Sunteți pe pagina 1din 6

Scenarii de compensare al factorului de putere

Autori: Pop Adrian-Cornel, Czumbil Levente Coordonator: S.l. Dr. Ing. Mat. Dan Doru Micu

ABSTRACT: Acest breviar prezinta un studiu comparativ al metodelor de compensare a factorului de putere intr-o instalatie energetica complexa: globala ,individuala, sectoriala. Instalatia deserveste mai multe receptoare de puteri si destinatii diferite, pentru fiecare dintre acestea fiind disponibili anumiti parametri de caracterizare (puteri, factor de putere). De asemenea, instalatia se considera complet caracterizata in ceea ce privesc conductele electrice. In raport cu criterii tehnice si economice se alege apoi varianta de compensare optima.

1. Introducere
Intr-un circuit electric de curent alternativ sinusoidal apar trei notiuni de putere bine definite: puterea aparenta, puterea activa si puterea reactiva. Intre puterile P si Q exista o deosebire esentiala, care consta in faptul ca in timp ce puterea P corespunde unui transport de energie de la sursa la receptor, puterea Q este doar o marime determinata de cantitatea de energie inmagazinata in bobinele, respectiv condensatoarele din circuit: P = U I cos [W] (1) Termenul cos din expresia puterii active se numeste factor de putere. Factorul de putere este tot timpul subunitar, fiind cuprins intre 0 si 1 (in valoare absoluta). [1]

2. Cauzele unui factor de putere redus


Reducerea factorului de putere in retelele electrice este determinata de puterile reactive si deformante consumate de diferitele receptoare si chiar de unele elemente ale retelelor. Receptoarele inductive pot fi impartite in doua grupe importante: Receptoare inductive, care consuma putere reactiva necesara producerii campurilor magnetice proprii (motoare asincrone, cuptoare cu arc, echipamente electronice de putere, masini sincrone subexcitate, etc.); Receptoare capacitive, care produc putere reactiva (masini sincrone supraexcitate, condensatoare statice, linii electrice aeriene de inalta tensiune sau linii electrice subterane functionand cu sarcina redusa si avand un efect predominant capacitiv).

3. Efectele unui factor de putere redus


Un factor de putere redus are o serie de consecinte negative asupra functionarii sistemului energetic. Principalele consecinte sunt urmatoarele: Cresterea pierderilor de putere activa; Investitii suplimentare; Cresterea pierderilor de tensiune in retea; Reducerea capacitatii instalatiior energetice;

4. Imbunatatirea factorului de putere prin folosirea mijloacelor naturale


Masurile preconizate pentru imbunatatirea factorului de putere trebuie sa conduca la micsorarea puterii reactive circulate, cat si a puterii deformante din instalatiile electrice. Pe masura ce sistemul energetic contine o configuratie mai complexa, problema realizarii unui factor de putere cat mai ridicat (peste valoarea neutrala 0.92 sau 0.93) in toate punctele devine deosebit de dificila. Masurile ce trebuie luate se impart in urmatoarele categorii principale: masuri cu cacarter tehnico-organizatoric si masuri speciale. Masurile tehnico-organizatorice conduc la marirea factorului de putere prin eliminarea cazurilor si conditiilor care determina scaderea acestuia sub valoarea sa nominala. Ele pot fi realizate cu minim de efort financiar si uman, solicitand insa o atentie deosebita in analizarea si studierea situatiei concrete a fiecarui receptor in parte si a ansamblului de consumatori, precum si a retelei electrice in zona respectiva. In aceasta categorie de masuri intra cele care urmaresc functionarea transformatoarelor electrice la un regim optim din punct de vedere al pierderilor, montarea transformatoarelor de puteri mai mici, marirea coeficientului de incarcare a motoarelor asincrone, limitarea timpului de mers in gol, executarea unor reparatii de calitate la motoarele asincrone, etc. Tot in aceasta categorie de lucrari se incadreaza si cele legate de punerea la punct a procesului tehnologic in diferite intreprinderi in scopul imbunatatirii regimului energetic al echipamentului si al factorului de putere. Masura priveste utilajul tehnologic si modul de utilizare, intretinere si reparare a acestora. De asemenea intra cele legate de: stabilirea unei configuratii pentru retelele electrice si a unor circulatii de puteri active si reactive care sa conduca la consumuri tehnologice cat mai reduse si la imbunatatirea factorului de putere, coordonarea masurilor in zona pentru imbunatatirea factorului de putere, eleborarea bilantului energiei reactive, organizarea sistemului informational, etc. Masuri speciale sunt acele masuri care se iau in cadrul planurilor de investitii si care conduc la cresterea factorului de putere general al instalatiilor prin reducerea puterii reactive consumate de receptoare precum si a puterii deformante. In aceasta categorie de masuri intra montarea de noi surse de energie reactiva in sistemul energetic si la consumatori, montarea de filtre pentru limitarea efectelor date de puterea deformant; trecerea la tensiuni superioare a unor retele si eliminarea dublelor transformari; realizarea de noi linii electrice de transport pentru a evita functionarea celor existente la sarcini ce depasesc zona puterii naturale, etc. In scopul ridicarii factorului de putere neutral 1 la valoarea ceruta, dupa ce au fost epuizate toate mijloacele naturale, se va lua in considerare instalarea de surse specializate. Din aceasta categorie fac parte: Bateriile de condensatoare, automatizate. Compensatoarele sincrone.

5. Compensarea instalatiilor cu ajutorul bateriilor de condensatoare


Se folosesc in general pentru puteri de compensat ce nu depasesc 50 MVAr . 5.1 Calculul bateriei de condensatoare 1.)Puterea reactiva Determinarea puterii reactive a bateriei de condensatoare se face pe baza relatiei Qc = P1 (tg1 tg 2 ) 2

(2)

La compensarea individuala a transformatoarelor, puterea bateriei va acoperi numai necesarul la mers in gol al acestora Qc 0 (0,1...0,2) S nT (3) Bateriile comutabile automat pot fi fractionate in mai multe trepte de putere. In acest mod, bateria se adapteaza la curba de sarcina reactiva, iar consumatorul nu va debita energie reactiva in sistem la sarcini reduse. 2.) Conditii pentru compensarea cu condensatoare Suprasarcinile maxim admise de condensatoare in regim de durata, in raport cu valorile nominale, sunt : I Mc = 1,3 I nc ; (4) U Mc = 1,1 U nc ; (5) QMc = 1,43 Qnc . (6) Suprasarcinile pot aparea datorita : variatiilor mari de tensiuni (laminoare, cuptoare cu arc) ;Armonicilor superioare de curent si tensiune generate de receptoare deformante 5.2 Conectarea si deconectarea bateriilor de condensatoare La comutatia bateriilor apar supracurenti si supratesiuni. Din punct de vedere al acestor fenomene bateriile de condensatoare pot fi: simple, in cazul in care in apropierea lor nu exista alte baterii care ar putea mari curentul de conectare, si in trepte, al caror curent de conectare este marit in mod apreciabil de condensatoarele conectate la retea. Instalatia de descarcare trebuie sa asigure scaderea tensiunii sub valoarea maxim admisa U adm = 50V in timpul de descarcare t d de maxim 5 minute la bateriile de MT si de maximum 1 minut la bateriile de JT. [2]

6. Eficienta economica a compensarii puterii reactive


La un consumator, eficienta economica a compensarii puterii reactive poate fi caracterizata prin durata de amortizare a investitiei pentru instalatiile de compesare (recuperarea investitiei se face pe baza economiilor energiei electrice consumate).

7. Exemplu de calcul
Rezistenta liniei Reactanta liniei Admitanta liniei Pierderile de putere activa Pierderile de putere reactiva Aportul capacitiv al cablurilor
Rlinie = X linie = r0 l [ ] nrcablur

Ylinie

x0 l [] nrcabluri = nrcabluri Y0 l [S ]

Plinie =
Qlinie =

P2 U n 2
2

Rlinie [kW ]
X linie [kVAr ]

P2 U n 2
2

2 Qc = Y U n [kVAr ]

Tabel 1.Calculul parametrilor liniilor electrice


3

Componenta activa a tensiunii de scurtcircuit Componenta reactiva a tensiunii de scurtcircuit Rezistenta echivalenta a transformatorului Reactanta echivalenta a transformatorului Pierderile de putere reactiva in Fe Pierderile de putere activa Pierderile de putere reactiva

ur =

PCu 100 [%] ST

2 u x = u sc u r2 [%]

Rtrafo = X trafo =
QFe =

ur U 2 [ ] ST u x U 2 [ ] ST

Ptrafo

i0 S trafo kVAr 100 P2 = PFE + 2 2 RT [kW ] Un

Qtrafo = QFe +

P2 X T [kVAr ] 2 U n 2

Tabel 2.Calculul parametrilor transformatoarelor In aceasta lucrare ne propunem sa evaluam eficienta masurii de compensare a energiei reactive cu baterii de condensatoare, intr-o instalatie electro-energetica cu o configuratie complexa [Anexa 1]. Pentru aceasta, mai intai se evalueaza puterile consumatorilor in toate nodurile instalatiei, se realizeaza bilanturile electro-energetice la nivel de grupuri de consumatori, pe joasa tensiune, pe medie tensiune, iar in final in statiile de racord adanc de pe inalta tensiune. Pe structura de calcul construita cu ajutorul programului Mathcad, se ruleaza mai multe scenarii de consum. Astfel, se considera un prim caz cand incarcarea transformatoarelor este minima, cateva cazuri intermediare cu incarcari diferite, precum si o incarcare nominala a transformatoarelor, deci a instalatiei in ansamblu. Modelul de calcul implementat in programul Mathcad a fost astfel conceput, incat sa se lucreze convenabil cu rezultate matriciale, usor de initializat si usor de extras. [3] Se mentioneaza ca instalatia electro-energetica analizata este reala, insa au fost adoptate anumite simplificari privind considerarea in exclusivitate a regimului sinusoidal, fara poluatori armonici. Datele numerice privind consumatorii si elementele de retea din instalatie pot fi oricand modificate, astfel incat sa se studieze convenabil diverse scenarii de consumatori si structuri de instalatie, pe configuratia definita. Ne asumam drept contributii constructia programului de calcul al scenariilor de compensare, studierea detaliata a configuratiei instalatiei electro-energetice de forta, analizarea rezultatelor obtinute din prisma variantelor tehnice posibile si a eficientei economice. Mai jos, sunt redate cateva esantioane din rezultatele cuantificate in acest studiu.
Fara compensare
Incarcare TRAFO S[17%] S[27%] S[37%] S[47%] S[57%] S[67%] Pa [MW] 20.835 30.052 48.087 66.123 84.157 102.192 Pt[MW] 21.623 31.052 49.396 67.837 86.376 105.015 P[MW] 0.788 1.000 1.309 1.714 2.219 2.823 P [%] 3.644 3.220 2.650 2.527 2.569 2.688

S[77%] S[87%] Incarcare TRAFO S[17%] S[27%] S[37%] S[47%] S[57%] S[67%] S[77%] S[87%] Incarcare TRAFO S[17%] S[27%] S[37%] S[47%] S[57%] S[67%] S[77%] S[87%] Incarcare TRAFO S[17%] S[27%] S[37%] S[47%] S[57%] S[67%] S[77%] S[87%] Incarcare TRAFO S[17%] S[27%] S[37%] S[47%] S[57%] S[67%] S[77%] S[87%]

120.228 139.063 Pa [MW] 20.835 30.052 48.087 66.123 84.157 102.192 120.228 139.063 Pa [MW] 20.835 30.052 48.087 66.123 84.157 102.192 120.228 139.063 Pa [MW] 20.835 30.052 48.087 66.123 84.157 102.192 120.228 139.063 Pa [MW] 20.835 30.052 48.087 66.123 84.157 102.192 120.228 139.063

123.753 143.400 Pt[MW] 21.531 30.813 49.059 67.414 85.883 104.467 123.164 142.776 Pt[MW] 21.547 30.855 49.115 67.479 85.971 104.564 123.267 142.885 Pt[MW] 21.606 31.007 49.331 67.755 86.278 104.901 123.624 143.254 Pt[MW] 21.615 31.031 49.366 67.799 86.331 104.962 123.693 143.330

3.525 4.337 P[MW] 0.696 0.761 0.972 1.291 1.726 2.275 2.936 3.713 P[MW] 0.712 0.803 1.028 1.356 1.814 2.372 3.039 3.822 P[MW] 0.771 0.955 1.244 1.632 2.121 2.709 3.396 4.191 P[MW] 0.780 0.979 1.279 1.676 2.174 2.770 3.465 4.267

2.848 3.024 P [%] 3.233 2.470 1.981 1.915 2.010 2.178 2.384 2.601 P [%] 3.304 2.602 2.093 2.010 2.110 2.268 2.465 2.675 P [%] 3.568 3.080 2.522 2.409 2.458 2.582 2.747 2.926 P [%] 3.609 3.155 2.591 2.472 2.518 2.639 2.801 2.977

Compensare individuala

Compensare mixta

Compensare pe medie PT si SRA

Compensare pe medie SRA

Tabel 3.Variatia pierderilor in functie de puterea sarcinii Pa Puterea activa utila; Pt Puterea activa totala; P Pierderi de putere active;
Factorul de putere pe bara de 110kV Tip Compensare Fara Compensare 0.727 Comp. Individuala 0.962 Comp. Mixta 0.963 Comp. pe MT 6kV SRA 0.958 Comp. pe MT PT SRA 0.943

Tabel 4. 5

Baterii JT Pretul Bateriilor JT Baterii MT Pretul Bateriilor MT Pret Total Economie anuala energie activa Economie anuala energie reactiva

Comp. Individuala 33.590 1.680 4.190 0.272 1.952 4.972 10.77

Comp. Mixta 26.485 1.324 11.790 0.766 2.090 4.309 10.77

Comp. Medie PT-SRA 0.000 0.000 37.720 2.452 2.452 0.067 10.77

Comp. Medie SRA 0.000 0.000 38.055 2.474 2.474 0.027 10.77

UM MVAr milRON MVAr milRON milRON milRON milRON

Tabel 5. Analiza economica


Tronson IT- SRA1 lin1 IT- SRA2 lin1 IT- SRA3 lin1 IT- SRA4 lin1 SRA1-PT112 SRA2-PT201 SRA2-PT204 SRA2-PT205 SRA2-PT209 SRA2-PT210 SRA3-PT304 SRA3-PT305 SRA3-PT307 PT107 - Cons1 PT107 - Cons2 PT107 - Cons4 PT107 - Cons5 PT304 - Cons1 PT304 - Cons2 PT304 - Cons4 Petromar 1 Petromar 2 Fara compensare 73.568 56.603 60.525 36.191 0.008 0.857 2.137 3.052 2.784 0.017 2.776 2.457 0.056 5.901 16.463 9.022 14.465 19.470 16.411 6.589 0.613 1.531 Comp. Individuala 64.471 55.763 57.327 30.961 0.001 0.384 0.959 1.552 1.388 0.005 0.575 0.958 0.026 2.854 11.005 4.595 9.751 3.006 7.909 3.939 0.314 0.786 Castig [%] 12.365 1.484 5.284 14.451 83.640 55.193 55.124 49.148 50.144 68.235 79.287 61.009 53.571 51.635 33.153 49.069 32.589 84.561 51.807 40.219 48.777 48.661 Comp. Mixta 64.491 55.817 57.218 31.070 0.001 0.416 1.036 1.654 1.482 0.006 0.547 0.912 0.031 2.854 11.005 4.595 9.751 3.006 7.909 3.939 0.613 1.531 Castig [%] 12.338 1.389 5.464 14.150 83.640 51.459 51.521 45.806 46.767 65.841 80.295 62.882 44.643 51.635 33.153 49.069 32.589 84.561 51.807 40.219 0.000 0.000 Comp. MT SRA 64.876 55.776 57.411 30.980 0.002 0.416 1.036 1.654 1.482 0.002 0.641 1.032 0.028 5.901 16.463 9.022 14.465 19.470 16.411 6.589 0.613 1.531 Castig [%] 11.815 1.461 5.145 14.399 81.550 51.459 51.521 45.806 46.767 90.824 76.909 57.998 50.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 Comp. MT PT SRA 64.863 55.771 57.389 30.980 0.004 0.722 1.683 2.626 2.480 0.008 1.840 1.814 0.033 5.901 16.463 9.022 14.465 19.470 16.411 6.589 0.613 1.531 Castig [%] 11.833 1.470 5.181 14.399 49.740 15.753 21.245 13.958 10.920 53.335 33.718 26.170 41.071 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Tabel 6. Pierderi pe tronsoane exprimate in kW

Bibliografie:
[1] Emil Simion, T. Maghiar, Electrotehnica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1981. [2] Andrei C. Cziker, Mircea Chindris, Managementul energiei electrice. Aplicatii, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2004. [3] Dan Doru Micu, Andrei Ceclan, Metode numerice. Aplicatii in ingineria electrica. Programe si algoritmi Mathcad, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2007.

Evaluare