tigat dac
de fiecare ne-am folosi cu rspundere, Cu
omenie, cu dorina de a ne face bine unii al
tora. Dac îns vreun cataclism ne-ar distruge
civilizaia i am reveni la o via primitiv,
în pe_teri, dac de mâine ar disprca ora_e,
ferme, maini, cri, telefoane, fabrici, satelii,
avioane _i computere, dac de måine am uita
tot ce am învat în mii de ani, dac am r
mâne fr absolut tot ce am creat vreodat,
pove_tile ar rmâne cu noi, în noi. Pove_tile
vin din viaa noastr ca s ne lumineze, s ne
mângåie i s ne hrneasc sufletul i mintea,
s£ ne îmbogeasc existena. Ne-am aduna
din nou în jurul focului s povestim _i, cumva,
din nou, am gsi o cale de-a le transmite din
generaie în generaie, în felurite moduri, nu
doar pe cale oral: în imagini i apoi în semne
spate în piatr, scrijelite în lut, cioplite în
lemn, pictate pe piei de animale, pe papirus,
pefoi de orez, pe hârtie, pe ecran, pe memory
stick, într-un cloud..
Psih. Dr. Irina Petrea