GRADINA BOTANICA BARCELONA

SITUATA IN SPANIA, REGIUNEA CATALONIA,

ORASUL BARCELONA

( STUDIU DE CAZ )

Studenta: MUNTEAN DELIA

Grupa: 437
Specializarea: Peisagistica
Anul: V, sem. I
 CUPRINS
CAPITOLUL A: INTRODUCERE
A1. Definire generala a titlului de amenajare
A2. Excurs bibliografic - Gradini celebre
CAPITOLUL B: ANALIZA SITULUI EXISTENT
B1. Prezentarea general a sitului
B2. Date din istoria sitului
B3. Analiza mediului natural
B4. Analiza mediului antropic existent
B5. Situaia funcional (urban sau teritorial)
CAPITOLUL C: PROPRIETARI, INVESTITORI, BENEFICIARI
CAPITOLUL D: ANALIZA PROPUNERILOR
D1. Obiectivul principal al proiectului i obiectivele secundare
D2. Constrngeri i restricii
D3. Descrierea propunerilor i a interveniilor
D4. Analiza compoziionala
D5. Analiza elementelor morfologice peisagere proiectate
D6. Analiza SWAT succint a propunerilor
CAPITOLUL E: CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
 CAPITOLUL A INTRODUCERE

Ca orice art, arta grdinilor s-a aflat

mereu ntr-o continu micare i transformare,
fiind influenat de conjuncturi istorice, de
dezvoltarea tehnic, de cultura si religie. Ce
forme va mbrca aceasta n urmtoarele
secole rmne de vzut, cert este faptul c
ntoarcerea la Natur si la valorile acesteia
este absolut necesar.
A1. Definire generala a titlului de amenajare:

Grdin botanic - instituie

tiinific dotat cu o
suprafa de teren pe care
sunt cultivate (n scopul
prezentrii i studierii)
colecii de plante vii.
 A2. Excurs bibliografic - Gradini celebre:

Gradina Butchart a fost

amenajata in anul 1939, fiind
cea mai spectaculoasa gradina
din lume. Grdina este un
spaiu deschis, de obicei
amenajat n aer liber, creat
pentru a fi cultivat cu plante i
al crui scop este n principal
estetic dar i recreativ.
 Gradina Botanica Latium din Roma este situata in mijlocul
orasului Trastevere, fiind amenajata inca din anul 1883, cand
familia Corsini a donat propria lor gradina Guvernului italian.
Acum apartine Universitatii "La Sapienza" din Roma, gazduind
peste 3500 de specii de plante."Scent-and-Touch" reprezinta o
alta gradina care a fost de curand incorporata gradinii Latium.
 Gradina Botanica
Piedmont din Torino
reprezinta resedinta
departamentului de Biologie
Vegetala a Universitatii Turin.
Fondata in 1929 si extinsa in
anul 1984, ea este una dintre
cele mai importante centre de
studii ale botanicii
italiene.Ierbarul gradinii
contine 700,000 de specii,
fiind cea dea doua ca marime
dupa Florenta.
 Grdina botanic din
Newfoundland a fost
Inaugurat in anul 1971 i a
fost deschis publicului in iulie
1977. De atunci s-a dezvoltat
pentru a etala plantele native in
regiune i s-au cultivat diferite
specii in climatul local.Grdina
este, la baz, un centru
tiinific, aici aplicndu-se
cercetri botanice cu interes, in
special, asupra florei din
Newfoundland i Labrador.
 Gradina botanica Rio de
Janeiro a fost fondata in 1808
de catre John al VI-lea al
Portugaliei, avand peste 7000
de specii de plante crescute pe
140 hectare. Bulevardul cu
fastuoasii palmierii au un
impact deosebit pentru turistii
care viziteaza zona.
 CAPITOLUL B ANALIZA SITULUI
EXISTENT
B1. Prezentarea general a sitului:

Gradina Botanica din Barcelona este o institutie patrimoniala care sta la

dispozitia intregii societati. Misiunea incredintata institutiei consta in special in
pastrarea si documentarea despre patrimoniul natural al Cataloniei.
 Gradina,de asemenea, promoveaza o cultura a botanicii si a
naturii, si dezvolta cunostinta publicului prin activitatile sale, care
sunt adaptate grupurilor de orice fel, de la amatori la experti, cat
si grupuri scolare. Aceasta munca de promovare ajuta la cresterea
cunostintelor publicului cu privire la natura si constientizarea
acestuia, a nevoii de prezervare a naturii. Faptul ca gradina
botanica este o gradina mediteraneana face ca aceasta sa fie un
loc unic in care se pot face experimente cu plante care nu sunt
proprii climatului mediteranian, cuscopul de a le introduce mai
tarziu in gradina.
B2. Date din istoria sitului:

Exista o lunga traditie istorica a culturii botanice in Catalonia. Poate prima

gradina cu o structura destul de stiintifica care sa poata fi luata in considerare
ca si gradina botanica a fost cea din San Joan Despi, creata in 1723 de Jaume
Salvador I Pedrol, care a facut parte din a doua generatie a unei familii mari de
botanisti din Catalonia ce au ajutat la popularizarea studiilor botanice in
aceasta parte a tarii in secolele XVIII si XIX. Colectiile familiei sunt acum parte
din Institutul Botanic al Muzeului de Istorie Naturala din Barcelona. Cu toate
acestea, punctul de referinta cel mai apropriat il reprezinta ceea ce este cunoscut
azi ca si gradina botanica istorica (deschisa publicului din nou in octombrie 2003).
Gradina a fost creata in 1930 de dr. Pius Front i Quer pe locul cunoscut ca Els Sots
din la Foixarda (Avinguda dels Muntanyans-Parc din Montjuic). Construirea cailor
de acces la facilitatile noi ale stadionului olimpic din 1986 au afectat in mod serios
stabilitatea Gradinii Botanice istorice. Aceasta situatie a condus la o propunere de a
deschide o noua gradina botanica in Barcelona cu scopul de a o face punct central
de referinta pentru pastrarea florei mediteraniene.
 In acest context a fost deschisa in mod oficial gradina botanica din
Barcelona pe 18 aprilie 1999, aceasta fiind rezultatul unui proiect,
sustinut atat formal cat si economic de Consiliul municipal al orasului
Barcelona, datorita unei subventii primite de la Uniunea Europeana.
Noua gradina botanica din Barcelona a fost proiectata de o echipa
complexa (interdisciplinara) formata din arhitectii Carlos Ferrater si
Joseph Lluia Canosa, arhitectul peisagistic Bet Figueras, horticultorul
Arthus Bossy si biologistul Joan Pedrola.
 Specificaii generale: Situata pe continentul Europei, regiunea Catalonia
din Spania, gradina botanica a orasului Barcelona este o zona urban, aflata pe
teritoriu intravilan, avand ca influenta Marea Mediteraneana, Museul National
de Arta Catalania, Stadionul Olimpic Montjuic Lluis Campanys, Castelul
Montjuic si Arena Sant Jordi :

Muzeul National de Arta al Cataloniei sau MNAC, este situat in

Catalonia,Barcelona. Construit in anul 1929, muzeul este gazduit de
Palatul National, situandu-se pe culmile Montjuicului, la capatul
bulevardului Anvinguda de la Reina Maria Cristina. El a fost reabilitat
in 1990, cand s-a reunit Muzeul de Arta Catalonia cu Muzeul de Arta
Moderna, formandu-se astfel Muzeul National. Noul muzeu combina
stilul romantic, gotic, renascentist si baroc al colectiei Muzeului de Arta
cu colectia din secolele 19 si 20 a Muzeului de Arta Moderna,
incorporand si Gabinet de Dibuixos i Gravats, Gabinet Numismtic de
Catalunya si Biblioteca de Arta isorica. In 1996, a fost creat si un
departament de fotografie.
 Estadi Olimpic Lluis Companys, cunoscut sub numele de Stadionul
Olimpic Montjuic, este un stadion in Barcelona, Spania. A fost construit
in 1927, insa in anul 1989 constructia a fost revizuita pt a fi dat in
folosinta in 1992 pt Jocurile Olimpice de vara. Stadionul este situat in
Anella Olimpica, in Montjuic, zona unui deal mare in sud-vestul orasului.
Stadionul a fost numit dupa presedintele Lluis Companys i Jover care a
fost executat langa Castelul Montjuic in 1940 de catre regimul Franco.
Castelul Montjuic este situat in varful unei stanci, la o inaltime de peste
170 de metri, care il face unul dintre cele mai importante zone pt privitori.
 Castelul Montjuic
dateaza din secolul 18 si se
situeaza pe culmile
movilelor, dealurilor
Montjuicului. Structura
originala a cladirii a fost
construita in anul 1640, in
timpul Razboiului dintre
Seceratori si Felipe
al-IV-lea, si a fost extinsa
si imbunatatita intre anii
1751 si 1779 pt a forma
cladirea care dateaza si
astazi, cladire care a
devenit simbolul repreisunii
centraliste si abolirii libertatii
catalanilor. Odata inchisoare
militara, el reprezinta astazi
Casa Muzeului Militar.
 Arena Sant Jordi este situate
in Barcelona, Spania si are o
capacitate de maxim 17,000
locuri pentru evenimentele
sportive si 20,000 de locuri
pentru evenimente muzicale. Ea
fost deschisa in 1990, fiind
proiectata de arhitectul chinez
Arata Isozaki. Arena Sant Jordi
a fost una dintre locurile
importante care au gazduit
jocurile olimpice din 1992.
In zilele noastre, ea gazduieste
diferite evenimente sportive,
concerte sau alte activitati
culturale.
 Alte specificatii:
Valoare gradinilor botanice este in continua crestere; acestea sunt institutii
angajate in serviciul comunitatii locale si regionale, a dezvoltarii socio
culturale si economice, prin folosirea sustinuta a diversitatii biologice si
culturale, a modurilor traditionale de exploatare a resurselor naturale si a
valorilor mediului inconjurator, care asigura bogatia fiintei umane si a
Biosferei. Vegetatia mediteraniana este considerata una din cele mai bogate
din punct de vedere al diversitatii speciilor. Este calculat ca numai 1,7% din
teritoriul Terrei are un climat mediteranian, si totusi flora mediteraniana
contine aproximativ 25% din toate plantele cunoscute de om. Vegetatia
mediteraniana este considerata a fi si sub o amenintare puternica in prezent,
in principal din cauza activitatii omului. De aceea, scopul principal al
gradinii botanice din Barcelona este sa conserve/pastreze biodiversitatea.
 Colectiile de plante mediteraniene din cadrul gradinii furnizeaza materiale
excelente pentru studiile de cercetare in domeniul botanicii care sunt legate de
multe alte discipline. Principalele studii stiintifice care aduc impreuna institutii
din domeniul botanicii si gradina botanica din Barcelona au ca si scop
obtinerea de informatii care sa raspunda la intrebarile referitoare la
pastrarea plantelor: studii despre biologia reproductiva, analize ale diversitatii
genetice, dinamica populatiei, studii de fiziologie, etc. Serele gradinii sunt
folosite pentru cultivarea si mentinerea plantelor de interes stiintific si
educational.
 Alte functiuni:

Ce este proiectul GENMEDOC? GENMEDOC (Recursos

GENtics del MEDiterrani Occidental, adica resurse genetice
din zona mediteraniana vestica) este un proiect care inlesneste
cooperarea intre centrele de conservare/pastrare din regiune si
stabilirea unei retele pentru schimbarea de informatii despre
administrarea unei banci de germeni-plasma.
 Care este obiectivul principal al proiectului? Stabilirea unor
protocoale comune de colectare, conservare si germinare a
speciilor mediteraniene de interes pentru regenerarea zonelor
naturale. Bancile de germeni-plasma sunt colectii de material
genetic, in principal sub forma de seminte, pastrate la temperatura
si umiditatea care ingaduie materialului sa fie folosit pentru
perioade lungi de timp. Banca are ca si rol pastrarea speciilor in
stadiul inactiv/latent, intodeauna gata pentru germinatie atunci
cand este nevoie de material proaspat, fie ca este vorba de studii
cercetare noi sau de obtinerea unor plante pentru a fi reintroduse
in habitatul lor natural
B3. Analiza mediului natural:

Relieful : Situata pe versantul nordic al dealului Montjuic, gradina

botanica din Barcelona se intinde pe o suprafata de peste 15 hectare, avand
forma triunghiulara, in care plantele din 5 regiuni climatice mediteraniene
sunt aranjate in forma de mozaic, potrivit cu caracteristicile lor geografice,
in jurul unui amfiteatru larg.

Clima : Climatul zonei fiind unul mediteranian, caracterizat de variatii ale

anotimpurilor importante, cu veri calduroase si uscate si ierni usoare, cu
ploi mai ales pe timpul primarverii si al verii, scopul principal al gradinii
botanice din Barcelona este sa pastreze biodiversitatea Cataloniei si a altor
regiuni mediteraniene, si sa promoveze constientizarea pe baze stiintifice a
oamenilor de nevoia de pastrare a mediului inconjurator. Bazinul
mediteranian nu este singura regiune din lume care are un climat
mediteranian; mai exista cateva zone, situate intre latitudinile de 30 si 40
grade atat in emisfera nordica cat si in cea sudica.
Fauna : Se planuieste ca gradina botanica din Barcelona sa
gazduiasca in viitor 4,000 de specii mediteraniene din toata
lumea. In present exista 1,492 de specii, numarul acestora
variind potrivit cu zona geografica.

Hidrografia : O influenta importanta asupra gradinii

botanice o are Marea Mediterana. Ea este o mare adiacenta a
Oceanului Atlantic, comunicand cu acesta prin stramtoarea
Gibraltar si fiind totodata cea mai mare din lume. Suprafata
Marii Mediterane este de 2,51 milioane de km si are
aproximativ 3860 km lungime de la est la vest si 46.000 km de
litoral de la nord la sud. Adncime: medie este de 1.370m, iar
cea maxim de 5.210 m. (Matapan, Grecia). Producie de pete
aproximativ 2% din totalul mondial, salinitate medie n jur de
3.5%
 Vegetatie: Similaritatea
intre peisajele din aceste
regiuni au inspirat crearea si
organizarea gradinii
botanice din Barcelona. In
primul rand, plantele din
gradina sunt organizate dupa
originea lor geografica. In al
doilea rand, ele sunt grupate
pentru a forma recreari
artificiale ale peisajului si
comunitatilor de plante
gasite in natura. In cele din
urma, peisajele forestiere
mediteraniene sunr
reprezentate in zonele cele
mai inalte ale gradinii, in
timp ce zonele de tufisuri
sunt concentrate in partile
centrale si joase.
B4. Analiza mediului antropic:
Drumurile locale i de acces la structurile turistice sunt bune,
constructiile sunt solide si detin toate retelele edilitare
supraterane necesare ( gaz metan, curent electric, apa ), iar cele
subterane (petrol, minereuri) nu exista. Vegetatia adusa
proiectului are rol estetic decorativ, de tranzitie, de protectie
si izolare.
B5. Situaia funcional (urban sau teritorial):
Zona aflata inainte de infiintarea gradinii era in stare bun, dar
nefolosit la maximum de potenial, pe un teren solid care altfel
se irosea in Montjuic. De aceea Consiliul Municipal al orasului
Barcelona si-a propus sa o sustina proiectul, in scop functional,
cultural si educational. Gradina botanica are un potential turistic
imens si pentru ca este dezvoltata intr-un mod planificat si
coordonat, aceasta contribuind la dezvoltarea si diversificarea
turismului local, la sustinerea ei proprie si a zonelor
inconjuratoare. Turismul din aceasta gradina botanica a adus
profit atat pentru ea insasi, cat si pentru comunitatile locale.
Prioritatea principala a tuturor responsabililor, care se ocupa cu
Bunul mers al gardiniieste promovarea ei in domeniile turismului
cultural si natural (incluzand agroturismul, turismul rural,
ecoturismul si turismul natural), trebuind sa explore potentialul
propriu potrivit cu nevoile si aspiratiile comunitatii locale.
 Toata activitatea care se desfasoara in cadrul mgradinii
botanice din Bacelona cauta:

sa sporeasca cunostintele vizitatorilor in ceea ce priveste

intelegerea vietii plantelor mediteraneene;
sa promoveze stiinta (un concept general si o actiune de care
se ocupa in mod principal Gradina si Institutul) in campul
conservarii si sustinerii plantelor;
sa ofere informatii cu privire la folosul plantelor;
sa fortifice, sa consolideze prezenta Gradinii Botanice in
Barcelona, in Catalonia si in lume;
sa transmita mesajul ca este o gradina tanara, care creste si se
extinde de la an la an, si sa invite publicul sa vada aceasta
crestere si sa creasca si ei odata cu ea;
 sa ofere vizitatorilor informatii utile prin intermediul gradinii;
sa stabileasca legaturi, relatii cu alte institute, acest lucru
facilitand si ajutand la organizarea unor dezbateri, conferinte
avand ca teme principale subiecte din domeniul botanicii;
sa ofere Gradina Botanica ca punct de interes pentru cei care
viziteaza Barcelona si imprejurimile, sa dezvolte activitati de
interes comun cu acestia si cu alte institutii;
sa aduca Gradina mai aproape de cetateni, deschizandu-se spre
activitati sociale si culturale;
sa sustina mediul inconjurator;
sa coopereze cu diferite asociatii pentru a se ingriji de
intelegerea unor grupe de plante cum ar fi cactusii, orhideele
etc.
 CAPITOLUL C PROPRIETARI,
INVESTITORI, BENEFEICIARI
Actualii proprietari :
Consiliul Municipal Barcelona
Josep M. MontserratDirector General
Mriam Aixart Director Economic
Jaume Pmies - Coordonator Tehnic
Lola Burzaco Manager General
David Bertran Manager departament horticultura
Josep Manel Gmez Manager department horticultura
Nria Abelln Asistent manager productie
M Teresa Vila - Supervizor al intregii activitati
Amadeu Camps Director Resurse Umane
 Beneficiarii :

Cei care beneficiaza de aceasata zona sunt in primul

rand proprietarii, apoi locuitorii orasului Barcelona, ai
regiunii Catalonia si ai tarii din care face parte gradina
botanica, Spania, iar apoi turistii din intreaga lume.
 CAPITOLUL D ANALIZA
PROPUNERILOR
D1. Obiectivul principal al proiectului i
obiectivele secundare:

Obiectivul principal al proiectului este protejarea

vestigiilor arheologice, beneficiile aduse zonei fiind de
domeniu cultural, educational, social-economic, dar si
stiintific. In ceea ce priveste obiectivele secundare,
arhitectii gradinii botanice au incercat sa ofere zonei
magnetism, culoare, valoare.
D2. Constrngeri i restricii (dup caz):

Accesul in Gradina Botanica este cu plata, insa

acest lucru face posibil ca situatia financiara a
gradinii sa fie bine oragnizata.
D3. Descrierea propunerilor i a interveniilor:

Prima gradina cu o structura destul de stiintifica care sa poata

fi luata in considerare ca si gradina botanica a fost cea din San
Joan Despi, creata in 1723 de Jaume Salvador I Pedrol, care a
facut parte din a doua generatie a unei familii mari de botanisti
din Catalonia ce au ajutat la popularizarea studiilor botanice in
aceasta parte a tarii in secolele XVIII si XIX.
 Construirea cailor de acces la facilitatile noi ale
stadionului olimpic din 1986 au afectat in mod serios
stabilitatea Gradinii Botanice istorice. Aceasta
situatie a condus la o propunere de a deschide o noua
gradina botanica in Barcelona cu scopul de a o face
punct central de referinta pentru pastrarea florei
mediteraniene.
Crearea unui proiect in care muntele insusi furnizeaza
conditiile topografice pt stabilirea suprafetelor in
Gradina Botanica cu diferite specii de plante.
Mostenirea inalienabila este creata dintr-o retea de
poteci de jur imprejurul reliefului natural al zonei,
evitand pe cat posibil operatiile de stramutare a
pamantului.
D4. Analiza compozitionala :
Locul cladirilor de pe culmile dealurilor Gradinii
Botanice ofera atat locuitorilor, cat si celor care
viziteaza zona nu numai cele mai frumoase peisaje ale
orasului, dar si o privire de ansamblu a intregii vegetatii
de la poalele acestor cladiri, atragand privirile tuturor
inca din intrarea in oras. Arhitectura lor este una simpla,
dar spectaculoasa la prima vedere, cladirile fiind
construite din beton si lemn. Cladirea Institutului
gradinii este pozitionata in opozitie cu designul acesteia,
totul fiind proiectat dupa un plan bine gandit si bine pus
la punct care sa armonizeze peisajul.
; mobilierul si cladirile ajuta relaxarii
si odihnei celor care viziteaza zona,
si dau o alta alura sitului.
Proiectul foloseste o retea triunghiulara deformata (neasimetrica)
pentru a defini potecile si platformele cu o modificare minima a
topografiei existente. Foarte putine materiale sunt folosite pentru
constructia cladirilor, in mare parte fiind utilizat otelul. Aceste
materiale si geometria proiectului stabileste un contrast clar cu
elementele naturale, si desi cladirile sunt vechi si degradate, ele
si-au dobandit progresiv un aspect natural, interesant.
Cladire vazuta dispre gradina. Nivelul de jos
este inchis cu sticla.
Usile centrale
Zidul tipic de structur din oel
 Zid vizibil avnd o structur de beton i un volum
n consol acoperit cu oel
Vedere din spate a cladirii
Vedere laterala a cladirii
Alei
triunghiulare
Incrucisare a mai multor alei
Plantatii cu nisip alb
Loc de odihna
Platforma de lemn ce traverseaza apa
Detaliu pavaj
 D5. Elementelor morfologice peisagere
proiectate :
Vegetatia adusa proiectului are rol stiintific, cultural, dar si
estetic decorativ, de tranzitie, de protectie si izolare; apa are
influenta importanta in mediul natural, deoarece gazduieste
speciile mediteraniene ale zonei, dar poate reda si viata atat
naturii, cat si fiintelor umane.
Peisajul este in
conformitate cu
criteriile geografice,
grupand speciile de
plante dupa cele cinci
regiuni mediteraneene
ale lumii. In aceste
grupari regionale,
plantele trebuie sa fie
combinate dupa
anumite afinitati
ecologice, de altfel,
recreand peisaje
naturale, asa cum se
gasesc ele in natura.
 D6. Analiza SWAT succint a propunerilor:
Puncte tari:
creterea numrului de turiti;
creterea veniturilor din vanzarea biletelor si din sponsorizari;
promovarea prin turism a Gradinii Botanice din Barcelona,
mbuntirea imaginii acesteia si implicit a orasului n ar i
in strintate;
Gradina Botanica din Barcelona va deveni o sursa se
inspiratie/ documentare pentru turisti, si in mod special pentru
oamenii de stiinta, si studentii care se specializeaza in
peisagistica si horticultura;
Asigurarea unui loc de ohihna, recreere, relaxare;
mbuntirea serviciilor ( sociale, culturale) i accesului mai
usor la acestea;
Puncte slabe:
lipsa lichiditatilor pentru realizarea acestui

proiect;
perioada lunga de realizare a proiectului;

riscul de a nu avea profit si de a pierde turisti

in timpul lucrarilor;
 CAPITOLUL E - CONCLUZII
Ce anume este gradina? Gradina: nu o gtadina sau alta, ci gradina inesenta ei,
in ceea ce face sa fie gradina orice gradina in care ni se intampla sa ne
plimbam: fie ea o gradina picturala sau o gradina peisagistica, gradina
occidentala sau gradina orientala, gradina gotica, renescentista sau baroca; o
gradina in care plantele cresc libere sau o gradina a carei imagine a fost
modelata cu foarfecele artei gradinaritului. Si raspunsul la intrebarea <<ce
anume este gradina?>> il poti cauta numai dupa ce a fost formulata in termeni
expliciti si abortada in mod explicit exigenta care dintotdeauna a indemnat
oamenii sa modeleze natura conform diferitelor poetici ale gradinaritului,
facand astfel ca natura imblanzita de om sa se constituie in obiect de
contemplatie traita si de viata contemplatoare si autocontemplatoare; natura
care isi are in ea propriul ambient originar de viata si tot din ea isi scoate de
atatea milenii propriile resurse de trai....
 BIBLIOGRAFIE
Scrieri despre arta, filosifia gradinii si filosofa in gradina , vol. I
Rosario Assunto, ed. Meridiane, Bucuesti 1998
http://en.wikipedia.org/wiki/Jard%C3%AD_Bot%C3%A0nic_de_Barcelon
a
http://barcelona.unlike.net/locations/301402-The-Botanical-Garden-of-
Barcelona
http://www.jardibotanic.bcn.es/11_eng.htm
http://www.jardibotanic.bcn.es/index_eng.htm
http://www.gardenvisit.com/garden/barcelona_botanical_gardens
http://www.bgci.org/resources/article/0229/
http://www.floornature.com/articoli/articolo.php?id=465&sez=3&tit=Instit
ut-du-Jardin-botanique-de-Barcelone,-Carlos-Ferrater-
http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Botanical_garden_of_Barcel
ona
http://www.pushpullbar.com/forums/spain/5743-barcelona-botanical-
garden-botanical-institute-carlos-ferrater-2.html
http://www.barcelona-
metropolitan.com/Article.aspx?TabID=2&MenuID=2&ArticleID=49