Undele sonore

Ce este un sunet?
Sunetul = unda mecanic ce se proag
prin material (vibraie a materiei)
Ct este viteza sunetelor n aer?:
vaer= 340 m/s
Cum se propag sunetul?
Sunetul se propag rectiliniu din aproape n
aproape prin oscilaiile mediului de propagare

Caracteristicile undelor sonore

comprimari ale
aerului

rarefieri ale
aerului

p (atm)

t (s)

Caracteristicile undelor sonore

Amplitudinea (I)

= distanta maxim de oscilaie a

particulelor n jurul poziiei de
echilibru
[I]SI= 1 dB
- corespunde felului n care unda
este comprimat
- msur a diferenelor de presiune
Lungimea de unda ()
= distana dintre 2
compresiuni sau 2 dilatri

[]SI= 1m
Frecvena ()

= nr de compresiuni sau de dilatri

[]SI= 1 Hz

(frecvena unui oscilator

ce efectueaz o oscilaie pe secund)

Frecvena -caracteristica important n descrierea undelor

sonore
ne ajut s distingem sunetele ntre ele:
300 Hz

500 Hz

Clasificarea sunetelor dup frecven:

infrasunetele : < 20 Hz
sunetele:
20 Hz 20 kHz
ultrasunetele > 20 kHz

tiai c:
- omul nu poate auzi infrasunetele i nici ultrasunetele
- cinele poate auzi sunete cu frecvene pna la 50 kHz,
iar pisica poate auzi sunete cu frecvene mai mari.
- exist animale care se ghideaz cu ajutorul:
* ultrasuneletelor/infrasunetelor - delfinii
* ultrasunetelor - liliecii

Caracteristici fiziologice ale sunetelor:

nlimea = nsuire a senzaiei auditive dup care sunetele

sunt ordonate pe o scar

Observaie: - creierul uman interpreteaz frecvena ca nlime

- n muzic sunetele sunt ordonate dup nlime
(frecven)
- dac o not are de 2 ori frecvena unei alte note
se spune c este cu o octav mai nalt
- frecvenele armonice (armonicele) = multiplii
ntregi ai frecvenei fundamentale

Intensitatea auditiv (tria sunetului) = nsuirea senzaiei

auditive prin care sunetele sunt clasificate n slabe i
puternice
Observaii: pentru a putea fi percepute sunetele trebuie s
aib o anumit valoare a intensitii:

Prag auditiv inferior = valoarea minim a intensitii sonore

sub care sunetul nu poate fi auzit de om

Prag auditiv superior = valoarea maxim a intensitaii

sonore ce provoac senzaii de durere

Timbrul = ?

Timbrul = calitate particular unui sunet specific unui

instrument
frecvena

mod de vibraie

modul fundamental

timbru
moduri superioare
(armonice)

Aplicaiile undelor sonore

Sonarul

Ecograful

Senzor cu ultrasunete de
recunoaterea amprentelor

Ultrasunetele produc
nclzirea i redistribuirea
substanei din celulele vii ceea
ce duce la folosirea lor n
terapeutic (nclzirea anumitor
esuturi i masaje adnci)
precum i la conservarea
alimentelor (prin folosirea unor
ultrasunete de frecven i
intensitate potrivit care
distrug microorganismele).
Alt aplicaie a ultrasunetelor
este legat de msurarea
adncimii mrilor. n esen
procedeul este acelai ca i n
cazul folosirii sunetelor
obinuite, prezentnd ns
avantajul fasciculelor dirijate.
Alta aplicaie a ultrasunetelor
este defectoscopia ultrasonor.
Controlul ultrasonor permite
stabilirea existenei unor
defecte (fisuri, goluri) n
interiorul unor piese metalice
masive.

Delfinii se nteleg
emitnd sunete pe
frecvente situate ntre
150 000 si 155 000 Hz.
Datorita acestei
sensibilitati ei percep
n apa obiecte foarte
mici. Despre delfini se
spune ca sunt foarte
palavragii si ca
vorbesc mai tot timpul.
Gratie comunicarii ce
se realizeaza prin
ultrasunete lumea
adncurilor nu mai este
doar o lume a tacerii.

Orientarea liliecilor, spre

exemplu, se bazeaz pe
faptul c acetia emit
semnale ultrasonore scurte
de frecvene ntre 30 60
kHz. Liliacul n zbor emite n
medie cca. 30 semnale pe
secund.
O parte din acestea sunt
recepionate de urechile
mari ale liliacului sub form
de semnale ecou, dup un
timp cu att mai scurt cu ct
obstacolul este mai aproape.
Pe msura apropierii de
obstacol liliacul emite din ce
n ce mai multe semnale
ntr-o secund ajungnd ca
de exemplu la un metru de
obstacol s emit pn la 60
semnale pe secund.
Aceasta permite liliacului s
simt precis poziia sa fa
de obstacole.

Infrasunetele sunt sunetele cu

frecvena cuprinsa ntre 0,001Hz si
20Hz si nu pot fi auzite de
urechea umana. Stiinta care se
ocupa cu studiul infrasunetelor se
numeste infrasonica.
Infrasunetele sunt caracterizate
de capacitatea acestora de a
acoperi distante mari si de a ocoli
obstacole fara multa disipatie.
Acestea sunt utilizate n special n
seismologie la studiul
cutremurelor.
Prima observare a
infrasuntetelor produse n mod
natural a fost dupa eruptia
vulcanului Krakatoa n 1883 cnd
valuri acustice consecutive au
nconjurat Pamntul de aproape 7
ori.
Infrasunetele au fost utilizate de
armata SUA n Primul Razboi
Mondial pentru a localiza artileria;
frecventa tunurilor era diferita de
frecventa exploziilor.

Este cunoscut faptul ca

animalele pot percepe
infrasuntele care circula prin
pamnt si pot servi ca un semnal
de avertizare. Un exemplu recent
este tsunamiul din 2004 din Asia.
Animalele au fost observate
fugind cu mult nainte ca
tsunamiul sa ajunga pe coasta
Asiei, nsa nu se stie daca acesta
este motivul exact deoarece
anumiti cercetatori au sugerat ca
poate fi influenta undelor
electromagnetice si nu a celor
infranice care le-au determinat
pe animale sa fuga.
Elefantii sunt cunoscuti pentru
capacitatea lor de a auzi
infrasunetele de la 3-4Km
distanta.

Pe 31 mai 2003, o echip de cercettori din Marea

Britanie a organizat un experiment la scar larg,
expunnd 700 de persoane la muzic nsoit de
unde sonore de 17Hz generate de un subwoofer
montat la 2 treimi de captul unei evi lung de 7
metri. Concertul era susinut de 2 formaii, fiecare
cntnd cte 4 melodii dintre care 2 conineau
sunete cu frecvena de 17Hz. Participanii nu au fost
informai care piese conin frecvene de 17Hz pentru
ca specatorii s nu se concentreze pe o anumit
pies. Prezena infrasunetelor a determinat ca 22%
din spectatori s experimenteze sentimente de
anxietate, fric, depresie, suprare, fiori pe ira
spinrii i presiune pe cutia toracic. Cercettorii au
concluzionat c dei oamenii nu percep n mod
contient infrasunetele, ele pot influena oamenii s
aib sentimente negative i senzaii ciudate. Unii
cercettori au sugerat c infrasunetele pot fi
prezente la anumite casebntuite, lucru care ar

Pircu Elena Georgiana

Bedrule Valentina
Clasa a XI a B
Colegiul National DragosVoda