Geto-dacii reprezinta ramura nordica a tracilor, care traiau in

spatiul carpato-danubiano-pontic. Originea lor este indoeuropeana, iar civilizatia lor se incadreaza arheologic in
epoca fierului. Ei sunt numiti "geti" in izvoarele grecesti iar in
cele latine "daci".
Prima atestare documentara a getilor ii apartine lui Herodot
si dateaza dn anul 514 i.Hr. cu prilejul expeditiei lui Darius I.
Geto-dacii reprezint o civilizaie nord-balcanic, care a
cunosut o evoluie social-politic i economic original,
pentru o durat de aproape un mileniu.
La inceputul erei noastre, Imperiul Roman, in expansiunea
sa, s-a apropiat tot mai mult de Dunare, geto-dacii neavand
alta solutie decat sa mentina relatii cu acesta, fie cordiale, fie
ostile, sa asimileze elemente ale civilizatiei romane si de
tehnica militara. Acestia vor tine piept romanilor din punct de
vedere politic si militar vreme de aproape un secol, pana in
vremea imparatului roman Traian.

DACIA
SARMISEGETUSA

unelte dacice

CULTURA
Dacii au excelat in acest domeniu, asa cum ne
dovedesc sapaturile arheologice. Podoabele lor
erau de o rara frumusete, sculptura in lemn avea o
veche traditie transmisa pana in timpurile noastre
pe intreg teritoriul tarii, casele erau impodobite cu
fel de fel de ornamente, pentru care foloseau
scule fine, in genul toporaselor miniaturale.
Din epoca bronzului ne-au ramas cele 11
pumnale de aur si tiparele pentru turnarea
topoarelor de la Sarata-Monteoru Tot aici s-au
pastrat inele din aur, echivalente ca frumusete cu
cele de la Troia si margele de faianta asemenea
celor din Egipt.

OBIECTE DACE

Fiind un desvrit lider i strateg militar

a reuit unirea triburilor geto-dacice
Cu ajutorul sfatului su de tarabostes i
cu ajutorul marelui preot, Deceneu, a reuit
s introduc o serie de msuri
administrative care au avut un rol important
n consolidarea i stabilitatea statului
A recrutat oameni noi pentru
administrarea agriculturii, strngerea
drilor supravegherea muncilor obteti
obligatorii.
Prin aciunile sale ofensive a reuit
ndeprtarea pericolului reprezentat
de celii situai n sud i n vest,
supunerea bastarnilor n est i cucerirea
cetilor greceti de la malul Pontului
Euxin, ntinzndu-i regatul de la Pontul
Euxin, n est, pn la Danubis nCmpia
Panonic, n vest, i de la Munii Haemus,
n sud, pn la mlatinile Pripetului, n
nord, devenind un potenial adversar de
temut al puternicei Republicii romane.

Burebista
82 i.Hr.-44i.Hr.

Decebal
85-

Decebal reorganizeaz statul dac,

stabilindu-i capitala la Sarmizegetusa.
Decebal era un brbat energic,
priceput, drz, mare iubitor de libertate i
foarte viteaz;
n timpul domniei lui Decebal, Dacia
cunoa te cea mai nfloritoare perioad
din istoria ei;
Construiete noi ceti, i le ntrete pe
cele existente cu ziduri puternice;
Comerul a cunoscut o dezvoltare
deosebit, dacii fceau comer cu grecii i
romanii;
Confruntrile cu romanii au avut loc n
101102 i 105106, la finalul acestora
romanii cuceresc Dacia transformnd-o n
provincie roman.

106

Motenirea cultural
Rolul pe care l-au avut daco-getii n cultura
romneasc este unul foarte nsemnat. Pe lnga faptul
c folclorul romnesc, arta plastic, muzica, dansurile,
ritmurile, obiceiurile, ceramica romnesti
Contin urme ale civilizatiei acestui popor al tracilor,
lexicul romnesc contine 100-200 cuvinte de origine
dacic, ce denumesc prti ale corpului omenesc, functii
fiziologice, boli, stri afective, relatii familiale,
ncltminte, mbrcminte, locuint, gospodrie, flor
i faun (cele mai multe) etc.
Pe lng celelalte mosteniri daco-getice, cuvintele de
origine dacic, intrate definitiv n fondul principal lexical
al limbii romne, arat nc o dat c poporul romn
este continuatorul civilizatiei si culturii daco-getilor.