ChE 410: Calculații în Inginerie Chimică 2 Note de curs

OXIDAREA SULFURULUI Ș I A COMPUȘ ILOR SĂI

A. ARDERA SULFURULUI NEFINISAT

Sulfura brută este o combinaț ie de sulf pur ș i materiale INERTE, care nu se ard în timpul combustiei ș i
se separă în cenuș ă.
Sulfura elementară nearsă poate fi pierdută în cenuș ă, rezultând într-o gazificare incompletă a S-ului brut încărcat.
Gazele provenite din arzător constau în SO2, O2, N2, AȘ ADAR3si apa. Analiza gazului de ardere Orsat nu include SO3,
deoarece este solubil în apă.
Reacț ii
Reac ț ia Principală: S AȘ + AOCĂ
2 2

Reac ț ie secundară: S +AȘ 3 ⁄ O2A CĂ3

2
Calculul Oxigenului Teoretic:
Teoretic O2(S AȘ A CĂ2) = total atom S
oTeoretic O2(S AȘ A CĂ3) = total atom 3 S *⁄
2
Oxigenul teoretic se bazează pe conversia în SO2cu excepț ia cazului în care se specifică altfel
Determinarea excesului de O2 ș i a procentului de exces O2 ar trebui să identifice dacă calculele se bazează pe
conversia sulfului în SO2 sau SO3.
2 2 (− ℎ 2 )
o% 2( )=
2 ℎ ( )
∗ 100%
2 2

2 2 (− ℎ 3 )
o% 2( )=
3 ℎ ( )
∗ 100%
2 3
Fluxuri: Gaz de ardere (ORSAT): SO2COMPLETE: ASA2
O2 O2
N2 N2
Sulfur brut AȘ A3
oPure S H2O
Inertii
Cenuș ă: Inerti
Aer Poate conț ine S nears

B. PRAJIREA PIRITILOR DE FIER

Pirită de fier se referă la minereul de sulf, cel mai frecvent ars pentru SO.2fabricare.
Este constituit în principal din sulfura de fier (FeS)2),
cantităț i mici de sulfuri metalice ș i cantităț i apreciabile de total
materiale incombustibile, numite GANGUE.
Reacț ii:
Principala reac ț ie: 4FeS2+ 11 O 8 2SO2+ 2Fe2O3
Reac ț ie secundară: 4FeS2+ 15 O 8 2SO3+ 2Fe2O3
Calculul oxigenului teoretic:
O Teoretică O2(FeS2AȘ A2) = numărul total de moli FeS11
2*⁄
4
O Teoretic O2(FeS2 Aș adar3) = total moles FeS2⁄*4 15
În timpul arderii, zgura ș i oxidul de fier ajung în cenuș ă. FeS nears.2poate fi, de asemenea, prezent în
cenuș ă
1
ChE 410: Calculul ingineriei chimice 2 Notițe de curs

Orice formare a SO2în cenuș ă este foarte mic ș i poate fi neglijat.

Aș adar3poate fi absorbit în cenuș ă de către oxidul de fier ș i FeS nears2
Fluxuri: Gaz de ardere (ORSAT): SO2COMPLET: A Ș A2
O2 O2
N2 N2
pirite de fier Aș adar3
oFeS2 H2O
oGangue Cenuș ă
Fe2O3
Aer Poate conț ine FeS nears.2ș i a absorbit AȘ A3

Probleme legate de arderea sulfului brut ș i a piritelor de fier:

1. Calcule bazate pe analiza sulfurului brut
Sulfura brută care analizează 95% S ș i 5% inerte este arsă cu 65% aer în exces (S→SO)2Aerul este furnizat la 30°C, 740 mmHg cu
80% RH. Analiza cenuș ii arată 10% S ș i 90% inerte. 90% din S gazificat arde în SO.2, restul la SO3.
Calculează:
a.% aer în exces (S → SO 3) c. m3aer/ kg S brut
b. Analiza completă a gazului de ardere
2. Calcula ț ii bazate pe analiza gazelor de ardere
Gazul de ardere dintr-un arzător de sulf analizează 9,2% SO 2, 7.13% O2ș i 83.67% N2Sulfura brută conț ine 82%
sulf pur ș i analiza zgurii arată 20% sulf nears.
Calculează:
a.% aer în exces (S → SO 2) c. m3de aer saturat (28°C, 750 mmHg)/kg S brut
b.% aer în exces (S → SO 3) d. m3de gaz de ardere (300°C, 730 mmHg)/ kg S brut
3. Calcula ț ii bazate pe analiza gazului de ardere
Gazele de la un arzător de sulf au următoarea analiză: 9.86% SO28.54% O2, 81.60% N2. După o trecere a gazelor
printr-un catalizator, analiza este de 0,605% SO 2, 4.50% O2, ș i 94,9% N2Ce procent din SO2intra
converterul a fost oxidat la SO3?
4. Calcula ț ii bazate pe analiza piritei
Fini de pirite care conț in 85% FeS2ș i 15% materie inertă sunt încărcate într-un arzător. O analiză a zgurii arată 11,11% FeS2,
66,63% Fe2O32,66% SO3ș i 19.6% zgură. Aerul este furnizat cu 17.33% în exces (FeS2→ SO3) la 25°C, 740 mmHg ș i 80%
RH. Dacă 8% din SO3formatul este absorbit în cenuș ă.
Calculează:
a.% aer în exces (FeS → SO 2) c. Analiza Orsat a gazului de ardere
b. % din FeS2încărcat pierdut în cenuș ă d. m3a gazului de ardere la 350°C ș i 750 mmHg / kg pirită
5. Junc ț iunea din arderea piritelor de fier care con ț in 85% FeS2şi 15% de zgură conţine 1% S sub formă de FeS2. Cum
multe kilograme de FeS2sunt pierduț i în cenuș a pe 100 lb de pirite ardente?
6. cenu ș a din arderea piritei de fier care con ț ine 85% FeS2ș i 15% zgură conț ine 1% S ca SO3Cum
multe livre de FeS2sunt pierduț i în cenuș a pe 100 lb de pirite arse?
7. Fines de pirite uscate con ț inând 82% FeS2ș i 18% zgură este arsă într-un arzător Herreshoff. Zgura produsă
conț ine 3.06% SO3ș i fără FeS nears2. Analiza gazelor de ardere a arătat 8,16% SO2, 8.46% O2ș i 83,38% N2.
Calculează:
a. % of the FeS2încărcat convertit în SOb2. % aer în exces (FeS2→ AȘ A2c. analiză completă a gazului de ardere

2
ChE 410: Calculul Ingineriei Chimice 2 Caiete de curs

8. În arderea piritei con ț inând 92% FeS2ș i 8% steril, 12% din FeS2încărcat este pierdut în cenuș ă. O parte parț ială
analiza cenuș ii arată de asemenea 5,31% SO3. Analiza Orsat a gazelor de ardere arată 6,75% SO26,88% O2ș i 86,38%
N2Aerul este furnizat la 23 C, 743 mmHg ș i 88% umiditate relativă. Calculează:
a. % aer în exces (FeS2→ AȘ A2) c. m3aer/ kg pirite
b. % aer exces (FeS2→ AȘ A2 d. m3de gaz de ardere (250 C, 750 mmHg)

C. PRODUCEREA ACIDULUI SULFURIC Ș I A OLEUMULUI

Acidul sulfuric (uleiul de vitriol) este unul dintre cele mai importante dintre toate substanț ele chimice fabricate. Nu este doar unul dintre
reagenț ii cei mai comuni în laborator, dar cantităț i enorme din acesta sunt utilizate în multe dintre industrii,
în special în rafinarea petrolului, fabricaț ia nitroglicerinei, a carbonatului de sodiu ș i a îngrăș ămintelor.
Acidul sulfuric a fost produs istoric prin două metode: Procesul Contract ș i Procesul Camerei.
Ambele implică formularea SO2într-un arzător folosind fie sulf brut, fie pirita: urmat de conversie
al SO2către SO3; ș i adsorb ț ia SO3în apă pentru a obț ine acid sulfuric ș i oleum.

1. PROCES DE CONTACT:
a. ARZĂTOR
Sulfura brută, pirită de fier (uneori referită ca minereu de fier) sau sulf pur ș i minereu amestecat pot fi
încărcat în arzător pentru oxidare.
Aer primar ca sursă de oxigen
b. CONVERTER
Procesul de contact implică oxidarea catalitică a SO2către SO3utilizând pentoxid de vanadiu sau
platină dispersată în azbest sau gel de silice ca ș i catalizator în condiț ii adecvate într-un echipament
cunoscut sub numele de convertor. Reacț ia este:
AȘ A CĂ2+ ½ O2 ASA3
Două sau mai multe convertoare pot fi în serie ș i aer suplimentar (numit aer secundar) poate fi furnizat.
Factorii care favorizează reacț ia în faț ă:
Men ț ine temperatura la 425 C
2. Cre ș te concentra ț ia de SO2ș i O2
3. Îndepărtează câteva SO3prin frecare
c. ABSORBAN Ț I DE GAZE
SO3din gazele din convertizoare este absorbit prin trecerea contracurentă a gazelor (în sus)
ș i absorbind lichidul (în jos) în turnuri umplute cu ceramică. Acidul sulfuric se formează prin reacț ia:
AȘ A2+ H2O H2AȘ A CĂ4
Această absorbț ie nu poate fi realizată satisfăcător doar prin apă, deoarece presiunea de vapor a
apa este suficient de înaltă pentru a cauza formarea unei ceț uri acide care împiedică absorbț ia. Astfel, este
este obiș nuit să se hrănească soluț ie de acid sulfuric.
Acidul de 98% a fost găsit ca fiind cel mai eficient agent de absorbț ie pentru a produce acid sulfuric fumegând.
cunoscuta si sub denumirea de oleum. Apa este adaugata produsului pentru a obtine grade de concentratii mai mici.
Pentru a determina dacă o oxidare suplimentară a SO este necesară2către SO3are
parte în absorbtor, gazele reziduale sunt
comparat cu convertorul de gaz. Dacă O2în gazul de evacuare este mai puț in de O2în convertorul de gaz, oxidare
a avut loc

3
ChE 410: Calculul Ingineriei Chimice 2 Note de curs

Pentru scopuri de calcul, dacă agentul absorbant este acid diluat, se va presupune că este acid sulfuric concentrat.
se formează acid; dacă agentul absorbant este acid concentrat, se va presupune că se formează oleum. Un oleum de 20%
produs înseamnă că conț ine 20% SO3ș i 80% H2Aș adar4.
Diagrama de flux a procesului de contact

Gaz rezidual Medie absorbitivă

Absorber de gaz Solutie de acid sulfuric
(poate dilua sau un)
GAS acid concentrat
ABSORBER

Gaz de ardere
Sulfură brută ARZĂTOR (SO2, AȘ A3, CATALITIC Convertor de gaz Acid concentrat
Pirita O2, N2) CONVERTOR (SO2, AȘ A3, O2, N2) sau Ulei
Sau
Sulfură pură ș i minereu amestecate

Cenuș ă
Aer Primar Aer secundar

[Link] CAMEREI
Metoda de fabricaț ie utilizată exclusiv până în anii recenț i ș i încă foarte răspândită
Mult mai complicat decât procesul de contact. Conversia apei, dioxidului de sulf ș i oxigenului în
acidul sulfuric se realizează prin acț iunea catalitică a oxizilor de azot.
Reacț iile sunt efectuate în camere mari căptuș ite cu plumb, în care se introduc oxizi de azot, dioxid de sulf,
vaporul ș i aerul sunt introduse în proporț ii adecvate.

Probleme legate de producț ia de acid sulfuric:

Două sute cincizeci de lire pe oră de 98% H2AȘ A4intra într-un turn de absorbț ie al unei plante de acid sulfuric prin contact.
Dacă se produce 20% oleum pe oră, câte livre de SO3sunt absorbite?
[Link] uscate sunt arse cu aer uscat într-o instala ț ie pentru fabricarea acidului sulfuric prin procesul de contact. Cenu ș a
conț ine 2% w S (prezent ca SO3Ș aptezeci de mii de picioare cubice de gaz de ardere (măsurat la 730 mmHg ș i 200⁰F)
este produs pe oră. O analiză a gazului de ardere arată 20% SO2ș i 7% O2Gazul arzător este trecut prin
un absorbant, unde tot SO3este îndepărtat ș i apoi este condus într-o cameră de catalizator de contact. Cinzeci ș i nouă ș i
jumătate de kilogram de H 70%2AȘ A CĂ4este folosit pe oră pentru absorbț ia SO3 în gazul de ardere. Nouăzeci la sută H2Aș adar4
se formează în absorbant. Nu SO3se formează în absorbant. Calculează procentul de FeS2în pirită uscată.
3. Un arzător de sulf, arzând sulf cu o puritate de 98% cu aer uscat, a evacuat gaze la 1300°F con ț inând 16% SO2, 5% O2, ș i
79% N2Atât sulful cât ș i aerul furnizat sunt la 80°F. Căldura de combustie a sulfului la SO2este 127690

4
ChE 410: Calculii Ingineriei Chimice 2 Notații de curs

BTU/lbmole la 25°C. Gazul de ardere este amestecat cu mai mult aer uscat (aer secundar) ș i este trecut printr-un converter.
Analiza convesorului de gaz arată 4.2% SO2, 7.5% O2ș i 88,3% N2Un absorbtor elimină ulterior 95% din
SO-ul 3în convertorul de gaz prin absorbț ia acestuia în 97% H2AȘ A CĂ4pentru a produce 100% H2AȘ A CĂ4soluț ie. Nu SO3se formează în
absorbtia.
a. Calcula ț i volumul de aer secundar furnizat la 80°F ș i 735 mmHg per 100 lbs de sulf impur care intră.
b. Câte livre de H 97%2Aș a că4soluț ia trebuie furnizată pe mol de gaz converter fără SO3?

D. PRODUC ȚIA DE LICHI OR DE BISULFIT

În producț ia de liquir de bisulfit, gazele de la arzătorul de sulf trec printr-un răcitor, o entrainment
separator ș i apoi într-un turn de absorbț ie.
În turn, este făcut să intre în contact cu laptele de var sau var stins (var amestecat cu apă), pentru a forma
bisulfit
Varul este un amestec de CaO, MgO ș i substanț e inerte.

Următoarele reacț ii au loc:

1. SLAKER CaO + H20 Ca(OH)2
MgO + H2O Mg(OH)2
2. TURN DE ABSORB Ț IE:
a. Reac ț ii principale: Ca(OH)2+ 2SO2 Ca(HSO3)2
Mg(OH)2+ 2SO2 Mg(HSO3)2
b. Reac ț ii laterale: Ca(OH)2+ SA3 CaSO4+ H2O
Mg(OH)2+ SO3 MgSO4+ H2O
H2O + SO3 H2AȘ A CĂ4
Aș a că2+ ½ O2 AȘ A CĂ3
Lichidul bisulfit este compus din amestecuri de bisulfiti de Ca ș i Mg, sulfaț i de Ca ș i Mg, H2AȘ A CĂ4, inerte ș i apă.
Analiza lichidului de bisulfit este de obicei raportată în termeni de %SO2, atât „liber” cât ș i prezent ca bisulfiț i.

Probleme legate de producț ia de lichior de bisulfit:

Arderea S-ului brut, care con ț ine 95% S ș i 5% inerte, produce un gaz al cărui analize orsat arată 11,40% SO. 2,
7,76% O2, ș i 80.84% N2Zece procente din totalul de sulf încărcat se pierd în zgură, gazele arzătorului sunt răcite.
ș i absorbit în laptele de var obț inut prin stinsul varului, care constă din 58% CaO, 32% MgO ș i 10% inerte cu apă.
Lichidul de bisulfit format conț ine 12% SO2, din care 2% este liber ș i restul se prezintă sub formă de bisulfiț i. Analiza Orsat
gazul de deș euri arată că conț ine 7,39% O2ș i 92,61% N2. Calculează:
a. kg lichid de bisulfite/ kg sulf brut c. kg de apă folosită pentru stins/ kg sulf brut
b. kg var consumat/ kg sulf brut

2. Prăjirea piritelor care con ț in 85% FeS2ș i 15% de zgură utilizează 40% aer în exces (FeS2pentru SO2) furnizat la o rată
de 358m3/hr la 23 degC, 743 mmHg ș i 88% umiditate relativă. O analiză parț ială a cenuș ii a arătat 25.92% FeS2ș i 17.83%
cangaj. Numai 65% din FeS2gazificat este convertit în So2, iar restul la SO3. Gazele de ardere sunt răcite ș i
încărcat într-un convertor împreună cu var stins care conț ine 75% CaO, 25% MgO. Dacă 850 kg/oră de lichid bisulfit
sunt produse fără oxidarea SO.2către SO3are loc. Să presupunem că toate SO2convertit în bisulfit. Calculează:
kg/oră de var
b. kg/oră de apă pentru stâlcire
c. analiza completă a gazului de ardere

5
ChE 410: Calculul ingineriei chimice 2 Note de curs

PRODUCȚIA CALCEI

Varul poate fi obț inut prin calcinarea calcarului, care este un amestec de CaCO.3, MgCO3ș i inerte.
Calcinarea se desfăș oară într-un cuptor unde căldura folosită pentru calcinare provine din arderea unui combustibil.
Reacț ii:
CaCO3 CaO + CO2
MgCO3 MgO + CO2
CaO, MgO ș i substanț ele inerte se combină pentru a forma varul.
În unele cazuri, calcinarea poate să nu fie completă, astfel încât calcarul subcopt poate conț ine cantităț i mici de CaCO.3
ș i MgCO3care poate fi raportat în termenii CO-ului său2conț inut.
Gazele de cuptor formate după ardere ș i calcinare conț in produsele de ardere, CO2de la
calcinarea calcarului ș i posibila vaporizare a apei din aer ș i dacă se foloseș te calcar umed.
CO2ș i H20 din calcinare TREBUIE SEPARAT de restul produselor de combustie, când
determina consumul de combustibil ș i producț ia de var.
Raportul de combustibil = cantitatea de var formată per cantitatea de combustibil

Analiza de calcul depinde de faptul dacă combustibilul conț ine nitrogen neglijabil sau considerabil.2.
oDacă N2în combustibil este neglijabil, combustibilul este legat de gazul din cuptor folosind theo O2ca substanț a legătoare.
oDacă N2în
combustibil este considerabil, substanț a legăturii este suma N2din combustibil ș i N2pentru
teoretic O2.
. N2combustibil de forma + N2pentru theo O2= N2din combustibil + [ teo O2(79/21)]

Probleme în producț ia de var:

1. (N2 neglijabil în combustibil). Arderea calcarului care con ț ine 65% CaCO3, 25% MgCO3ș i 10% inerte, folosind gaz
un amestec format din 75% etan ș i 25% propan produce un gaz de ardere care conț ine 22,07% CO2, 0.9% CO, 3.02%
O2ș i 74% N2. Calculaț i:
a. raportul de combustibil prin greutate

b. % aer în exces
2. (Considerabil N2în combustibil). O fabrică de calcinare care produce 10 tone de var/zi, formată din 83% CaO, 5%
CaCO3ș i 12% substanț e inerte. Combustibilul utilizat este gaz de cărbune, analizând 5.9% CO, 53.2% H2, 29.6% CH4, 4.1% CO2, 0.7%O2ș i
6,5%N2intrând la 25degC, 740 mm Hg cu 80% umiditate relativă. Analiza Orsat a gazului din cuptor arată 10.63% CO20,66% CO
0.66% H2, 6.75% O2ș i 81,3% N2. Calculează:
a. kg de calcar încărcat/zi
b. m3de gaze de cărbune/zi
c. % exces O2.
O planta incinereaza calcar, care analizeaza 52% CaO, 41% CO2 si 7% inerti, folosind carbune care analizeaza 90% C
10% cenuș ă. Produsul de var obț inut conț ine 3% CO2 ș i 1% C netratat. Gazul superior arată 22% CO2, 1% CO
ș i 87% N2. Calculează:
a. Kg [Link] cărbune
b. b. Raport de combustibil