Sunteți pe pagina 1din 4

Variatia altitudinii i adancimii nivelului piezometric in regiunea Cornu

Manea Larisa-Cristina Anul I Turism, Grupa 108

Obiectiv: Obiectivul acestui proiect il reprezinta analiza valorii adancimii si altitudinii nivelului piezometric in regiunea Cornu. Nivelul apelor subterane, cunoscut sub denumirea de nivel piezometric, reprezinta pozitia suprafetei libere a apei subterane in raport cu un plan orizontal ce trece printr-un reper fix de la suprafata terestra. Variatia spatiala a nivelului piezometric si caractaristicile suprafetei piezometrice sunt relevate de aspectul hidroizohipselor si hidroizobatelor. Metode si rezultate: Hidroizohipsele sunt linii ce unesc punctele cu aceeasi valoare a altitudinii a nivelului piezometric. Aceasta altitudine a nivelului piezometric se determina prin efectuarea diferentei dintre altitudinea absoluta a forajului sau putului, determinata prin interpolare grafica. Realizarea hartilor cu hidroizohipse conduce la reliefarea suprafetei depozitelor subterane de apa.Pentru arealul analizat ( Fig.1) s-au identificat 11 surse de apa ce pot furniza date asupra nivelului piezometric. Cea mai mare valoare a altitudinii nivelului freatic este de 73m inregistrata la putul nr. 4, iar cea mai mica este de 59m inregistrata la putul nr. 10. Astfel, cu ajutorul metodei interpolarii grafice, valorile hidroizohipselor care se vor trasa sunt de 60, 64, 68 si 72. Intre altitudinea masurata a puturilor P4 si P5, ale caror valori a nivelului piezometric fata de cota 0 a Marii Negre se cunosc, 73m in primul caz si respectiv 70m, intre aceste valori se va determina punctul ce va avea valoarea altitudinii de 72m. Efectuand un numar suficient de operatii de interpolare, se vor obtine puncte ce au aceiasi valoare a altitudinii si se pot trasa hidroizohipsele. Gradientul hidraulic (I) exprima panta suprafetei piezometrice sau pierderea de sarcina hidraulica a doua puncte (H= ) situate pe linia de cea mai mare panta a suprafetei piezometrice si distanta dintre punctele considerate:

I=
Poate fi exprima in m/km sau . Prin intermediu relatiei prezentate anterior, pe Figura 1 am calculate gradientul hidraulic: I= , unde:

= altitudinea nivelului freatic a putului nr.4 =altitudinea nivelului freatic a putului nr.5 D=distant dintre puturile nr.4 si 5. I= = 0,75m/km.

Directia de curgere se poate determina prin procedeul geometric. Acest procedeu se

bazeaza pe alegerea a trei puturi/foraje situate sub forma unui triunghi, la care se cunosc altitudinile nivelului piezometric. In cazul reprezentat in Figura 1, doua surse( P7 si F4) au altitudini egale ale nivelului piezometric, si anume 67m, iar a treia sursa (P9) de 70m.In acest caz, directia de curgere este data de perpendicular dusa din P9 pe dreapta ce uneste P7 si F4. Directia de curgere a apelor subterne pe malul drept al raului Cornu este est-vest, iar pe malul stang al raului este nord-vest sud-est.

Hidroizobatele sunt linii ce unesc punctele cu aceasi valoare a adancimii nivelului piezometric. Harta cu hidroizobate (Figura 2) reprezinta adancimea nivelului piezometric in raport cu suprafata topografica. Metoda folosita pentru a trasa hidroizobatele este aceeasi ca si in cazul hidroizohipselor, si anume metoda interpolarii grafice. Conform Figurii 2, cea mai mare valoare a adancimii unui put este de 5m, iar cea mai mare valoare este de 10m. Hidroizobatele trasate au valorile de 10, 8, 6, 4 si 2m. Intre puturile P2 si P1, ale caror valori de adancime a nivelului piezometric se cunosc, 6m in primul caz si respective 3m; intre aceste valori se pot determina cele de 6m, respective 4m. Interpretare: Conform figurii1, hidroizohipsele urmaresc paralel curbele de nivel. Conform figurii2, hidroizobatele urmaresc paralel reteau hidrografica. Concluzie: Determinand gradientul hidraulic, am observant ca are o valoare relative mica. Rezulta faptul ca regiunea Cornu are ca sursa de alimentare stratului apa provenita din precipitatii, dar in anumite perioade ale anului si din raul Cornu. Caracterizandu-se printr-un gradient de scurgere scazut, zona Cornu reprezinta un sector de campie. Cunoasterea directiei de curgere a apelor subterane are o mare importanta in cercetarea si exploatarea resurselor de apa subterane. Rolul acestor doua harti (Figura 1 si 2) il constituie analiza apelor subterane si luarea de decizii privind modul de utilizare a terenurilor. In exemplul prezentat, fiind vorba de regiunea Cornu, o regiune de campie, harta ne ofera informatii privind necesitatea si tipul de constructii utilizate in exploatarea agricola a terenurilor-sisteme de irigatie sau canale de desecare- sau pentru forarea de puturi ce furnizeaza apa necesara unei localitati din apropiere.

Bibliografie
Pisota I., Zaharia Liliana, 2001, Hidrologie, Editura Universitare, Bucuresti. Tiscovschi A., Diaconu D, 2004, Meteorologie si Hidrologie-Lucrari practice, Editura Universitara, Bucuresti.