MASA DE PATE

MODALITI DE DECORARE
Masa de Pate trebuie s fie
luminoas i aerisit, aa cum
sugereaz insi primvara. Aceasta nu
inseamn c trebuie neaprat s
eliminai din peisaj vechile piese
(vesela, pahare, farfurii etc.), ci
presupune o regndire a decorului
astfel inct el s dea impresia de
cldur i veselie i s creeze o
atmosfer propice acestei srbtori.
Gndii aranjamentul pornind de la faa de
mas i de la serveele: pentru un efect linititor
folosii nuane ton pe ton pentru aceste dou
accesorii. Putei, de asemenea, utiliza serveele i
fee de mas tematice in nuane vii: verde,
galben, rou, portocaliu, cu imprimeuri
reprezentnd: ou de Pate, puiori, iepurai
etc. sau putei opta pentru un singur accesoriu
imprimat i cellalt unicolor. Important este s
evitai excesul de imprimeuri i culori pentru a nu
creea senzaia de aglomeraie.
Ca in oricare alt ansamblu decorativ este foarte
important s creai un punct focal. Pentru aceasta plasai
in centrul mesei (de preferat) un obiect ornamental care
s sugereze srbtoarea Patelui: un coule din
rchit, decorat cu iepurai i ou colorate, un
aranjament floral, un bol din sticl decorativ, cu gura
larg, umplut cu fructe proaspete, un sfenic cu
lumnri in form de ou incondeiate etc. Reinei c
decoraiunile i vazele cu flori trebuie s fie ct mai
joase, astfel inct comesenii s aib o bun vizibilitate i
s poat discuta nestingherii.
Este preferabil ca setul de farfurii i paharele s aib
imprimeuri cu modele primvratice i pascale, asortate
cu faa de mas i cu erveelele, ins nu e absolut
necesar. Putei folosi farfurii obinuite, cu condiia ca
aceastea s nu arate ieftin i s nu fie ciobite.
Pentru a v impresiona invitaii putei s aezai in
dreptul fiecruia cte un dar simbolic: un ou din lemn
pictat manual sau decorat in mod deosebit de ctre dvs.,
sculei din satin umplui cu migdale, alune glazurate,
fructe uscate, bomboane etc.
Folosii decoruri tematice pentru intreaga camer:
puiori i psrele din ceramic, ou incondeiate,
iepurai i lumnri de diferite forme i culori, vaze cu
flori i ornamente, avnd, ins, grij s nu incrcai
atmosfera i s pstrati un aer degajat i vesel. Folosii
pe ct de mult posibil culoarea verde, specific
primverii, utiliznd intreaga palet de nunae i tonuri i
punei-v imaginaia la incercare. Nu utilizai lumnri
parfumate sau alte produse odorizante pentru a nu
distruge savoarea bucatelor servite cu ocazia acestei
srbtori.
Aranjamente florale de Pate i
primvar
Masa de Pate
Aranjamentul este simplu, nu avei nevoie
dect de puin imaginaie pentru a combina
cteva obiecte pe care le avei cu sigurana
deja in cas: o fa de mas, un vas de
ceramic in care s aezai florile, panglici,
nelipsitele ou colorate, farfurii, bomboane,
etc. Pentru a realiza un aranjament floral
asemntor celui din poz, prindei in jurul
vasului ceramic panglici roz i galbene;
inuntru aezai iarba sau frunze i flori.
Pstrai iarba i pentru a realiza un culcu in
care s aezai oul. Daca avei rbdare i
indemnare, putei decora oule cu desene sau
putei scrie pe ele numele persoanelor invitate
la masa; alturi, in farfurie, aezai cteva
bomboane colorate in forma de ou.
Cuiburi de flori
Transformai florile deschise in
adevrate cuiburi decorative. Putei
folosi lalele sau trandafiri, mai ales
dac acetia din urm sunt
parfumai. Tiai tulpinile foarte
scurt i aranjai florile in vase cu
ap.
Ora ceaiului
Cnile de ceai de pe vremea bunicii
pot deveni vase perfecte pentru
mici aranjamente florale de
primavar. Punei inuntru ap sau
burete pentru flori (se gsete la
florrii) pentru a ine tulpinile la un
loc. Pasul urmtor este s aducei
flori din grdin sau cumprate de
la pia i s le aranjai in ceti
dup cum dorii. Alegei plante cu
flori mici cum este lcrmioara,
zambila, etc., pentru a se potrivi cu
dimensiunile cecuelor.
Iepuri i flori
Masa de Pate este plin cu
iepurai mici de porelan, locul
central ocupndu-l vaza cu
iepure i cu flori mov. Pentru
ca tot aranjamentul s nu devin
apstor, gama cromatic este
simpl. Folosii flori proaspete,
sau, pentru un aranjament mai
simplu, alegei ghivece cu flori.
Iarba i ou de Pate
Alegei un ghiveci de teracot
sau un container din plas i
metal, umplei-l cu pmnt de
flori i plantai cteva semine
de gazon cam la 3 mm sub
nivelul pmntului, dup care
udai bine. Aezai vasul la soare
i udai la fiecare dou zile.
Iarba va crete in 5-7 zile. Cnd
va crete, putei aeza prin iarb
oule colorate de Pate.
Aranjament de Pate cu
lalele
Lalelele sunt flori care strlucesc
pur i simplu prin frumuseea i
personalitatea lor, mai ales
aceste lalele ptate; un mare
atu este c ele continu s
creasc i dup ce au fost
tiate. In exemplul alturat,
tulpinile au fost tiate scurt
pentru ca florile s stea adunate
la un loc, intr-o mas galben cu
rou.
Un aranjament de
primvar
Liliac, iris siberian, bujori i
flori de fasole ornamental
sunt ingredientele pentru acest
aranjament floral parfumat.
Exuberana buchetului reiese
din combinaia de culori
intense. Pentru a se menine
mai mult timp, tiai liliacul
exact cnd florile incep s se
deschid.
Tradiia colecionrii obiectelor
de Pate
Dintre coleciile legate de o srbtoare, cea mai spectaculoas i
interesant este cea legat de Pate. Coleciile cele mai mari i
valoroase sunt cele nemeti incepnd cu perioada victorian i
pn in 1950. In aceast perioad s-au produs foarte multe obiecte
special pentru Pate i au tampila, mai ales cele de dup 1918.
Patele a fost consacrat ca srbtoare oficial cretin in
anul 325 dupa Hristos, dar originea folosirii oului vopsit i a
iepuraului ca simbol al Patelui ii are rdcinile in vremuri mai
indeprtate. Patele coincide cu srbtorirea primverii, traditii
pgne. De exemplu vechii peri ofereau ou drept cadou in timpul
primverii, oul simboliznd o nou viaa, un nou inceput. Colorarea
oului in diverse nuane simbolizeaza sfritul unei ierni lungi i reci.
Iepuraul inainte de a fi asociat cu srbtoarea de Pate era iniial
considerat de egipteni drept simbolul ferilitii. Alii susin c
iepurele era i forma pmnteasc a zeiei Eostre.
In secolul 19 in Germania fabricile de bomboane, de dulciuri
in general, au inceput s produc ciocolat sub form de iepure,
ou, ginue i alte forme delicioase pentru srbtoarea Patelui.
Obiceiul a fost dus in America prin imigranii germani.
Dar in Germania nu se produceau doar dulciuri ci i alte obiecte,
jucrii, bibelouri, cri potale etc, toate cu ocazia srbtorii
religioase a nvierii. Jucriile sub form de iepura erau fcute din
lemn sau din plu.
In Rusia dar nu numai, erau la mod oule
din metale preioase cu incrustaii i pietre
preioase, adevrate bijuterii decorative
care aparineau evident clasei
conductoare.
Obiecte de genul jucriilor, figurinelor de
porelan special fcute pentru Pate au
fost produse i in Japonia, in special dup
1930. Acestea nu erau foarte miglos
fcute, asa cum erau cele nemeti, dar
erau destul de drgue i mult mai ieftine
dect cele europene.
Crtile potale pentru Pate au fost produse cu
precdere in America i Anglia. Vederile sau crile
potale sunt viu colorate i sunt printre cele mai la
indeman lucruri de colecionat in ziua de azi. Gsii cri
potale cu ou colorate, iepurai drgui cu ou vopsite,
mieluei inoceni in cadre idilice, rute sau ginue cu
ou, flori de primvar i urri de genul Pate fericit sau
Srbtori fericite i Hristos a inviat.
Obiectele mai vechi de 50 de ani sunt mai scumpe i mai greu de gsit i
cumprat. De exemplu un ambalaj din hrtie in form de iepure, special
pentru bomboane, datand din 1900-1930 se vinde cu cel putin 100 de
dolari. Dac gsii un ambalaj de iepure trgnd un carucior cu oua
atunci suma este tripl.
Obiecte care pot fi colecionate foarte bine pentru c dureaz
destul de mult sunt lumnrile cu tema pascal adic iepurai sau ou
de cear. La fel de bine se colecioneaz jucriile din lemn tot in form
de iepure cu crucior cu ou.
Dac suntei un amator de obiecte luate la reduceri atunci putei
cumpra nite obiecte din plastic produse in Japonia in 1940. De obicei
gsii recipiente din plastic sau sticl in form de ou sau iepure, pentru
bomboane.
In Romnia exist tradiia incondeierii oulor de Pate cu diferite
modele populare, antropo-zoo-morfe. Aceste ou sunt in special
ou de gsc sau de ra, mai mari si cu coaja mai tare, care in
prealabil se golesc de coninut, dup care, cu o unealt special
fcut din lemn i pr de cal sau alt animal se picteaz direct pe ou
cu culoare neagr, roie, verde, albastr i galben. Aceste ou
golite se pstreaza mai mult timp dect cele fierte.
De asemenea unele gospodine folosesc foi de ceap drept colorant
natural i frunze sau flori de primvar pentru a imprima modele pe
oule intregi, fierte ins. La final pentru un luciu frumos oule se
ung cu untur sau ulei. Din oule fierte foarte bine i pstrate in
condiii optime, dup civa ani se pot obine buci de chihlimbar.
Obiceiuri de Pate n diferite
culturi europene
Pe langa tipicul religios traditional, aproape similar, in tarile crestine
europene s-au dezvoltat si alte obiceiuri zonale de Paste.
Acestea sunt legate de simbolurile clasice: ouale incondeiate,
iepurasii din ciocolata, cosurile cu flori de primavara, mesele bogate
in cozonaci, pasca, drob, oua rosii, friptura de miel etc. Ca si
Craciunul, Pastele este sarbatoarea care uneste familia si
reprezinta un prilej de bucurie, generata, pe de-o parte, de Invierea
lui Isus Hristos, iar pe de alta de iertarea pacatelor si de inceperea
unui nou ciclu al vietii.
La romani obiceiurile sunt usor diferite in functie de zonele geografice in
care va aflati, insa, in mare, ele respecta aceleasi canoane. Principala
diferenta consta in aceea ca in unele locuri traditia s-a pierdut in negura
timpului, iar in aletele ea este pastrata inca vie - asa cum se intampla, de
exemplu, in zona Maramuresului. Pastele la romani consta in respectarea
unui anumit ritual. Astfel ca, in Duminica Invierii, obiceiul este ca oamenii
sa imbrace straie noi - semnificatie a primenirii trupului, dupa ce, in
prealabil, au tinut postul Pastelui, in vederea purificarii spiritului. Acest
ritual initiatic este urmat de participarea la slujba de Inviere, la care crestinii
duc la biserica, pentru sfintit: pasca, oua rosii, o sticla de vin (din care va
bea dupa sfintire toata familia, la masa de Paste), o bucata de miel fript sau
drob, cas sau branza, sare si un colac cu lumanare (care ramane la
biserica). In dimineata imediat urmatoare slujbei, in unele regiuni exista
obiceiul ca oamenii sa puna intr-un ibric apa rece, un ou si un ban de argint
si de a se spala cu aceasta apa pe fata. Aceste elemente au rolul de a
conferi, la nivel simbolistic, anumite caracteristici: se spune ca cel care
respecta obiceiul va deveni rosu in obraji ca oul - adica sanatos si vioi, tare
ca banul si bogat. Mai nou exista obiceiul ca iepurasul - un alt simbol al
Pastelui - sa aduca daruri, in special celor mici.
Invierea i sfinirea patei
Cea mai insemnata coptura, pa care o mananca atat romanii din
Bucovina cat si cei din Moldova in decursul sarbatorii Pastilor, este
pasca .
Originea acestei copturi, dupa cum ne spune o legenda din
Bucovina, e urmatoarea:
Zice ca, odata calatorind Isus Hristos cu apostolii sai prin mai multe
sate si orase spre a face oamenilor bine, si ajungand intr-un sat, se
abatura la un gospodar ca sa poposeasca putin si apoi sa plece mai
departe .
Gospodarul, un om de omenie si foarte prevenitor, i-a primit si i-a
ospatat cu ce a avut si cum a putut mai bine, iar la pornire le-a mai
pus merinde si prin desagi. Dupa aceasta, Isus cu apostolii sai a
multumit gospodarului pentru primire si si-a luat ramas bun de la
dinsul. Se pornira mai departe si mergind ei, cit timp vor fi mers,
ajunse intr-o padure. Mergind prin padure apostolii l-au intrebat:
-Cind vor fi Pastele?
-Cind veti gasi de griu in traistele voastre, atunci vor fi Pastele,
raspunse Isus.
Gospodarul, la care au poposit, le-a pus paine in desagi. Cautind in
desagi au aflat ca au paine.
-Bucurati-va, caci acum sunt Pastele! zise Isus
Dupa alta legenda, tot din Bucovina, pasca se face de aceea, pentru
ca Isus Hristos, inainte de a fi prins si rastignit pe cruce, zise
invataceilor lui, ca pana atunci au mancat cu totii in decursul
Pastelui copturi nedospite si nesarate, de acuma insa vor minca
copturi dospite si sarate care se vor numi pasti.
Pasca se face in cele mai multe parti numai din faina de griu ales,
cernuta prin sita deasa, care mai inainte de aceasta se plamadeste
,si dupa ce se pune in plamadeala aluat, se lasa sa dospeasca pana
ce creste si da sa iasa din covata in care s-a framintat afara.
Cauza de ce se face pasca pretutindeni numai din faina de giu e
urmatoarea: cea mai mare si mai insemnata sarbatoare de peste an
e Pastele, deci si coptura cea mai insemnata , ce se face pentru
aceasta sarbatoare e pasca.. Iata din ce cauza se face din grau ales.
Painea cea mai aleasa este graul, pentru ca e cinstea mesei.
Cea mai veche si mai raspindita forma care i se da pastei e cea
rotunda. Se crede si se zice ca scutecele cu care a fost infasat Isus
Hristos au fost rotunde ; apoi in patru cornuri sau mai bine-zis
patruunghiulare, pentru ca si mormintul in care a fost Domnul Isus
Hristos inmormintat a fost patrat sau patrunghiular.
Grosimea pastei e cel mult lata de un deget si se face din aluat
dospit in care se pune sare si lapte dulce de vaca, apoi, dupa
imprejurari, si scortisoara sau sofran.Atat pe margini, cat si la
mijlocul ei, se pun un fel de sucituri sau impletituri impodobite cu
stelute, si anume sucitura sau impletitura prima sau laturasa in
forma rotunda sau patrata, dupa cum e si pasca, iar cele de la
mijloc in forma de cruce, care reprezinta crucea pe care a fost
rastignit Mintuitorul lumii.
intre impletiturile sau suciturile acestea, adica intre zimti sau
impletiturile marginase si intre cruci se pune ,de regula, branza de
vaci, mai rar de oi, sarata si framantata cu galbenus de ou, unsa si
netezita pe de asupra cu un felesteu sau penel. in afara de pasca
despre care am vorbit se mai fac de Pasti si alte copturi precum:
babe , cozonaci, invartite, placinte, colaci Dintre fripturi cea mai
insemnata e mielul, numit mielul Pastelui, sau un purcel care se
frige intreg si care se duce la sfintit impreuna cu pasca.
La miezul noptii, dupa ce fiecare s-a spalat si imbracat frumos se
duc la inviere. Se spune ca cel care nu merge la invierea lui Hristos
la biserica acela se imbolnaveste si petrece tot anul pina la Pastele
viitor in lipsuri si nevoi.
Dupa liturghie, cam intre 5 si 6 dimineata, fiecare isi sfinseste
pasca. Dupa sfintire oamenii se aseaza fata in fata si aprind o
lumina. Aceasta lumina se aprinde pentru a arata bucuria invierii.
in multe parti, atat in Bucovina cat si in Banat, este datina ca dupa
inviere, precum si in decursul acesteia, toti amicii si cunoscutii sa se
sarute si anume: barbati cu barbati, femeile cu femei,feciorii cu
feciori, si fetele cu fete.
in ziua de Pasti se deschide raiul. Sufletul fiecarui om nazueste,
dupa despartirea de trup , a intra in rai. Deschizindu-se raiul in ziua
de Pasti prin invierea lui Hristos si ramane deschis pina la inaltare,
fiecare suflet merge in rai, fie oricat de pacatos. Dar nu numai cel ce
moare in ziua de Pasti este fericit, ci si cel ce se naste in aceasta zi.
Am pomenit mai sus ca fiecare om la inviere trebuie sa aduca
lumina.Ajung cu aceasta lumina acasa, pasesc pragul tinzii, incep a
se inchina, apoi intrind in casa sting luminarea in grinda, afumand-o
pe aceasta in semnul crucii.
Tot asa fac ei in anii urmatori cate o cruce si dupa numarul crucilor
numara anii de cind e casa. Dupa ce fac cruce, o sting si o
pastreaza cu cea mai mare sfintenie tot anul, spre a o avea si a o
aprinde la intimplari primejdioase.
Si in alte tari ale Europei, oamenii au legat aceasta sarbatoare de
anumite obiceiuri specifice. In Anglia, de exemplu, se obisnuieste ca
de Paste sa se daruiasca oua foarte mari de ciocolata. In Bulgaria,
pictarea oualor este o indeletnicire a calugaritelor din manastiri, iar
in Elvetia sunt zone in care exista credinta ca ouale de Pasti sunt
facute de cuci sau chiar de iepurasi. De aceea, copiii pregatesc din
primele flori de primavara cate un cuib in care acestea sa fie
depuse. In Olanda, parintii vopsesc oua verzi, pe care le ascund in
iarba, iar copiii pornesc sa le caute, obicei tinut si in Germania, dar
cu oua de diverse alte culori. Suedezii orneaza ouale cu desene
hazlii si cu versuri in rime, care se citesc cu glas tare, inainte de a le
manca. In Ungaria , ouale sunt vopsite in rosu sau galben, iar pe
ele se deseneaza apoi diferite motive ornamentale, cele mai intalnite
fiind cele ce reprezinta stoguri de fan, case, fantani cu cumpana si
femei cu cosuri in maini.
FRANTA
GERMANIA pomul impodobit cu oua de paste 9500 oua
OLANDA
ELVETIA
UNGARIA
Pate fericit i inspirat !
Bibliografie :
www.incasa.ro
http://www.topfeminin.ro
www.azi.ro
www.ziare.com
www.radiodiasporaonline.com
www.images.google.fr
SFRIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. Grigore Ghica Dorohoi