1.

Câtă energie electrică consumă o lampă alimentată la o tensiune de 230 V prin care trece un curent
de 0,3 A dacă ea funcţionează timp de 15 minute.
15
W = Pxt = UI cost = 0,230x0,3x1x = 0,01725kwh
60
2. Un electromotor monofazat conectat la o reţea de curent alternativ cu U = 220 V consumă un
curent I = 5 A şi funcţionează la un cos = 0,85. Să se determine puterea activă consumată de
electromotor.
P= UxIx cos  =220x5x0,85 =935W

3. Un radiator electric având rezistenţa R=20  este străbătut de un curent I=10 A şi funcţionează
timp de două ore şi 45 de minute. Câtă energie consumă?
45
W = RI 2 t = 20x10 2 x(2 + ) / 103 = 2 x 2,75 = 5,5kwh
60
4. Să se determine rezistenţa totală RT a unui circuit monofazat alimentând trei lămpi electrice
conectate în paralel, având rezistenţele R1 = 100 Ω , R2 = 200 Ω , R3 = 300 Ω, dacă rezistenţa unui
conductor al circuitului este R4 = 0,25 Ω.
1=100 Ω; R2=200 Ω; R3 = 300 Ω; R4 = 0,25 Ω.

– rezistenta echivalenta a celor 3 lămpi montate in paralel

– rezistenta conductorului

5. Un radiator electric având puterea P = 1800 W absoarbe un curent de 15 A. Să se determine

rezistenţa electrică interioară a radiatorului.
P 1800
P=1800W; I=15A; P= UxIx cos ; cos  =1 ; P=UI ;U=RI ; P=RI2 ; R = 2 = = 8
I 15x15
6. La un circuit de prize cu tensiunea U = 230 V sunt conectate un fier de călcat de Pfc = 690 W şi un
reşou. Să se determine rezistenţa fierului de călcat şi separat rezistenţa reşoului, ştiind că cele două
receptoare absorb un curent total It = 5 A.

- In practica toate receptoarele sunt racordate in paralel:

Pfc =UIfc; U =RfcIfc
U 2 2302
R fc = = = 76,6
Pfc 690
Ifc=U/Rfc=230/76,6=3A; Ireșou=It-Ifc=2A
U=Rr Ireșou; Rr=230/2=115

7. Să se determine pierderea de tensiune în volţi şi procente pentru o porţiune de circuit monofazat

având rezistenţa de 0,5 , prin care trece un curent de 8A, tensiunea de alimentare fiind U=230 V.

U = rI = 0,5 x8 = 4V
4
U [%] = 100x = 1,74%
230
8. Un circuit are trei derivaţii cu rezistenţele R1 = 30 Ω , R2 = 90 Ω , R3 = 45 Ω. Curentul în
conductoarele de alimentare este I = 8 A. Să se determine tensiunea la bornele circuitului şi
curentul din fiecare derivaţie.
1 1 1 1 R1 R2 R3
= + + ; Rt = = 15
Rt R1 R2 R3 R2 R3 + R1 R3 + R1 R2

U=RtI ; U=15x8=120V
120 U U
U=R1I1 ; I 1 = = 4 A; I 2 = = 1,33A ; I 3 = = 2,66 A
30 R2 R3

I1 R1

I2 R2

I3 R3

9. Un electromotor monofazat având randamentul  = 80% şi cos = 0,89 este parcurs de un curent
I = 18 A la o tensiune de U = 230 V. Să se determine puterea absorbită din reţea şi puterea utilă ale
electromotorului, în kW şi CP.

Pu=UI cos =2947,68 W   4CP

Pa= UI cos  =3684,6 W   5CP
1CP=736 W
1KW=1,36CP
10. Un generator având la bornele sale tensiunea U = 230 V şi randamentul = 90 %, alimentează un
circuit cu o rezistenţă R = 2,76 Ω. Să se determine puterea motorului care pune în mişcare rotorul
generatorului.
 Curentul in circuit I = = = 83,33
Pu= UI cos ; cos =1;
Puterea cedata de generator
P= UI=230x83,33=19,166kW
Puterea motorului
= ; Pa = = = 21,296 kW

sau Pa= 21,296x1,36 29 CP

11. Avem un transformator de forţă trifazat de putere Sn = 10 MVA; tensiunile nominale U1n = 20 kV
şi U2n = 6,3 kV. Să se calculeze curentul nomimal primar si respectiv curentul nominal secundar.
S n = 3UI = 3U 1n I 1n = 3U 2 n I 2 n
Sn 10000
I 1n = = = 289A
U 1n 3 20x1,73
Sn 10000
I 2n = = = 917,51A
U 2 n 3 6,3x1,73

12.
La temperatura mediului ambiant t1 = 150, rezistenţa unui bobinaj al unei maşini electrice este R1
= 40 Ω. După o funcţionare mai îndelungată, rezistenţa bobinajului creşte la valoarea R2 = 50 Ω .
Să se calculeze temperatura t2 la care a ajuns bobinajul după funcţionare, ştiind că bobinajul este
făcut din cupru cu coeficient de temperatură α = 0,004 .

R2 = R1 [1 +  (t 2 − t1 )]
( R2 − R1 ) 50 − 40
t 2 = t1 + = 15 + = 77,5C
R1 0,004x 40
13. Un generator de curent alternativ alimentează cu energie electrică un circuit care are cos = 0,83.
Tensiunea la bornele generatorului este U = 240 V iar curentul în circuit I = 120 A. Să se determine
puterile generate: aparentă, activă şi reactivă.
Puterea aparenta
S=UI=240x120=28800VA=28,8KVA
Puterea activa
P=UIcos=240x120x0,83=23901 W=23,9KW
Puterea reactiva
Q=UIsin=240x120x0,56=16128var=16,1 kvar
Valoarea de 0,56 a sin s-a luat din tabelele trigonometrice dupa ce s-a teterminat ca 0,83
corespunde drept cos la un unghi de 340
Puterea reactiva, in lipsa tabelelor trigonometrice, se poate determina si din formula:
= =16,1kvar

14. Pe plăcuţa unui electromotor monofazat sunt trecute următoarele date: P = 2 kW, I = 5 A, cos  =
0,8. Să se determine tensiunea la care lucrează acest electromotor.
P 2000
P = UI cos U = = = 500V
I cos 5 x0,8
15. Un fier de călcat electric, alimentat la tensiunea de 230 V funcţionează un timp t = 2 ore şi 45 de
minute, consumând în acest timp o energie W = 4,850 kWh. Să se calculeze rezistenţa electrică a
acestui fier de călcat.
W=Pxt=UxIxt ; inlocuim I=
 W= =

WR = U2t ; R = = = 30 Ω
16. Să se calculeze energia electrică activă totală consumată de următoarele receptoare electrice:
a) un electromotor de 2 CP care funcţionează un timp t1=60 minute;
b) o lampă având rezistenţa R = 200 , prin care trece un curent I = 1 A şi funcţionează un timp t2 =
15 minute.

a) consum electromotor: 1CP=736 W

W=Pxt=2x736Wx1h =1472 Wh
b) consum lampa:
Se determina mai intai puterea lampii:P=UI=RxIxI=RI2=200x I2=200W, apoi consumul acesteia:
W=Pxt= h= 200x0,25h = 50Wh

17. Pe tabloul de distribuţie al unui consumator sunt montate : un voltmetru, un ampermetru şi un

wattmetru, care indică: 220 V, 80 A şi respectiv 14,1 kW. Să se determine factorul de putere,
impedanţa, rezistenţa activă şi reactanţa circuitului.
Factorul de putere este: = =0,8

Impedanta circuitului este: = = 2,75

Rezistenta activa este: r = Zx cos = 2,75x0,8 = 2,2

Reactanta circuitului este: = =1,65

18. Dintr-un circuit de tensiune U = 230 V se alimentează o lampă cu rezistenţa Rl = 529 Ω şi un fier
de călcat electric cu rezistenţa Rfc =100 Ω. Să se determine energia electrică pe care o consumă
cele două receptoare, ştiind că ele au funcţionat fără întrerupere timp de o oră şi 45 de minute.
W=Pxt=UIt; I=

Wlampa= U t= t= =175Wh

Wfc = U t= t= = 925,75 Wh
Total 1100,75 Wh
19. Ce curent maxim se absoarbe printr-un branşament monofazat de 230 V de către o instalaţie
electrică dintr-o locuinţă în care sunt instalate : 5 lămpi de câte 100 W, un aparat TV de 30 W şi un
frigider de 100 W ? Se precizeaza ca toate receptoarele se considera rezistive (cos  ==1).
Puterea total instalata (P)va fi:
5x100W=500W
1x30W=30W
1x100W=100W
Total: 630W
P 5 x100 + 30 + 100
I= = = 2,74 A
U 230
20.Să se determine:

a) rezistenţa electrică R a unui conductor de aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m, cu lungimea l = 228

 m şi diametrul d = 6 mm;
b) pierderea de energie electrică prin încălzire, dacă prin conductor trece un curent electric I = 50
A o perioadă de timp t = 10 ore.
a) R= ρ ; Determinam mai intai sectiunea conductorului; S=πr2 = 3,14x9=28,26 mm2

R= = =0,25

b) W=Pt= RI2t=0,25x502x10= 6250Wh= 6,250KWh

21
La un circuit electric alimentat la tensiunea U = 220 V sunt conectate în paralel:
- un radiator electric de putere Pr=1100 W;
- un ciocan de lipit având Rc=110 Ω;
- un fier de călcat electric.
Să se calculeze rezistenţa fierului de călcat, ştiind că prin circuit trece un curent total
IT = 11 A.

U U2
P =U I =U  =
R R
U2
R=
P
U 2 ( 220V ) 2
R1 = = = 44
P1 1100W
U 220V
Re = = = 20
IT 11A
1 1 1 1
= + +
Re R1 Rc R fc
1 1 1 1
= −( + )
R fc Re R1 Rc
1
Rfc =
1 1 1
−( + )
Re R1 Rc
1 20  110  44
Rfc = =  R fc = 55
1 1 1 110  44 − 20  (110 + 44)
−( + )
20 44 110

Varianta 2:
 Pr 1100
I1 = = = 5A
U 220

U 220
I2 = = = 2A
Rc 110

U 220
I3= IT-(I1+I2)=11-(5+2)= 4A; r3 = = = 55
I3 4
22
Un fier de călcat electric funcţionează un timp t = 45 minute la tensiunea de U = 230 V. Firul
interior al rezistenţei sale are lungimea l = 4 m, secţiunea s = 0,2 mm2 şi rezistivitatea ρ = 5 
mm2/m.
Să se determine puterea P şi consumul de energie electrică W ale fierului de călcat.

45  1h
t = 45 = = 0,75h
60
l  4m
R=  =5  = 100
S mm  m 0,2mm 2
2

U U2
P =U I =U  =
R R
2 2
U (230V )
P= = = 529W
R 100
W = P  t = 529W  0,75h = 396,75Wh

23 Să se calculeze impedanţa unei bobine cu rezistenţa R = 1,5  şi cu reactanţa X = 2 ,

precum şi defazajul între o tensiune aplicată bobinei şi curentul rezultat. Defazajul se va exprima
printr-o funcţie trigonometrică a unghiului respectiv.

Z = R 2 + X 2 = (1,5) 2 + (2) 2 = 2,5

R = Z  cos
R 1,5
cos = = = 0,6
Z 2,5
 24
Un electromotor trifazat cu puterea nominală Pn = 1500 W absoarbe un curent In = 4,9 A la un
factor de putere cos n = 0,85. Să se determine tensiunea nominală Un (dintre faze) la care
funcţionează electromotorul.

1500W
Pn = 3  U n  I n  cos  U n = = 208V
1,73  4,9 A  0,85
25
Să se determine curenţii în reţeaua din figură, cunoscând: E1 = 48 V, E2 = 19 V, R1 = 2, R2 = 3, R3
= 4 . Să se întocmească bilanţul energetic.

Aplicand legile lui Kirchoff pe latura Ab si in ochiurile abAb si cdAB obtinem un sistem cu
3 ecuatii si 3 necunoscute (cei trei curenti):

I 3 = I1 + I 2
E1 = R1  I 1 + R3  I 3
E 2 = R 2  I 2 + R3  I 3

Rezolvand acest sistem obtinem din ultimele 2 ecuatii :

E1 R3  I 3
I1 = −
R1 R1 E1 R3  I 3 E 2 R3  I 3
inlocuind in prima ecuatie I3 = − + −
E2 R3  I 3 R1 R1 R2 R2
I2 = −
R2 R2
De unde rezulta:
E1 E 2 48V 19V
+ +
 R3 R3  E1 E 2
= 2 3 = 182  6 V = 7 A
R1 R2
I 3  1 + +  = +  I3 =
 R1 R2  R1 R2 R R 4 4 6 26 
1+ 3 + 3 1+ +
R1 R2 2 3
Inlocuind valoarea lui I3 in relatiile formulele de mai sus ontinem valorile curentilor I1 si I2:
 E1 R3  I 3 48V 4  7 A
I1 = − = − = 10 A
R1 R1 2 2
E 2 R3  I 3 19V 4  7 
I2 = − = − = −3 A
R2 R2 3 3
Semnificatia rezultatului I2=-3A este ca acest curent circula latuar dc in sens invers fata de
ipoteza initiala ca in schema actualizata de mai jos:

Latura ab este singura care debiteaza energie (putere) in circuit (+ putere produsa, - putere
consumata)

Pab = E1  I1 − R1  I12 = 48V  10A − 2  (10A) 2 = 280 W

Puterea consumata de latura AB este:
PAB = −R3  I 32 = −4  (7 A) 2 = −196 W
Puterea consumata de latura cd este
Pcd = E2  I 2 − R2  I 22 = −19V  3A − 3  (3A) 2 = −84 W
Bilantul puterilor Pprodus=Pconsumata
Pab + PAB + Pcd = 0

26
Un conductor izolat, din aluminiu, având secţiunea de 6 mm2, strâns într-un colac, are o rezistenţă
electrică R = 4  şi  = 1/32  mm2/m.Să se determine lungimea conductorului din colac, fără a-l
desfăşura şi măsura.

l R  s 4  6mm 2
R =  l = = = (4  6  32)m = 768m
S  1 mm 2
32 m

27
Un consumator consumă energie electrică prin utilizarea unei plite electrice cu rezistenţa de 30
 ce absoarbe un curent electric de 8 A şi a 4 lămpi cu incandescenţă a câte 75 W, funcţionând
toate timp de o oră şi 15 minute. Să se determine energia electrică totală consumată de acest
consumator în intervalul de timp menţionat.
 15  1h
t = 1h15 = 1h + = 1h + 0,25h = 1,25h
60 
Pr = U  I  t = R  I  I = R  I 2 = 30  (8 A) 2 = 1920W
 Pbecuri) =4  75W = 300W
W = P  t = (Pr+  Pbecuri)  t =(1920 + 300)  1,25 = 2775W = 2,775 kWh
28
O plită electrică având rezistenţa Rp = 22  este alimentată printr-un circuit cu conductoare din
aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2 în lungime l = 40 m. Tensiunea la
plecarea din tablou este U = 230 V. Să se calculeze:
a)rezistenţa electrică Rc a circuitului;
b)curentul electric din circuit;
c)tensiunea la bornele plitei.

l 1 mm 2 40m
Rc = Rc1 + Rc 2 = 2    = 2  = 1
S 32 m 2,5mm 2
U 230V
I= = = 10 A
R p + Rc 22 + 1
U p = R p  I = 22  10 A = 220V

29
Un circuit electric monofazat cu lungimea l = 32 m, cu conductoare din aluminiu cu
rezistivitate ρ = 1/32  mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2, este alimentat de la tablou cu o tensiune
U = 230V. Circuitul alimentează un receptor şi prin el circulă un curent I = 5A.
Să se determine:
a) rezistenţa electrică R a circuitului;
b) puterea P a receptorului pe care îl alimentează;
c) energia electrică pe care o consumă receptorul într-o perioadă de timp t=20 minute.
 a) 20  1h 1
t = 20  = = h
60  3
l
Rc1 = Rc 2 =  
S
l 1 mm 2 32m
Rc = Rc1 + Rc 2 = 2    = 2   = 0,8 Rc=0,8 Ω
S 32 m 2,5mm 2
b) U 230V
Re = = = 46
I 5A sau: P=(U- U)I ;Determinam mai intai pierderea de
Re = Rc + Rr  Rr = 46 − 0,8 = 45,2 tensiune pe circuit pana la receptor
∆U=RI=0,8x5=4V;
Pr = Rr  I 2 = 45,2  (5 A) 2 = 1130 W P=(230-4)x5=1130 W
1 P=1130 W
c) W = Pr  t = 1130W  h = 376,66 Wh
3
30
Într-un circuit cu tensiunea U = 230 V în care sunt alimentate în serie o rezistenţă R = 40 Ω şi
o bobină cu rezistenţă neglijabilă şi cu o reactanţă X = 30 Ω se montează un ampermetru şi un
cosfimetru. Să se determine indicaţiile aparatelor de măsură şi tensiunile la bornele rezistenţei,
respectiv la bornele bobinei.

Z 2 = R 2 + X 2  Z = (40) 2 + (30) 2 = 50

U 230V
I= = = 4,6 A
Z 50
R 40
cos = = = 0,8
Z 50
U R = R  I = 40  4,6 A = 184V
U L = X  I = 30  4,6 A = 138V

UR si UL sunt defazate cu 900C Tot cu 900C este defazata tensiunea UL fata de curent, inaintea
acestuia (vezi figura).

U 2 = U R2 + U L2
31
Într-un circuit alimentat de un generator de curent alternativ este conectat un receptor care are
o rezistenţă activă R = 8 Ω şi o reactanţă X = 6 Ω . Tensiunea la bornele generatorului U = 2000 V.
Să se determine puterea aparentă a generatorului şi puterile consumate în circuit (activă şi reactivă).

Z 2 = R 2 + X 2  Z = (8) 2 + (6) 2 = 10

U 2000V
I= = = 200A
Z 10
S = U  I = 2000V  200A = 400kVA
P = U  I  cos  = Z  I 2 cos  = Z cos   I 2 = R  I 2 = 8  (200A) 2 = 320kW
Q = U  I  sin  = Z  I 2 sin  = Z  sin   I 2 = X  I 2 = 6  (200A) 2 = 240kVAr

32
Un circuit electric monofazat, având lungimea de 30 m şi secţiunea de 4 mm2, din aluminiu cu
ρ = 1/34  mm2/m, alimentează la extremitatea lui, cu o tensiune U = 220 V, un radiator cu
rezistenţa Rr = 20 şi o lampă cu puterea Pl = 330 W.
Să se calculeze:
a) pierderea de tensiune din acest circuit, în procente din tensiunea de la capătul dinspre
sursă al circuitului;
b) energia consumată de radiator, respectiv de lampă, într-o oră şi 15 minute;
c) pierderea de energie în conductoarele circuitului, în acelaşi interval de timp.

a)determinarea caderii de tensiune pe conductoarele circuitelor

 l
Rc1 = Rc 2 =  
S
l 1 mm 2 30m
Rc = 2   = 2  = 0,44
S 34 m 4mm 2
U 220V
Ir = 2 = = 11A
Rr 20 A
330W
Pl = U 2  I l  I l = = 1,5 A
220V
I t = I r + I l = 11A + 1,5 A = 12,5 A
U = Rc  I t = 0,44  12,5 A = 5,5V
U1 = U 2 + U = 220V + 5,5V = 225,5V
U 5,5V
U [%] =  100 =  100 = 2,44%
U2 225,5V
b) determinarea energiilor consumate de radiator si de lampa
2
U (220V ) 2
Wr = 2  t =  1,25h = 3,025kWh
Rr 20
Wl = Pl  t = 330W  1,25h = 412,5Wh

c) determinarea energiei pierduta in conductoarele circuitului

Wc = Rc  I t2  t = 0,44  (12,5 A)2  1,25h = 86Wh

33
Dintr-un circuit de iluminat sunt alimentate cu tensiunea de U2 = 220 V trei lămpi având
fiecare P1 = 200 W şi şapte lămpi având fiecare P2 = 40 W. conectate în paralel. Pierderea de
tensiune din circuit fiind de 2,5%, să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului, Rc;
b) pierderea de energie electrică ΔW din circuit într-o perioadă de timp t = 100 ore de
funcţionare simultană a lămpilor.

a) determinarea caderii de circuite pe linie.

• Din suma puterilor lampilor si cu tensiunea la bornele lor determinam curentul din
circuit
 I=
P Li3  200W + 7  40W 880W
= = = 4A
U2 220V 220V
• Cunoscand cadera de tensiune pe conductoarele liniei ΔU% si U2 determinam
teniunea la capatul de retea al circuitului
U −U2 U U 100 220V 100
U = 1 100 = 100 − 2 100  U1 = 2 = = 225,6V
U1 U1 100 − U 100 − 2,5
• Utilizand ΔU [V] si curentul total care strabate conductoarele circuitului
determinam rezistenta echivalenta a conductoarelor
U 225,6V − 220V 5,6V
Rc = = = = 1,4
I 4A 4A
b) calculul pierderii de energie in consuctoarele circuitului
W = Rc  I 2  t = 1,4  (4 A)2 100h = 2,24 kWh

34

O lampă electrică cu P1 = 363 W şi un radiator având rezistenţa R = 17 Ω funcţionează în paralel

la o tensiune U = 220 V o perioadă de timp t = 105 minute.
Să se afle:
a) secţiunea circuitului comun din aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m, în lungime de l = 20 m,
care alimentează cele două receptoare, considerându-se o pierdere de tensiune pe circuit
ΔU = 3%;
b) energia electrică pe care o consumă cele două receptoare.

a) Transformam durata din minute in ore:

Ub=U+ ∆U ; Pl= UI1 ; I1=

U =RrI2 ; I2=U/Rr= A
I= I1+ I2=1,65+12,94=14,6A
Utilizand informatia din enunt ΔU% calculam tensiunea la bornele de retea U1 ale circuitului
U −U 2 U U 100 220V 100
U = 1 100 = 100 − 2 100  U 1 = 2 = = 226,8V
U1 U1 100 − U 100 − 3
Din expresia caderii de tensiune determinam Rc:
U − U 2 226,8V − 220V 6.8V
U = Rc  I  Rc = 1 = = = 0,4657  0,47
I 14,6 A 14,6 A
Scriem formula rezistentei conductoarelor functie de caracteristici si dimensiuni unde
singura necunoscuta este sectiunea conductorului:
l l 1 mm 2 20m
Rc = 2     S = 2    = 2  = 2,66mm 2  2,5 mm 2
S Rc 32 m 0,47

b) Calculul energiei consumate de cele doua receptoare:

 U 
2
 (220V ) 2 
W =  P1 + 2   t =  363 W +  1,75h = 5.617 W  5,62 kWh
 R   17 
35
Un electromotor trifazat ale cărui înfăşurări sunt conectate în stea la o reţea cu tensiunea pe
fază Uf = 220 V absoarbe un curent pe fiecare fază I = 10 A. Să se determine puterile activă şi
reactivă absorbite de electromotor, acesta funcţionând cu un factor de putere cos = 0,72.

P = 3  U f  I  cos = 3  220V 10 A  0,72 = 4752W  4,75kW

S = 3 U f  I = 3  220V 10 A = 6,6kVA
Q = S 2 − P 2 = (6,6kVA) 2 − (4,75kW ) 2 = 4,58kVAr

36
Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de 150 m şi alimentată la
tensiunea de 230 V va trece un curent neinductiv (cos  = 1) de 30 A. Ce secţiune minimă trebuie
să aibă conductoarele liniei, pierderea de tensiune considerându-se de 3% iar  = 1/34  mm2/m.

3
230 
U = R  I  R = 100 = 0,23
30
2l 2  150
R= S= = 38,4mm 2
S 34  0,23
Se alege sec tiunea s tan dardizata S = 40mm 2

37
Un circuit electric monofazat, în lungime de 40 m şi conductoare de aluminiu cu secţiunea s
=2,5 mm2, având la plecarea din tablou U = 230 V, alimentează un receptor cu o rezistenţă
neinductivă (cos  = 1) de 5 ; se consideră  = 1/32  mm2/m.
Ce curent indică un ampermetru montat în circuit?
 l 1 mm 2 40m
Rc = 2    =2   = 1
S 32 m 2,5mm 2
Re = Rc + Rr = 1 + 5 = 6
U 1 230V 230V
I= = =  38,3 A
Re 6 6

38
Printr-o LEA 3x400 V din aluminiu cu rezistivitatea ρ=1/32  mm2/m, de lungime l= 400 m şi
având s =95mm2, se transportă o putere electrică P=100 kW sub un factor de putere cos=0,8.
Să se calculeze, în procente, pierderile de tensiune şi de putere.

P 100000W
P = 3  U  I  cos  I = = = 180,6 A
3  U  cos 3  400V  0,8
l 1 mm 2 400m
Rl =   = = 0,132
S 32 m 95mm 2
P 100kW
P = S cos  S = = = 125kVA
cos 0,8
sin  = 1 − cos 2 = 1 − (0.8) 2 = 0,36 = 0,6
Q = S  sin  = 125 0,6 = 75 kVAr
R 0,132
Z= = = 0,165
cos 0,8
X = Z  sin  = 0,165  0,6 = 0,1
Relatia caderii de tensiune aste:
U f = U Af + j U f
R * P + X *Q X * P − R *Q
U l = + j
Ul Ul
Unde :
• Uf1 tensiunea de faza in punctul 1
• Uf2 tensiunea de faza in punctul 2
• in punctul 2 avem racordata sarcina SC
• ΔUf caderea de tensiune pe linie
• ΔUAf caderea longitudinala de tensiune
• δUf caderea transversala de tensiune
• DUf pierderea de tensiune = IU1I - IU2I

Daca neglijam caderea de tensiune transversala caderea de tensiune este egala cu caderea de
tensiune longitudinala

P  R + Q  X 100000W  0,132 + 75000VAr  0,1

U [V ] = = = 51,75V
U 400V
U [V ] 51,75V
U [%] = 100 = 100 = 12,9%
U 400V
P [ kW ] = 3  U  I  cos = 3  51,75V 180,6 A  0,8 = 12950,3W = 12,9 kW
P [ kW ] 12,9kW
P [%]
= 100 = 100 = 12,9%
P 100kW

39
. Să se calculeze secţiunea s a unui circuit cu U = 220 V din aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m
având lungimea l = 50 m, pentru alimentarea unui electromotor monofazat de putere nominală P N
= 5 CP, 220V, factorul de putere (în regim normal şi la pornire) cos = 0,8, randamentul  = 0,9,
cu pornire directă, admiţând la pornire o pierdere de tensiune ΔUpa = 14% , o densitate a curentului
la pornire δpa = 20 A/mm2 şi absorbind la pornire un curent IP = 5IN . În regim permanent de
funcţionare se admite o pierdere de tensiune în reţea ΔU = 5%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim admisibil în
regim de durată Iadm. se consideră: 23 A pentru s = 4mm2 , 30A pentru s = 6 mm2 , 41A
pentru s = 10mm2
- densitatea curentului la pornire;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
Transformam din CP in W
W W
Pn = 735,5  Pn = 735,5  5CP = 3677W
[ w] CP

CP CP
Calculam curentul nominal
3677W
P = U  I N  cos   I N = = 23,2 A
220V  0,8  0,9
Utilizand informatia din enunt legata de tensiune ΔU[%] calculam rezistenta conductorului
U  U [%] 220V  0,05
U longitudinala = U  U [%] 100 = Rc  I N  cos  Rc = = = 0,59
[V ]

I N  cos 23,2 A  0,8

Utilizand relatia Rc functie de caracteristicile fizice avem posibilitatea sa determinam sectiunea
conductorului corespunzatoare conditiilor nominale de functionare:
l l 1 mm 2 50m
Rc = 2    S c = 2   = 2 = 5,3 mm 2  S c _ STAS = 6 mm 2
Sc Rc 32 m 0,59
Verificam sectiunea aleasa incalzire in regim de durata
I N = 23,2 A  I admisibil = 30A  Sc = 6 mm2 , corespunde
Verificarea densitatii de curent in regim de pornire:
I P = 5  I N = 5  23,2 A = 116A
I P 116A A A
c_ p = = 2
= 19,33 2
 20  S c _ p = 6mm 2 , corespunde
S c 6mm mm mm 2
Verificarea sectiunii la caderea de tensiune in regim de pornire
14%
U [pV_]admis =  220V = 30,8V
100
U [pV } R  I  cos
U p =
[%}
100 = c P 100
U U
l 1 mm 2 50m
U [%} = 2    I  cos  100 = 2 116A  0,8 100 = 22%  14%
S c U 32 m 6mm 2  220V
p P

Deoarece sectiunea de 6mm2 nu indeplineste criteriul caderii de tensiune in regim de pornire vom
utiliza acest criteriu pentru alegerea noii trepte de tensiune
U [pV_}adm 30,8V
U [pV_}adm = Rc  I P  Rc = = = 0,265
Ip 116A
l l 1 mm 50m
Rc = 2    Sc = 2  =2 = 11,79mm 2
Sc Rc 32 m 0,265
Alegem urmatoarea treapta de sectiune standardizata Sc=16mm2
 40
Un electromotor având puterea nominală Pn= 15 kW, randamentul  = 0,9 şi cos n = 0,8
este alimentat la tensiunea nominală Un= 3x380 V, printr-o linie electrică trifazată, având lungimea L
= 100 m şi conductoare cu secţiunea S=25 mm2 şi  = 1/32  mm2/m. Să se determine:
a) curentul electric In absorbit din linie de electromotor;
b) pierderea de tensiune din linie până la electromotor;
c) valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al întrerupătorului
automat al electromotorului, ştiind că, conform normativelor, releul termic poate fi reglat la
un curent cuprins între (1,05 – 1,2) In.

15000W
Pn = 3  U n  I n  cos   I n = = 31,7 A
3  380V  0,8  0,9
l 1 mm 100m
Rl =   = = 0,125
S 32 m 25mm 2
U [V ] = 3  Rl  I n  cos = 3  0,125  31,7 A  0,8 = 5,48V
U [V ] 5,48V
U [%] = 100 = 100 = 1,44%
Un 380V
I max = 1,2  I n = 1,2  31,7 A = 38 A

40. Un electromotor având puterea nominală Pn= 15 kW, randamentul  = 0,9 şi cos n = 0,8 este
alimentat la tensiunea nominală Un= 3x380 V, printr-o linie electrică trifazată, având lungimea
L = 100 m şi conductoare cu secţiunea S=25 mm2 şi  = 1/32  mm2/m. Să se determine:
d) curentul electric In absorbit din linie de electromotor;
e) pierderea de tensiune din linie până la electromotor;
f) valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al întrerupătorului automat al
electromotorului, ştiind că, conform normativelor, releul termic poate fi reglat la un curent cuprins
între (1,05 – 1,2) In.
P 15000
a) I N = = = 31,6 A
3U cos 473,3
b)
3lI cos 1,73x100x31,6 x0,8 4374
U = = = = 5,4V
yS 32x 25 800
5,4 x100
U % = = 1,4%
380
c) Imax=1,20xIN=1,20x31,6=37,9A

41. O linie electrică monofazată, având conductoare de 6 mm2 din aluminiu, alimentează un receptor
cu o rezistenţă electrică interioară neinductivă (cos  = 1) R = 20 , situat la o distanţă de 192 m
de tabloul de siguranţe. Tensiunea la tablou este de 220 V. Se consideră  = 1/32  mm2/m Să se
determine:
a) tensiunea la bornele receptorului;
b) energia electrică consumată numai de receptor în jumătate de oră;
c) energia electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei în acelaşi timp.

a) ∆U=2rI
l 1 192 192
r= = x = = 1
S 32 6 192
(rezistenta unui conductor al liniei).
U 220 220
I= = = = 10 A
R + 2r 20 + 2 x1 22

∆U=2rI=2x1x10=20V
Ureceptor=220-20=200V

b) W=Pxt=UIt=200Vx10Ax0,5h=1000Wh=1kwh.
c) W=2rI2t=2x1x102Ax0,5h=100Wh
Deci in acest caz se pierde in linie o zecime din energie in raport cu energia utila consumata de
receptor.
42. Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit separat, un reflector
aflat la distanţă, care are o rezistenţă ohmică interioară de 50 . Tensiunea la plecarea circuitului
din post este de 230 V, iar pierderea de tensiune din circuit până la reflector este de 10%. Să se
determine:
a) consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funţionează 10 ore/zi;
b) energia electrică pierdută în conductoarele liniei în aceeaşi perioadă de timp.

a) Pierderea de tensiune este:

230x10
U = = 23V
100
U r = 230 − 23 = 207V
U 207
I= =  4A
R 50
Energia electrica utila consumata lunar de reflector va fi data de relatia:
W=Pxt
P=UxI=207x4=828W(puterea reflectorului)

W=828W x 30zile x 10h=248400Wh=248kwh.

b) ∆W=2rI2t
∆U=2rI
U 23
r= = = 2,9
2I 2 x4
W = 2 x 2,9 x 4 2 x30x10 = 27840Wh = 28kWh
sau:
∆W= ∆U x I x t
∆W = 23V x 4A x 300h = 28kWh

43. O linie electrică aeriană monofazată alimentează la capătul ei lămpi cu incandescenţă la tensiunea
de 220 V, însumând o putere de 3300 W. Lungimea liniei, având conductoare din aluminiu, este de
200 m, iar secţiunea ei este de 16 mm2;  = 1/32  mm2/m. Să se calculeze:
a) tensiunea liniei la plecarea din tablou şi procentul de pierdere de tensiune pe linie;
b) consumul de energie electrică al lămpilor la o funcţionare de 30 de minute.
a)
 U = 2rI ;
P
P = Ul I ; I =
Ul
3300
I = = 15 A
220
l 1 200
r= = x = 0,36
S 34 16
U volti = 2 x0,36x15  11V
11x100
U % = = 4,74%
232
U tablou = U l + U = 232V
30
b) W = Pxt = 3300x = 1650Wh = 1,650kWh.
60
44. Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de 220 V. La capătul opus este
racordat un radiator având 3135 W. Pierderea de tensiune din circuit este de 5%. Să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor (R1) şi separat a radiatorului (R2).
b) Consumul de energie electrică al radiatorului într-un interval de 10 minute.
a)
5
U = 220x = 11V
100
U rad = U − U = 220x11 = 209V
P 3135
I= = = 15 A
U 209
U 11
R1conductor = = = 0,73
I 15
U 209
R2 receptor = rad = = 13,9
I 15

b)
10
W = Preceptor  t ; P = 3135W ; t = = 0,166h
60
10
W = 3135 = 522Wh = 0,522kWh.
60

45. Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care alimentează polizorul
are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm2, montate în tub, să se verifice dacă prin acest
circuit se poate alimenta strungul şi în caz contrar să se redimensioneze circuitul. Se verifică
căderea de tensiune şi densitatea de curent, în regim normal şi la pornirea electromotorului
strungului. Se cunosc: puterea electromotorului strungului: 7 kW, tensiunea de alimentare 380/220V, cos
 = 0,8, randamentul  = 0,9,curentul de pornire IP = 6 Inominal, lungimea circuitului 20 m,
 = 1/34  mm2/m, pierderea de tensiune la pornirea electromotorului  10% , densitatea admisibilă de
curent pentru Al, în regim permanent δN=6 A/mm2, în regim de pornire δp=20 A/mm2.
Determinam curentul nominal; al electromotorului strungului(IN):
 Px1000 7000
IN = = = 14,7 A
3U cos 1,73x380x0,8 x0,9
Facem.verificarile.lafunctionarea.normala.si.la. pornire.a.electromotorului.
( pierderea.de.tensiune− U − si.densit.de.curent. N
La.mersul.normal :
3lI N cos 1,73x 20x14,7 x0.8
U = = = 4,8V
yS 34x 2,5
Adica procentual: 1,26%(maxim admis=5%).
14,7
N = = 6 A / mm 2 (admisibila)
2,5
La functionarea in mers normal sectiunea circuitului corespunde;
-la pornire: (∆Up<10%; δ<20A/mm2).
I p = 6 I p = 6 x14,7 = 88,2 A
3lI p cos
1,73x 20x88,2 x0,8 2441
U p = = = = 28,7V
S 34x 2,5 85
7,2%  10%(corespunzatoare).
Ip 88,2
p = = = 35,2 A / mm 2 (necorespunzatoare)
S 2,5
Este.deci.necesara.o. sec tiune.mai.mare.si.anume :
88,2
S= = 4,4mm 2 (6mm 2 sec tiunea.normalizata )
20
46. O coloană electrică trifazată (380/220 V) din aluminiu cu rezistivitate  = 1/34  mm2/m, de
lungime l = 20m, realizată cu conductoare neizolate, libere în aer, alimentează un tablou de la care
pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat cu puterea PT = 5kW;
- un electromotor monofazat cu puterea PM1 = 4kW;
- două electromotoare monofazate cu puterea PM2 = 2kW fiecare (pe circuite separate);
- 30 lămpi de câte 200 W fiecare, împărţite egal pe cele trei faze (3 circuite).
Pierderea de tensiune admisă în coloană este ΔU=2%. Electromotoarele au
randamentul  = 0,9 , factorul de putere ( în regim normal şi la pornire) cos = 0,8, iar la pornire
au Ipornire = 5 Inominal şi admit o pierdere de tensiune Δup = 10%.
Să se determine secţiunea coloanei (ţinând cont de faptul că motoarele monofazate se conecteză
fiecare pe câte o fază) şi să se facă verificarea pentru:
o încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul maxim
admisibil în regim de durată Iadm. se consideră: 75 A pentru s = 10 mm2, 105 A
pentru s = 16 mm2, 135 A pentru s = 25 mm2 .;
o densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpadm = 20 A/mm2;
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
Rezolvare:In scopul echilibrarii sarcinilor pe cele trei faze si repartizand lampile pe toate
fazele,montam electromotoarele ca in fig.
Pentru determinarea sectiunii coloanei de alimentare prin prima metoda,consideram faza cea
mai incarcata faza R,la care sunt racordate electromotorul trifazat de 5KW,electromotorul monofazat
de 4KW si 10 lampi insumand puterea de 2KW, si calculam in prealabil curentii absorbiti de acestia.
P 5000 10000
IT 5 = = = = 10,5 A
3U cos 1,73x380x0,8 x0,8 473,2
 P 4000 4000
IM4 = = = = 25 A
U cos 220x0,8 x0,9 158,4
P 2000
IL = = = 9 A ;si apoi sectiunile
U 220
R
S
T
D

L2 L2 L2
~

m2 m2 m4 M 5

~



~


~
m2 m2 m4 M5

3lI cos 1,73x20x10,5 x0,8 290

SM 5 = = = = 1,1mm 2
U v 34x7,6 258,4
2lI cos 2 x 20x 25x0,8 800
SM 4 = = = = 5,3mm 2
U v 34x 4,4 150
2lI 2 x 20x9 360
SL = = = = 2,4mm 2 Total 8,8 mm2 (standardizat: 10 mm2)
U v 34x 4,4 150
Verificari:
-Incalzirea conductoarelor.Pentru ambele electromotoare avem la plina sarcina un current de 35,5A
caruia ii revine proportional (din sectiunea de 10 mm2) o sectiune de 7,5 mm2 corespunzatoare
--Densitatea de curent la pornirea electromotoarelor.Considerand situatia cea mai defavorabila a
pornirilor simultane si tinand seama de coeficientul de cerere de 0,8, avem
I p 142
Ip=(35,5x5)x0,8=142A ;  p = = =19A/ mm2 (admisibil)
S 7,5
--Pierderea de tensiune din coloana la pornirea electromotoarelor.Pentru simplificare si considerand
totusi o situatie acoperitoare, determinam pierderea de tensiune ca si cum ambele electromotoare ar fi
monofazate.
2lI p cos 2 x20x142x0,8 4544 18x100
U p = = = = 18V (procentual= = 8% (bine)
S 34x7,5 245 220
Sectiunea de 10 mm2 aluniniu este deci corespunzatoare
47. Să se determine prin calcul secţiunea s a unei coloane electrice trifazate din aluminiu cu
rezistivitatea ρ = 1/32  mm2/m în lungime l = 30m, la capătul căreia sunt conectate: un
electromotor de 2,5 CP 3x380V şi un electromotor de 2 kW 2x220, ştind că acestea absorb la
pornire de trei ori curentul lor nominal, randamentul lor este  = 0,95, factorul de putere (în regim
normal şi la pornire) este cos = 0,9, pierderea de tensiune în coloană este ΔU =3% şi că
pierderea maximă de tensiune admisă la pornirea simultană a electromotoarelor este ΔUp =12%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
o încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim
admisibil în regim de durată Iadm. se consideră:16 A pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru
s = 4mm2, 27A pentru s = 6 mm2 ;
o densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20 A/mm2;
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea simultană a electromotoarelor.
Rezolvare:Potrivit primei metode de rezolvare,determinam valoarea sectiunii care sa corespunda
pierderii de tensiune de 3%, dupa care vom verifica daca sectiunea obtinuta corespunde la incalzire,
densitatea de curent si pierderea de tensiune (de 12%)la pornire (indicata de constructorul
electromotoarelor).
a) sectiunea necesara electromotorului trifazat:
 P=2,5x736=1840 W
PW 1840
IM = = = 3,27 A
3U cos 1,73x380x0,95x0,9
380x3 3lI cos 1,73x30x3,27 x0,9
U = = 11,4V ; S M = = = 0,4mm 2
100 U 32x11,4
b) sectiunea necesara electromotorului monofazat
PW 2000
Im = = = 10,6 A
U cos 220x0,95x0,9
220x3
U = = 6,6V
100
2lI cos 2 x30x10,6 x0,9
Sm = = = 2,7mm 2
U 32x6,6
Sectiunea necesara pentru coloana,considerand pierderea de tensiune de 3% va fi deci
ST=0,4+2,7=3,1 mm2 (standardizat:S=4 mm2).Verificari obligatorii (3):
--Incalzirea conductoarelor:Din tabele rezulta ca pentru sectiunea de 3x4 mm2 aluminiu incarcarea
maxima de durata este de 28A, deci mai mare decat curentul din coloana (3,27+10,6=13,87A).Prin
urmare,sectiunea de 4 mm2 corespunde la incalzire.
--Densitatea la pornirea simultana a electromotoarelor (δp 20 A/mm2)
Ipornire=3x13,87=41,61 A

Ip 41,61
p = = = 10,4 A / mm 2 <20 A/mm2(bine).
S 4
Sectiunea de 4 mm2 corespunde si la densitatea de curent la pornire.
--Pierderea de tensiune la pornirea electromotoarelor (ΔUp<12%U).
Consideram situatia cea mai defavorabila si anume :pornirea simultana:
2lI p cos 2 x30x 41,6 x0,9
U p = = = 18V ,(8%-bine).
S 32x 4
In concluzie,sectiunea de 4 mm2 aluminiu corespunde
48. O coloană electrică de 380/220 V de aluminiu în lungime de 25 m alimentează un tablou secundar
de la care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat de 4 kW
- un electromotor monofazat de 2 kW
- 20 de lămpi de câte 100 W fiecare.
Electromotoarele au pornire directă şi absorb la pornire de şase ori curentul nominal In. Pierderea de
tensiune admisă în coloană este de 2%, iar la pornirea electromotoarelor maximum 10%;
conductibilitatea  = 34, cos  = 0,7 şi = 0,9, Curentul maxim admisibil în regim permanent, pentru
conductoare de Al cu secţiunea de 6 mm2 este 30 A, iar densitatea admisibilă de curent pentru Al, în
regim de pornire δp=20 A/mm2. Ţinându-se seama de încărcarea echilibrată a fazelor şi de un mers
simultan la plină sarcină a tuturor receptoarelor, să se determine secţiunea coloanei. Se va face
verificarea la densitate de curent în regim de pornire şi la cădere de tensiune.
Indicaţii
Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se conectează la faza R, cate
10 lămpi se conectează la faza S, respective la faza T. Cea mai încărcată va rezulta, în acest caz, faza
R; se va calcula secţiunea coloanei luînd în considerare curentul total din faza R,unde este racordat
electromotorul monofazat.
R
S
T
D

m M
10L 10L
m
a)prima metoda.Determinarea sectiunii prin calcul.
a)sectiunea necesara pt.electromotorul trifazat: m
P 4000 4000
IM = = = = 9,6 A. M
3U cos 1,73x380x0,7 x0,9 414
3lI cos 1,73x 25x9,6 x0,7 290,6
SM = = = = 1,1mm 2
U 34x7,6 258,4
b)sectiunea necesara electromotorului monofazat:
P 2000 2000
Im = = = = 14,4 A
U cos 220x0,7 x0,9 138
2lI cos 2 x 25x14,4 x0,7 504
Sm = = = = 3,3mm 2
U 34 x 4,4 149,6
S T = 1,1 + 3,3 = 4,4mm 2 ( s tan dard6.mm 2 )
I p = 24 x6 = 144A
144
p = = 24 A / mm 2  20 A / mm 2
6
2

Deci.este.necesara.o. sec tiune.mai.mare.si.anume.de.10mm

144
( pt.care p = = 14,4 A / mm 2 )
10
U  10%U
2lI p cos 2 x 25x144x0,7 5040
U p = = =  15V ,
S 34 x10 340
15x100
= 7%(bine)
220
b)A doua metoda
Alegerea sectiunii din tabele.
-Determinam valoarea curentului nominal al electromotoarelor.
-Cautam in tabele si luam sectiunea conductoarelor care corespunde sumei celor doi curenti nominali.
Facem toate verificarile-cu sectiunea aleasa-pt.a vedea daca ea corespunde sau nu.
P 4000
IM = = = 9,6 A
3U cos 1,73x380x 0,7 x 0,9
P 2000
IM = = = 14,4 A
U cos 220x 0,7 x 0,9
I T = 9,6 + 14,4 = 24 A( faza.cea.mai.incarcata − R −)
In cazul a patru conductoare de aluminiu izolate si montate in tub pt.intensitatea de 24 A este necesara,
din p.v.al densitatii curentului(deci al incalzirii conductoarelor), o sectiune intre 4 si 6 mm 2(luam
sectiunea normalizata imediat superioara: S=6 mm2).
Folosim acoperitor relatia pierderii de tensiune pt.electromotoare monofazate:
 2lI cos 2 x 25x 24 x 0,7 840
U = = = = 4,1V (1,8% − bine)
S 34 x6 204
Densitatea.decurent.la. pornire  20 A / mm 2 .
I p = 24 x6 = 144 A
144
p = = 24 A / mm 2  20 A / mm 2
6
Deci.e.necesara.o. sec tiune.mai.mare.si.anume.de.10mm 2 ( pt.care
144
p = = 14,4 A / mm 2 ).
10
U p  10%U .
2l
2lI cos 2 x 25x144x0,7
U p = = = 15V (7% − bine).
S 34 x10
49. O coloană electrică de 3x380/220 V cu lungimea l1 = 25 m alimentează un tablou la care sunt
racordate:
o un circuit cu lungimea l2 = 30 m care alimentează un electromotor trifazat având
puterea Pm =10 kW, cos=0,9, randamentul =0,9 şi Ipornire = 6 Inominal ;
o 51 becuri electrice de câte 100 W, la capătul a trei circuite monofazate cu lungimi
de câte l3 =35m ( câte 17 becuri alimentate din fiecare circuit).

Conductoarele coloanei şi circuitelor sunt din aluminiu cu rezistivitatea ρ = 1/32  mm2/m. Să se

determine secţiunile conductoarelor pentru fiecare circuit şi pentru coloană, considerându-se
pierderile de tensiune:
o pe circuitul electromotorului: 3% în regim normal de funcţionare şi 8% în regim de
pornire a electromotorului;
o pe circuitele care alimentează lămpile: 2%;
o pe coloană: 1%.
Secţiunile calculate se vor verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim admisibil în
regim de durată Iadm. se consideră, pentru circuitele monofazate:18 A pentru s = 2,5mm2, 23 A
pentru s = 4mm2, 30A pentru s = 6 mm2, iar pentru circuitele trifazate se consideră: 16 A
pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru s = 4 mm2, 27A pentru s = 6 mm2;
- densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20 A/mm2;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

l=30m U=3% M
l=25m l=35m
U=1%

U=2%
Rezolvare: Sectiunea necesara circuitului electromotorului
P 10000 10000
I= = = = 18,7 A
3U cos 1,73x380x0,9 x0,9 532,4
3lI cos 873,4
S= = = 2,4mm 2 (standardizat: S=2,5 mm2),Verificari:incalzirea conductoarelor
U v 364,8
Din tabele pt.trei conductoare de aluminiu de 2,5 mm2 montate in tub se admite un curent
maxim de 19A,deci ne incadram in valoare.
- Densitatea de curent din conductoare la pornirea electromotorului (maxim 20A/ mm2).
 Ip 112,2
Ip=18,7x6=112A;  = = = 44 A / mm 2 (mult prea mare).
S 2,5
Avem nevoie deci de o sectiune cel putin dubla:S=6 mm2.
-Pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului (admis maxim 8%)
3lI cos 5240,4 27 x100
U = = = 27V ( procentual = 7%(bine)
S 192 380
Sectiunea necesara este deci:S=6 mm2.
-Sectiunea necesara pentru circuitele lampilor
Vom repartiza lampile pe cele trei faze (17 lampi/faza)
P 1700 2lI 2 x35x7,7 539
I= = = 7,7 A; S = = = = 3,8mm 2 ( s tan dardizat4mm 2 )
U 220 U v 32 x 4,4 140,9
2 x 220
(unde U v = = 4,4V ).
100
-Sectiunea necesara pt.coloana.In cazul de fata se ia suma celor doua sectiuni:
Sc=6+4=10 mm2.
Verificari:Verificarea se va face numai la pierderea de tensiune admisa in coloana (1%),deoarece cele
doua sectiuni insumate corespund fiecare in parte la verificarile aferente.

3lI cos 1,73x 25x 26,4 x0,9 3,2 x100

U = = = 3,2V ( procentual = = 0,8%(bine)
S 32x10 380
50 Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit electric trifazat din
cupru, montat în tub, în lungime de 50 m, care va alimenta un electromotor de 20 kW, 3
x 380 V, cos  = 0,7; = 0,9, care admite la pornire o scădere a tensiunii de maximum
12%. Electromotorul absoarbe la pornire un curent egal cu 6 In. Pierderea de tensiune
(de durată) admisă în circuit la plină sarcină va fi de 3%, iar Cu = 57. Conform tabelelor
pentru trei conductoare de cupru cu secţiunea de 6 mm2 montate în tub, încărcarea
maximă de durată este 42 A, iar densitatea admisibilă de curent la pornirea
electromotoarelor pentru conductoarele de Cu este mai mică de 35 A/mm 2.

Ce se da :
• Coloana trifazata
• S=6 mmp, l=50m, Imax adm rg durata =42A , material Cu
•  _ max adm _ pornire = 35 A / mm 2
• Motor trifazat :
▪ 3*380/220V
▪ P=20 kW
▪ cos  =0.7
▪  = 0.9
▪ Ip=6*In
U [%] max adm _ pornire = 12%
▪
U [%] max_ adm _ motor _ in _ sarcina = 3%

Ce se cere :
• verificarea coloanei
 • redimensionarea sectiunii astfel incat sa fie repectate cerintele de cadere
max admisibila a tensiunii regim de pornire si functionare in sarcina a
motorului si respectiv respectarea cerintelor de incarcare : Curent maxim,
densitate de curent maxim admisa in cele doua regimuri de functionare

Up [%] 12%

U max_ adm _ pornire =
[V ]
Un = 380V = 0.12 * 380V = 45.6V
100 100
Uin _ sarc[%] 3%
U [%] max_ adm _ motor _ in _ sarcina = Un = 380V = 0.03 * 380V = 11.4V
100 100
Determinarea curentilor de sarcina nominala si de pornire

Pn =  * Pabs
Pn =  * 3  Un * In * cos
Pn
In _ motor _ trifazat =
 * 3  Un * cos

Pn 20000W
In _ motor _ trifazat = = = 48.2 A  42 A
 * 3  Un * cos 0.9 * 3 * 380V * 0.7
In _ motor _ trifazat  Imax _adm _rg_durata

Observam ca prima cerinta testata nu este indeplinita. Trecem mai departe si verificam si densitatea de
curent in regimul de pornire:

Ipornire = 6 * In = 6 * 48.2 = 289.2 A

Ipornire 289.2 A
pornire = = = 48.2 A / mm 2  35 A / mm 2
s 6mm 2
pornire   _ max adm _ pornire

Determinam sectiunea din conditia de respectare a densitatii maxime admise de curent in

regimul de pornire :

Ipornire 289.2 A
s _ min_ nec = = = 8.26mm 2
pornire 35 A / mm 2

Alegem sectiunea imediat superioara de 10 mm2

Din tabele ar trebui sa verificam si respectarea conditiei ref la incarcarea coloanei in regimul de
durata :

In _ motor _ trifazat  Imax _adm _rg_durata Neavand date in problema pt aceasta verificare trecem
mai departe!

Calculul caderilor de tensiune evident utilizand noua sectiune pentru coloana 10 mmp
 l
U = 3 * r * I * cos = 3 *  * * I * cos
s
1 * 50
Un = 3 * * 48.2 * 0.7 = 3 * 2.959V = 5,12V  11.4V
57 * 10
Un  U max_ adm _ rg _ sarcina
Upornire = 6 * Un = 5,12V * 6 = 30,7V  45.5V
Upornire  U max_ adm _ rg _ pornire