Nou nscut la termen

Durata normal a gestaiei la om este de 38-42 sptmni.

Greutatea normal la natere este de 2800-40000 de grame
Talia 48-54 cm.
Suprafaa corporal de 0.22 m2.
Raportul lungime craniu-talie este de 1 la 4 la adult 1 la 8.
Tegumentele eritrodermia neonatal congestie datorat
vasodilataiei superficiale i a hematocritului crescut si
hipervolemiei.
 Vernix caseosa substan alb glbuie care acoper
tegumentele secretat de glandele sebacee ale nou
nscutului sub influena hormonilor materni.
Milium sebaceu punctiform la nivelul tegumentelor
aripioarelor nazale, lanugo pilozitate fin, pata
mongolian 80% la populaia hiperpigmentate.
Craniotabesul oasele calotei sunt moi i elastice,
fontanela anterioar i cea posterioar 33% iar cea
lateral la10%.
Crizele fiziologice

a.Icterul.

b. Scderea fiziologic n greutate de pn la 10%.

c. Criza genital tumefierea glandelor mamare, a labiilor

mari.
Evaluarea nou nscutului.

n sala de natere prin scorul APGAR, greutatea la natere,

gradul de maturitate, elemente anamnestice care permit
ncadrarea n nou nscut cu risc crescut.
 Scorul APGAR

0 1 2
Simptom
Respiraie Fr respiraii spontane Respir slab Respir viguros

Ritm cardiac Fr ritm cardiac Ritm sub 100 de bti pe Ritm peste 100 de bti pe

minut minut

culoare Cianoz generalizat acrocianoz Roze

Iritabilitate reflex fr Rspuns slab Rspuns viguros

Tonus Flasc Sczut Bun

 Nou nscut viguros ntre 7 i 10.

Nou nscut moderat depresat ntre 4 i 6

Nou nscut sever depresat ntre 0 i 4.

Nou nscut cu greutate mic.

 Prematurul

Durata gestaiei sub 37 de sptmni cu concordan ntre

durata vieii fetale i greutatea i talia mic.
Exist cauze materne talia mic a mamei, vrsta mamei,
rangul copilului, sarcini prea apropiate, dezechilibre
hormonale.
Cauze obstetricale placenta praevia, hidramnios, ruptura
prematur de membrane.
Boli cronice ale mamei tuberculoza, boli renale, cardiace,
alcoolism, tabagism, traumatisme mecanice sau psihice.
Cauze fetale sarcini gemelare i sexul feminin
 Dismaturul

Nou nscut cu greutate mic la natere fr ca durata gestaiei

s fie scurtat.
Ei exprim de fapt un sindrom de denutriie intrauterin sau
de insuficien placentar.
Riscul a fost cuantificat la un scor Wennengreen mai mare
de 4.
Deces fetal la o natere la termen 1
Boala renal a mamei 1
Mama fumtoare 2
Sngerare n timpul sarcinii 1
 Cretere n greutate neadecvat n sarcin a mamei
1
Cretere a perimetrului abdominal n sarcin
neadecvat 1
Fundul uterin nu ascensioneaz n timpul sarcinii 3.
Se descriu dou categorii de dismaturi
Cei la care este afectat talia i greutatea care sunt
aleri au reflexe arhaice bune i au apetit bun.
Cei la care este afectat numai greutatea nu i
lungimea dismaturi slabi.
 Hipoxia la natere

Reprezint prototipul insultei hipoxic ischemice.

Hipoxia este consecina insuficienei respiratorii iar ischemia
rezult din bradicardie i colaps vascular.
Clinic imediat asfixia la natere, sau tardiv alctuind paralizia
cerebral care se manifest ca retard mental, convulsii i o
mare de deficite motorii n care domin spaticitatea.
Observarea i evaluarea respiraiilor n sala de nateri.
Msurarea frecvenei cardiace sub 100 de bti pe minut
aplicm ventilaia cu presiune pozitiv.
Coloraia tegumentelor cianotice necesit oxigenoterapie.
 ABC ul reanimrii neonatale

1.Permeabilizarea cilor aeriene superioare

2.Iniierea respiraiilor
3.Meninerea circulaiei.
1. Poziionarea nou nscutului
a. Dezobstrucia gurii,nasului i chiar a traheei
b. Introducerea sondei endotraheale.
2. Stimularea tactil
a. Ventilaia cu balon i masc
b. Cu balon i msond endotraheal.
Meninerea circulaiei
a. masaj cardiac extern
b.medicamente
 Paii n resuscitare

tergei nou nscutul cu scutece calde i sterile.

Aspirarea blnda a gurii i cavitii nazale
Evaluai repede i corect situaia clinic.
Nou nscutul care are peste 100 de bti pe minut i
respir spontan nu are nevoie de alte intervenii
Ceilali care nu ndeplinesc aceste criterii se vor
evalua n continuare.
 Dac nou nscutul nu rspunde la stimularea tactil
fin ncepem respiraia pe masc i pe balon.
Administrm oxigen suplimentar.
Reevalum constant alura ventricular i respiraiile
Dac rmne apneic sau are AV sub 100 de bti pe
minut facem ventilaie cu presiune pozitiv
Dac ramne cu o AV de sub 60 de bti pe minut
ncepem masajul cardiac extern.
 Dac avem nevoie de medicamente atunci alegem
adrenalina 1la 10000 cantitatea de 0.1 la 0.3 ml-kg
pe tub endotraheal sau pe cateterul ombilical.
Bicarbonat de sodiu 1-2 mEq-kg din diluia neonatal
Dac suspicionm i pierdere de lichid atunci putem
administra 10ml-kg de volum expander adic ser
fiziiologic pe care l administrm pe cateterul
ombilical.
 Echipamentul resuscitrii
neonatale.
Termoreglarea surs radiant de cldur
Respiraiile aspirarea ,,ventilaia cu balon mecanic
conectat la un manometru care s elibereze
100%oxigen,mti, stetoscop.
Intubarea cu laringoscop neonatal nr.0 sau 1,
foarfeci, mnui band adeziv.
Tub nasogastric de 8F
Administrarea medicamentelor prin cateter ombilical
Transport cu isolete nclzite.
 Hemoragia intraventriculara

Acest tip de hemoragie apare cu predilectie la prematuri.

Incidenta este de 20-30% dintre cei nascuti la 31 de
saptamani si cei cu greutatea sub 1500 de grame.
Sangerarea apare la nivelul matricei germinative si se poate
extinde la nivelul cavitatii ventriculare.
Evenimentul major este reprezentat de ischemie urmat de
reperfuzie la nivelul capilarelor matricei germinale.
Cantitatea de sange este influentata de factorii care afecteaza
gradientul de presiune de-a lungul vasului capilar lezat.
Complicatiile la nivelul sistemului nervos central sunt mai
frecvente la prematuri.
Din punct de vedere clinc 50% dintre hemoragii apar la sub
24 de ore de viata si toate apar in primele 4 zile de viata.
 Variabile ce contribuie la aparitia hemoragiei

Prematuritatea mai ales cei cu greutate mica si extreme de

mica la nastere.
Presiune venoasa crescuta datorata ventilatiei mecanice
Circulatie cerebrala crescuta datorata hipertensiunii sitemice si
/ sau hipercarbiei.
Fluctuatiile circulatiei cerebrale sangvine datorate ventilatiei
mecanice sau hipotensiunii de reperfuzie
Coagulopatie datorita trobocitopeniei si disfunctiei plachetare
Matrice germinala friabila
Infectia matern care determina producere de citokine cu
raspuns inflamator.
Clinic
simptomele apar de la deteriorare rapida cu coma,
hipoventilatie, postura decerebrata, pupile fixe, bombarea
fontanelei anterioare, hipotensiune, acidoza, cadere a
hematocritului la semne clinice mult mai subtile.
Diagnosticul este confirmat de ecografia in trei D.
Aceasta investigatie trebuie facuta la toti cei suspecti pana la
ziua 10-14 precum si la toti cei cu varsta gestationala de sub 29
de saptamani..
 Hemoragia de gradul I numai la nivelul matricei germinative
Gradul II sangerarae intraventriculara fara marirea ventriculilor
Gradul III hemoragiaa cu modificarea dimensiunilor
ventriculilor
Gradul IV toti cei cu sangerare intraparenchimatoasa.
Urmarirea ulterioara este tributara primei examinari . Cei fara
sangerare la nivelul matricei necesita o singura reexaminare dupa
4-6 saptamani.
La cei cu sangerare in sistemul ventricular reexaminarea se
impune la 1-2 saptamani.Cei la care sngerarea este masiv se
impune reexaminare la 7-10 zile. Cei cu ventriculomegalie ar
trebui reexaminaii la 4-6 saptamani.
Tratament

In cursul bolii acute terapia este suportiva, si ar trebui sa

includ oxigenoterapia si la nevoie intubatia.
Hidrocefalia se trateaza cu unt.
Corticoizii antenatali par a descrete riscul de hemoragie la
premturi.
Cezariana pare a descreste riscul de sangerare.
Indometacinul administrat timpuriu descreste riscul dar nu
are beneficii pe termen lung.
 Prognosticul

Fara decese pentru gradul I si II si o rata de mortalitate de

10-20% pentru gradul III si IV.
Dilatarea ventriculara este rar intalnita la cei cu
hemoragie de gradul I dar este intalnita la cei cu gradul
II-IV in proportie de 54-87%.
Sechelaritatea este data de varsta gestationala si de
gradul de lezare al parenchimului cerebral.
 Prevenia

Observarea atenta a cazurilor

Punctii lombare seriate in asteptarea momentului

operator.

Inhibitori de anhidraza carbonica: acetazolamida 100

mg/kg/zi si furosemid 1-2 mg/kg/zi.

Drenajul ventricular.
Hemoragia intraventriculara stadiul 1
Hemoragia intraventriculara gradul 3
Hemoragia intraventriculara gradul 4
Hidrocefalia
Leucomalacia periventriculara cu agenezie
de corp calos
 Enterocolita necrozanta

Este cea mai frecventa urgenta gastrointestinala a nou

nascutului.
Adesea apare la prematuri avand o incidenta de 10% la cei sub
1500 gr.
La cei eutrofici se asociaza cu policitemia, boala congenitala
cardiaca, asfixia la nastere.
Boala este insa multifactoriala.
Ar trebui s ne fie clar ce inseamna gazele in pneumatoza
intesinala.
Malabsorbtia carbohidratilor determina o productie
crescuta de gaze bacteriene intestinale determinand
aparitia distensiei abdominale.
Acestea diseca submucoasa si subseroasa determinand
pneumatoza intestinala care are un continut de 30-
40% hidrogen gaz.
Presiunea intraluminala crescuta datorata distensiei
gazoase reduce fluxul sangvin prin mucoasa
determinand ischemia secundara.

PRIMARY INFECTIOUS AGENTS
Bacteria, Bacterial toxin, Virus, Fungus
MUCOSAL INJURY
INFLAMMATORY MEDIATORS
Inflammatory cells (macrophage)
Platelet activating factor (PAF)
Tumor necrosis factor (TNF)
Leukotriene C4, Interleukin 1; 6
CIRCULATORY INSTABILITY
Hypoxic-ischemic event
Polycythemia
ENTERAL FEEDINGS
Hypertonic formula or medication
Malabsorption, gaseous distention
H2 gas production, Endotoxin
production
 Clinic

Distensia abdominala.
Alte semne sunt reprezentate de varsaturi, reziduu gastric
crescut, scaune hem positive, instabilitate termica,
episoade de apnee, bradicardie, oligurie, usoara crestere
a leucocitelor, sau neutropenie absoluta.
Trombocitopenia apare mai ales legata de semnele de stress si
de acidoza metabolica.
Pe radiografie apare pneumatoza intestinala sau la cazurile
mai usoare apare numai distensia abdominala si edem al
peretelui abdominal.
Patogeneza afectiunii
Anatomopatologic
Anatomopatologie (2)
Enterocolita ulceronecrotica
 Criterii de diagnostic

IA suspiciune de EUC Instabilitate termica, Reziduu gastric Dilatatie abdominala

apnea, bradicardia, crescut, distensie usoara sau normala,

letargia abdominala usoara, usor ileus

emeza, scaune Guaiac

pozitive

IB Idem Sange rosu per rect Idem

IIA definit EUN Idem Idem IA si IB plus Dilatatie abdominala,

sunete modificate sau ileus, pneumatoza

absente abdominale, intestinala

sensibilitate

abdominala
IIB Idem IIA plus acioza Idem IIA plus sensibilitate Idem IIA +/_ ascita si

usoara si trombocitopenie abdominala +/_ celulita modificari la nivelul venei

usoara abdominala sau mase in porte

cadranul drept si sunete

abdominale absente

IIIA Idem II B la care mai apare Idem IIB plus peritonita, Idem IIB si ascita

bradicardia, apnea severa, sensibilitatea abdominala

acidoza mixta, CID, marcata. Distensia eritemul

neutropenia si anuria de perete abdominal

IIIB Idem IIIA + perforatie Idem IIIA si distensia Idem IIB plus

intestinala spontana crescuta pneumoperitoneu.

 EUN Volvulus
Diagnostic diferential.
Caracteristici EUN Volvulus

Prematur 90% 30%

Debut < 2 saptamani 90% 60%

Raport B: F 1:1 2:1

Anomalii asociate rare 25-40%

Emeza bilioasa neobisnuita 75%

Scaune cu sange frecvente Mai putin frecvente

Pneumatoza intestinala 90% 2%

Obstructie proximala rara comuna

Trombocitopenie fara CID frecventa rara

 Tratamentul

Sonda nazogastrica si rectala

Oxigenare corecta
Ventilatia mecanica
PEV
Antibiotice cu spectru larg ampicilina cu gentamicina sau
generatia a treia de cefalosporina
Monitorizare atenta a semnelor vitale.
Examene de laborator complete.
 Chirurgie pentru perforatia intestinala sau cand apare
alterarea severa a starii generale. Indicatiile absolute
ale chirurgiei in EUN.
Acestea includ pneumoperitoneu, gangrena
intestinala. Cele relative include alterarea progresiva a
starii generale , masa fixa abdominala, eritem de
perete abdominal, dilatatii persistente ale anselor
intestinale.
Complicatiile postoperatorii includ retractii, prolaps
si hernia periostomala sau dehiscenta de plaga, infectii
ale plagii, fistule. Extrem de rar abcese
intraabdominale, recurenta EUN si obstructia
intestinala.
 Evolutie si prognostic

Nihil per os este principala optiune terapeutica pana cand

examinarea radiologica nu este normala, obisnuit 10-14 zile.

Decesul survine la 10% iar chirurgia este necesara la 25%

dintre cazuri.

Prognosticul este legat mai ales de portiunea de intestin

rezecat.
 Omfalocel

Omfalocelul este o herniere acoperita de membrane a

continutului abdominal la baza ombilicului.

Exista si numeroase anomalii asociate cardiace,

gastrointestinale dar poate apare i n trisomia 21.

Sacul herniar poate contine splina, ficatul, dar si intestine.

Tratamentul consta in invelirea sacului intr-o membrane

protectoare sterile cu solutie salina calda pentru prevenirea
pierderilor de fluide, decompresiune nasogastrica, fluide iv
glucoza si antibiotice.
 Daca sacul herniar intra prin perete este un singur pas
chirurgical daca nu se realizeaza suture gradate cu
reducerea graduala a sacului herniar.
Managemetul postoperator trebuie sa fie energic cu
administrare de fludie si de electroliti si monitorizare
stricta.
 Gastroschizis

Intestinul iese printr-un defect lateral de ombilic. Nu avem

membrane si nici nu ies splina sau ficatul.
Nu se asociaza cu alte anomalii cu exceptia atreziei la 10% din
cazuri.
Intre saptamana a 5 a si a 10-a intestinal este extrudat inafara
inelului ombilical in sacul yolk.
Un omfalocel rezulta cand partile laterale abdominale nu se
inched iar viscerele exteriorizate raman in sac.
 Etiologia gastroschizisului nu este insa atat de clara si
ea poate fii cauzata de perforatie in utero a peretelui in
curs de dezvoltare iar una din venele ombilicale se
atrofiaza in zona mai slaba sau poate apare din
perforarea antenatala a unui sau de omfalocel mai mic.
Determinarea intrauterina a defectelor este
importanta pentru consilierea parintilor dar si pentru
pregatirea echipelor de interventie in aceste cazuri.
Se practica aceiasi terapie ca si la omfalocel.
 Hernia diafragmatica

Aceasta malformatie consta in hernierea organelor

abdominale in hemitorax in general in cel stang
Clinic de la nastere apare detresa respiratorie severa cu sunete
pulmonare minime si abdomen scafoid.
Supravietuirea depinde de gradul hipoplaziei pulmonare.
Tratamentul este intubatie si ventilatie mecanica cu
decompresie cu sonda nazogastrica.
Chirurgia rezolva defectul si se realizeaza dup ace nou
nascutul este stabilizat deja.
Complicatiile frecvente sunt hipertensiunea pulmonara
necesitand ventilatie cu inalta frecventa, oxid nitric, sau chiar
ECMO.
 Sangerarea gastrointestinala

Este destul de frecventa la nou nascut.

Sangele digerat poate fii fie inghitit de la mama prin pasajul
vaginal fie este o iritatie gastrica sau un ulcer de stress.
Tratamentul consta in spalatura gastrica si administrare de
antiacide.
Daca volumul de sange este mare atunci este nevoie de
monitorizare administrare de sange sau de plasma.
 Sangerarea joasa

Se asociaza cu infectiile mai ales cu Salmonella, intoleranta la

laptele de vaca sau cu enterocolita ulceronecrotica.

Radiografia abdominala este obligatorie pentru a exclude

pneumatoza intestinala sau alte anomalii.

Daca testele sunt negative atunci se va administra Nutramigen

sau Progestemil iar mama care alapteaza va evita toate
produsele lactate pe cat posibil.
Refluxul gastroesofagian

Refluxul devine patologic cand afecteaza curba ponderala ,

apare disfagia si iritabilitatea, apnea si episoadele de cianoza
repetate sau afectare respiratorie cronica cu wheezing si
pneumonie.
Ce ar trebui s ne alarmeze?
Voma bilioasa si hematemeza.
Diagnosticul diferential include: stenoza pilorica, malrotatia
cu volvului intermittent, invaginatia intermitenta, duplicatia
intestinala, boala Hirschsprung, hernia incarcerate.
obstructive si insuficienta renala.
 Tulburari gastrointestinale: gastropareza,
gastroenterita, esofagita eosinofilica, intoleranta
alimentara sau alergiile, achalasia, ulcerul peptic,.
Tulburarile neurologice cu presiune intracraniana
crescuta sepsisul, meninigita, infectiile de tract urinar,
hepatita, pneumonia, galactosemiile, defecte de ciclu
uremic, intoleranta ereditara la fructoza, acidemii,
hiperplazia congenitala adrenala, uropatiile
 Teste de evaluare a refluxului
Test Avantaje Dezavantaje

Evaluare tract digestiv Evalueaza anomalii structurale sau Perioada limitata de observatie sub o ora.

superior anatomice Nu este sensibil si nici specific

Scintigrafia gastroesofagiana Evalueaza refluxul si golirea gastrica Perioada limitata de timp cand se adm.

Bolusul. Nu are metoda standard la copii.

Proba ph. Evalueaza modificarile de ph pe o Atentie la administrarea corecta a

perioada de 12-24 de ore alimentatiei si testeaza numai episoadele de

aciditate, este invaziva.

Impedanta Testeaza perioadele de aciditate si Metoda este invaziva

non aciditate. Se pot face si alte teste

de evaluare

Esofagogastroduodenoscopia Evalueaza visual si histologic Este o metoda extreme de invaziva.

anomaliliie esofagului, stomacului si

ale duodenului
 Tratamentul

Initial ingrosarea alimentelor cu o lingurita de cereale pe baza

de orez, ranitidine 2mg/kg/ zi administrate de 2 ori.sau
lansoprazol 1.5mg/kg/zi.

Cei mai multi se vor vindeca pana la 12-15 luni si chirurgia este
rezervata numai celor cu conditii neurologice dar si celor cu
pneumonii recurente.
 Infectiile la nou nascut
Fatul si nou nascutul sunt susceptibili la infectii care se propaga pe
trei ci principale.
hematogena prin infectie transplacentar cumar fii la CMV,
rujeola si sifilisul.
ascendenta cu distrugerea barierei datorata membranelor
amniotice de exemplu membrane rupte 12-24 ore.
infectiile datorate pasajului vaginal sau expunerea intr-o nastere
infectata.
Susceptibilitatea nou nascutului la infectii este data de
imaturitatea lui celulara dar si umorala. Exista o protectie pasiva
data de pasajul transplacentar de Ig G in ultimul trimestru de
sarcina. Prematurii insa nu beneficiaza de acest transfer
transplacentar.
 Sepsisul bacterian

Incidenta sepsisului cu debut precoce este de 4-5 la 1000

de nasteri de feti vii.
Daca avem membrane rupte peste 12 ore atunci incidenta
va fii de 1 la 100 de nou nascuti vii.
Daca se va asocia cu corioamnionita atunci incidenta va fii
de 1 la 10 de nou nascuti vii.
Independent de alti factori de risc incidenta infectiilor este
de 5 ori mai mare la prematuri fata de nou nascutul
eutrofic.
 Sepsisul cu debut precoce

Debutul este rapid sub 24 de ore.

Pneumonia si detresa respiratorie sunt principalele semne

clinice care alerteaza medicul.

Alte semne clinice APGAR scazut fara alta explicatie,

hipotensiune si perfuzie redusa.
 Sepsisul cu debut tardiv

Apare dupa cinci zile de viata este mult mai discret ca si

prezentare cu apetit capricios, letargie, hipotonie,
instabilitate termica, timp de recolorare capilara de peste trei
secunde, apnee si mai ales necesar de oxigen crescut.

Se asociaza mai ales meningitei sau altor infectii localizate

strict.

Sepsisul cu debut precoce este datorat mai ales

streptococilor hemolitici de grup B urmat de E. Coli si de
Listeria.
 Dar trebuie avuti in vedere si alti germeni cum ar fii
Haemophilus influenzae si stafilococii Enterococii si
alti gram negative.
Apare deasemenea neutropenia sau modificarea
raprtului cu devierea spre stanga care este sugestiv
pentru infectiile neonatale.
Trombocitopenia , hipoglicemia, sau hiperglicemia
fara a fii modificate de perfuzii acidoza metabolica si
cresterea proteinei C reactive sunt semne de sepsis.
 Ghid de evaluare a infectiei neonatale
la nou nascutul la termen

Factor de risc Semne clinice Evaluare si tratament

Nastere dupa 12-18 ore de la ruperea Fara Observatie

membranelor

Nasterea dupa peste 12-18 ore de la ruperea Fara Hemograma, culture, antibioterapie cu

membranelor, corioamnionita spectru larg cel putin 48-72 de ore

Nastere dupa mai mult de 12-18 ore, Fara Hemograma, culturi, antibioterapie cu

corioamnionita si antibioterapie la mama spectru larg 48-72 de ore

Cu sau fara factor de risc Prezente Hemograma, culture inclusive urocultura,

antibioterapie cu spectru larg.

 Alti factori de risc sunt probleme legate de lichidul
meconial, resuscitarea la nastere, gestatii multiple,
procedurile invasive, galactosemia, terapia cu fier, sexul-
baietii fac de 4 ori mai frecvent sepsis.

Se pare ca exista o susceptibilitate genetica, este mai

frecvent afectata rasa neagra la fel ca si statusul economic
precar.
Tratament
Trebuie sa avem mereu in minte riscul de sepsis la nou nascut.
Datorita faptului ca acesta este mai mare la prematuri i a
faptului ca boala respiratorie apare mai frecvent la ei
antibioticele cu spectru larg si culturile ar trebuie realizate in
primele 48-72 de ore de la suspiciunea de diagnostic.
Antibioterapia include ampicilina cu un aminoglicozide avand
doze de ampicilina de 100-150mg/kg/doza divizate la 12 ore si
gentamicina doza de 2.5mg/kg/doza la 12-24 de ore functie de
varsta sau cefotaxima 100mg/kg/doza la 12 ore.
La nou nascutii peste 34 de saptamani de gestatie gentamicina
se poate administra la o doza de 4mg/kg la 24 de ore.
 Prematurii la cre se folosesc catetere ombilicale sunt
mai expusi riscului de infectie stafilococica fata de rest
de aceea la acestia vancomicina este unul din
medicamentele preferate.
Doza acesteia este de de 10-15 mg/kg la ficeare 8
respectiv 24 de ore depinzand mai ales de varsta
gestationala.
Antibioticele cu spectru larg cum ar fii cefalosporinele
de generatia a III a cefotaxim sau ceftazidim in doze de
100 mg/kg/ doza divizata la 12 ore.Vancomicina este
oprita atunci cand culturile sunt negative.
 Alte terapii sunt imunoglobulinele 500-750mg/kg iar
durata terapiei antibiotice trebuie sa fie de 14 zile.
Preventia infectiei neonatale cu strepto de grup B s-a
realizat prin antibioterapia intrapartum cu 4 ore
inainte de nastere.
Culturi vaginale si rectale la 35-37 de saptamani la
toate femeile gravide.
Profilaxia antimicrobiana intrapartum Profilaxia intrapartum neindicata

indicata

Sugar cu boala invaziva in antecedente cu Sarcina in antecendente cu un screening pozitiv

streptococ grup B la streptococ grup B

Bacteriuria cu Strepto grup B in timpul sarcinii Cezariana in absenta membranelor rupte sau a

actuale durerilor

Cultura pozitiva la SGB in timpul sarcinii actuale Cultura rectala si vaginala negative indifferent de

fara a se face cezariana factorii de risc

Status de SGB necunoscut si unul dintre urmatoarele indica profilaxia:

Nastere sub 37 de saptamani
Membrane rupte peste 18 ore
Temperatura intrapartum peste 38 de grade.
 Comentarii asupra factorilor de risc pentru
sepsisul cu debut tardiv
Factor de risc Comentarii

Prematuritate greutate scazuta la nastere Riscul de infectie este invers legat de varsta gestationala si greutatea la

nastere

Caterele Pot fii o cale de intrare a germenilor si riscul este legat de numarul de zile

in care au fost utilizate

Nutritia parenterala Necesita cai de abord suplimentare intralipidul creste riscul de cultura a

germenilor lipofilici si a stafilococului

Nutritia enterala Alimentatia naturala scade riscul iar cea artificiala creste riscul

Intubatia ventilatia Ofera o cale de patrundere a germenilor patogeni

Proceduri invazive Prin distrugerea tegumentelor ofera o poarta de intrare a germenilor

Medicatia Dexametazona si blocantele de H2 cresc riscul de infectie iar antibiotice le

pentru germenii rezistenti si fungi.

Spitalizarea Creste riscul expunerii la germeni rezistenti

Aglomeratia / lipsa de personal Creste riscul de infectii nosocomiale prin neatentia la spalatul pe maini,

care creste riscul de infectii.

Parametrii pentru screeningul sepsisului

Explorare Valoare

Numar absolute de neutrofile < 1750/mm3 1 punct

Nr. De leucocite< 7500 sau > 40000/mm3 1 punct

I:T neutrofile >0.2 1 punct

I:T neutrofile rap.>0.4 2 puncte

CRP+ > 1mg/dl 1 punct

CRP+(>5mg/dl) 2 puncte
 Meningita

Meningita apare mai ales la cei cu sepsis cu debut

tardiv.Incidenta ei este de 1 la 2500 de nou nascuti vii.
Germenii implicate sunt streptococul de grup B mai ales tipul
III, E.Coli cu antigenul K1ceilalti agenti cauzatori sunt
reprezentati de Listeria, Enterococci si Serratia.
Diagnosticul este sugerat de LCR cu proteine > 150mg/dl,
glucoza< 30mg/dl,
>25 leucocite/ml si
un Gram pozitiv in cultura.
Culturile urmeaza sa confirme diagnosticul.
Meningita trebuie tratata cu antibiotice timp de 21 de
zile.
Rata mortalitatii se mentine inca la 10% cu morbiditate
semnificativa.
Dozele trebuie dublate la antibiotice.
Terapia empirica este ampicilina si gentamicina, pentru
GBS si Listeria penicilina sau ampicilina.
Pentru stafilococi nafcilin, meticilin, sau vancomicina.
Pentru meninigitele Gram negative este utlizata
asocierea intre ampicilina si cefotaxim.
 Pneumonia

Sistemul respirator poate fii afectat prin pasajul vaginal sau

chiar in utero.Sepsisul cu debut precoce se asociaza cu
pneumonia .Nu numai bacteriile sunt raspunzatoare de
pneumonii dar si virusurile cum ar fii CMV, virusul respirator
sincitial, adenovirusurile, si alte virusuri.
Infectiile repetate pulmonare la cei care au deja pulmonare
sunt un factor de risc pentru dezvoltarea bolii pulmonare
cornice.
Pneumonia trebuie suspicionata si la cei mai mari ca varsta
dar la care apare tahipnea, retractile costale si cianoza.
La cei care sunt pe suport ventilator un necesar brusc crescut
de O2 poate insemna debutul unei pneumonii.
 Infectiile de tract urinar

Sunt rare in primele zile de viata dar pot apare asociate unor
malformatii renale.
Urocultura trebuie mereu studiata in cazul uni sepsis cu
debut tardiv.
Ar trebui asociata investigarea tractului urinar si altor
examinari paraclinice, cistografie, ecografie.
 Omfalita

In mod normal in conditii igienice bune bontul ombilical

se va mumifica si se va desprinde .
O cantitae redusa de puroi se poate gasi la baza lui insa
ingrijita local corect nu va pune probleme.
Omfalitele apar mai ales la cei la care s-au practicat linii
venoase centrale arteiale sau venoase .
Omfalita apare cand local avem edem si inflamatie.

Trebuie obtinute culturi de la locul infectiei si trebuie

administrate antibiotice de obicei nafcilina 50-75
mg/kg/zi la 8-12 ore sau cefalosporine de generatia a
treia sau vancomicina.

Complicatiile include: tromboflebita septica, abcesul

hepatic, fasciita necrozanta, si tromboza de vena
porta.
 Caracteristici majore de diagnostic diferential intre
sepsisul cu debut precoce sic el cu debut tardiv.

Debut precoce Debut tardiv

Varsta la debut Primele 7 zile Peste 7 zile

Simptome Detresa respiratorie, apnea, Iritabilitae. Febra, apetit

hipotensiunea capricios

Serotip Toate Toate

Mod de transmitere Vertical de la mama la fat Nosocomial

Recomandarile CDCpentru 50-65% reducere Fara efect

profilaxia Strepto grup B.

Profilaxia materna pentru Strepo grup B Antibiotice suspiciune
corioamnionita

Semne de sepsis neonatal Evaluare completa si terapie
empirica

Varsta gestationala <35 saptamani Evaluare limitata observatie
>48 ore

Durata antibioterapiei inainte de nastere Sepsis suspicionat evluare
completa si
Terapie empirica.

Nici o evaluare nici o terapie
Observam 48 ore.
 Sepsisul fungic

Odata cu tehnicile invasive supravietuirea prematurilor

foarte mici, a devenit posibila crescand insa si numarul
infectiilor fungice.

Pentru prematurii sub 1500 grame rata de colonizare este de

27-64% cu specii de candida cei mai multi dezvoltand
leziuni cutanate desi se considera ca tractul gastrointestinal
este locul prim de aparitie al Candidei.
 Se pare ca trombocitopenia este primul si cel mai
timpuriu semn de colonizare cu fungi.
Tratamentul este cu amfotericina B 0.5-1.5 mg/kg/zi.
Infectiile severe Flucytosine 50-150 Mg/kg/ zi.
Profilaxia cu mycostatin sau fluconazol 3-6 mg/kg/zi..
Malassezia furfur este frecventa la cei cu abord venos
central si care primesc lipide.
Pentru acestea trebuie scoase cateterele.
 Boala candidozica la nou nascut
Clinic Candida congenitala Legata de catetere Sistemica.

Varsta la debut Nastere > 7zile >7 zile

Factori de risc Nici unul Necesar Necesar

Implicatre tegumente Semn de referinta fara Nici unul

Implicare respirator Ocazional Niciodata Frecvent

Hemoculturi pozitive NU DA DA

IMOS Niciodata rar Frecevent

Tratament Antifungice topice Indepartare cateter si Amfotericina B

amfotericina parenterala

Prognostic Excelent Bun Prost.

 Infectiile congenitale virale si
parazitare
Citomegalovirus.
Este cel mai transmis virus in utero.
Incidenta infectiei congenitale este de la 0.2 la 2,2 % dintre
toate nasterile de feti vii.
Transmiterea se realizeaza fie prin reactivare fie prin infectie
primara la mama.
Sursa de infectie este data de copiii din colectivitate.
Rata de transmitere transplacentara este de 40%.
Infectia perinatala poate apare si prin achizitia virusului
apropiat de momentul nasterii.
Poate fii deasemena achizitionat prin laptele de mama
sau prin transfuzii.
Postnatal infectia apre mai ales sub forma unei
pneumonii, hepatite sau a unei bolii neurologice.
Factorii dee risc sunt reprezentati de: status socio economic
scazut, abuzul de droguri.

Infectia subclinica este de 10 ori mai frecventa decat boala

manifesta.

Dintre acestea 85-90% sunt asimptomatice la nastere iar 10-

15% sunt cu hepatosplenomegalie, petesii, mic pentru varsta
gestationala, microcefalie, hiperbilirubinemie directa,
trombocitopenie, calcificari intracraniene, corioretinita.
 Riscul este mai mare daca infectia apare in primul
trimestru de sarcina.
Diagnosticul ar trebui confirmat prin culturi ale
virsului din urina. Rata de mortalitate la cei cu boala
este de 20%.
Sechelele sunt reprezentate de pierderea de auz, retard
mental, achizitii motorii.
Preventia se incearca dezvoltarea unui vaccine eficient
si sigur.
Precautii standard sunt date de spalatul pe maini.
Tipul Severitatea % afectati

Bilateral 11

Usoara 5

Moderata spre profunda 6

Unilaterala 8

usoara 4

Moderata spre profunda 4

Corelatia intre semnele clinice si evolutia neurologic
in infectiile cu CMV neonatale

Semne neonatale Major Minor Moarte

Neurologice

Microcefalie, calcificari intracraniene, 7 70 0 14

corioretinita

Altele 40 50 0 10

Sistemice

Icter,hepatosplenomegalie, purpura fara 48 12 36 4

semne neurologice

Fara semne neurologice sau sistemice 81 3 16 0

 Rubeola

Apare datorita infectiei materne in cursul sarcinii.

Frecventa afectarii fatului este de 80% la mamele afectate

in primul trimestru de sarcina.

Rata de contagiozitate scade in trimestrul al II lea dupa

care creste din nou in trimestrul al III lea.
Clinic:

adenopatia, encefalita, defecte congenitale cardiace, cataracta,

retinopatia, retardul de crestere, hepatosplenomegalia,
trombocitopenia, purpura.
Nou nascutul poate fii asimptomatic la nastere dar va dezvolta
sechele pe masura timpului.
Intotdeauna suspicionam diagnosticul la mamele care prezinta
rash, adenopatie i care sunt nevaccinate.
Rubeola congenitala este rara datorita imunizarii extinse.
 Frecventa mare a infectiei rubeolice este mai mare
primavara, epidemii apar la 6 respectiv 9 ani cu
pandemii la 10 sau 30 de ani.
Oamenii sunt singurul rezervor. Infectia intre 1-12
saptamani risc fetal de 81%.
Intre 13-16 saptamani riscul este de 54% intre 17-22 de
saptamani 36% la 23-30 saptamani riscul este de 30%
cu crestere intre 31-36 saptamani la 60%
.Nu exista corelatii intre severitatea rubeolei materne
si teratogenitate.
Manifestari de teratogenitate retard de crestere intrauterine,
boala cardiaca congenitala, pierdere de auz, cataracta sau
glaucoma, purpura neonatala, anomalii dermatoglifice.

Implicarea sistemica: adenita, hepatita, hepatosplenomegalia,

icterul, anemia, scaderea trombocitelor, leziuni osoase,
encefalita,meningita,miocardita, iridociclita, pneumonia.

Defecte tardive: mai mult de jumatate din nou nascutii cu

rubeola congenitala sunt normali la nastere insa marea lor
majoritate vor dezvolta mai tarziu discrazii immune, deficite
de auz, retard psihomotor, autism, PES, diabet si boala
tiroidiana.
 Examinari de laborator: culturile virale se fac inca un
an de la infectia acuta, sin nas, conjunctive, urina,
LCR.
Examenul LCR encefalita cu o raport proeino cellular
crescut.
Studii serologice bolta de diagnostic, dar boala insasi
poate determina aberatii imune si cu toate acestea vom
face Ig.G si Ig.M pentru rubeola.
 Varicela

Varicela congenitala este rara < 5% dupa infectai aparuta la

mama in primul sau al doilea trimestru dar are o constelatie de
semne cum ar fii hipoplasia membrelor, microcefalie, atrofia
corticala, corioretinita si cataracta.
Expunerea perinatala cu 5 zile inainte de nastere sau 2 dupa
nastere poate determina varicela diseminata potential letala la
fat .
In aceste conditii se va administra o fiola de imunoglobulina la
nou nascut.
Daca nu se va putea administra aciclovir 30mg/kg/zi divizat la
fiecare 8 ore.
 Incidenta embriopatiilor este de 2% in primele 20 de
saptamani de sarcina
Diagnosticul clar cu PCR si hidridizare in situ sau cu IgM
specific seric.
Din punct de vedere al manifestarilor avem un rash
centripet care incepe ca niste maclue rosii si progreseaza
spre vezicule si cruste.Leziunile apar si la nivelul organelor
genitale pot fii 2-3 sau mii de mici leziuni.Implicarea
plamanilor apare numai in cazurile fatale dar se alatura
temperatura, cianoza, ralurile, hemoptazia. Necroza focala
se observa la nivelul ficatului, intestinului rinichiului si
timusului.
 Toxoplasmoza

Toxoplasma gondii este un parazit intracellular capapil sa

determine infectii intrauterine.
Incidenta de la 1 la 1000 la 1 la 10000 de nou nascuti vii.
Parazitul este ubicuitar in natura iar oochistele sunt excretate
in materiile fecale ale pisicilor..
Ingestia este urmata de penetrarea mucoasei
gastrointestinale de sporozoiti si circula sub forma de
tahizoiti care este characteristic infectiei.
Marea majoritate a organelor materne inclusive placenta
sunt locuite de acest parazit.
 La adult boala este inaparenta de cele mai multe ori
mimand mononucleoza infectioasa putine cazuri sunt
rezultatul unei primoinfectii metrne cele mai multe
sunt rezultatul reactivarii unei infectii vechi.
Cu cat infectia este mai tardiv aparuta in decursul
sarcinii cu ata ea este mei posibil sa fie transmisa
fatului.
Poate fii transmisa prin lapte nepasteurizat, carne
insuficient preparata, mini murdare sau prin
transfuzii.
Clinic

avem boala generalizata, afectarea SNC sau afectarea

oculara. Hidrocefalia obstructive, corioretinita calcificarile
intracraniene reprezinta triada clasica a bolii.
Alaturi de acestea mai avem anemia, hiperbilirubinemia,
convulsiile, hiperbilirubinemia directa, limfadenopatiile,
hepatosplenomegalia varsaturile, microcefalia,cataracta,
eosinofilia, hipotermia, glaucomul,atrofia optica, rashul si
pneumonia.
 Asociat mai pot apare endocrinopatii miocardita,
eritoblastoza fetalis.
Boala manifesta subclinic dezvolta in general tulburari
vizuale si complicatii nervoase.
Diagnosticul este serologic cu IgA si IgM in primele 6
luni de viata sunt positive sau persista Ig G peste varsta
de 12 luni.
Izolarea parazitului de la nivelul placentei dar si PCR
ul sunt teste positive in ceea ce priveste diagnosticul
Tratamentul

Medicamentos este cu spiramicina la mama iar la fat este cu

pirimetamina si sulfadiazine.
Diagnosticul perinatal poate fii facut prin PCR prin
amplificarea B1 a genei toxoplasmei gondii dintr-o mostra de
lichid amniotic.
LCR ul ar trebui efectuat la toate cazurile suspecte .
Deasemenea se mai face CT dar si radiografii de oase lungi.
Herpes simplex

Cel mai adesea achizitionat la pasajul prin bariera pelvi

vaginala. Mama poate avea infectie primara sau reactivare a
infectiei. Riscul de infectie in aceste conditii este de 33-50%.
Aproximativ 70% dintre mame sunt asimptomatice la
momentul nasterii.
Riscul de infectie la o mama cu herpes recurrent este de sub
0.5%.
Cele mai multe infectii sunt achizitionate in perioada
intrapartum odata cu rupture membranelor.
Factorii de risc sunt varsta mamei, status socioeconomic,
numarul de parteneri sexuali.
Infectia activa ar trebui sa fie activa o perioada de 2 luni.
 Exista o boala localizata , tegumente, ochi sau gura este la
5-14 zile similar cu boala diseminata.

Afectarea SNC apare intre ziua 14-28 cu letargie si

convulsii.

Practic din punct de vedere clinic avem o boala localizata

tegumente, ochi sau gura, boala diseminata si afectarea
SNC.
 Bolile care apar la asa o varsta mica sunt sugestive
pentru o infectie intra uterine.
Culturile virale sunt positive in 24-72 de ore.
PCR ul poate ajuta la diagnostic insa nu este de
electie.
Examenul pozitiv Tzanck cu coloratia Giemsa sau
Wright.
CT ul cranian ar putea fii uneori util dar RMN ul si
EEG ul sunt mult mai sensibile.
Managementul neonatal cuprinde izolarea nou nascutului cu
igiena foarte atent observata.
La cei nascuti din mame cu leziuni genitale se vor lua culturi de
la suprafata tegumentelor pana la 24-48 ore postnatal.
Riscul de boala este de 33-50% daca infectia materna este
primara. Alaptarea este permisa in conditiile in care nu avem
leziuni la nivelul sanilor iar mama este educate in privinta
igienei.
Parintii cu herpes orolabial ar trebui sa poarte o masca.
Aciclovir in doza de 60mg/kg/zi la fiecare 8 ore este tratamentul
de electie. Boala localizata se vat rata timp de 14 zile iar cea
generalizata timp de 21 de zile.
 Cezarianele sunt facute de electie la toate mamele cu leziuni
active.
Nou nascutii din mame cu leziuni active ar trebui verificati
indifferent de calea nasterii la 24 de ore postnatal.
Cea mai mare problema ramane portajul asimptomtic.
Prognostic bun au cei cu forme de boala localizata si mortalitatea
ramane inalta la cei cu boala diseminata.
Urmarirea acestor nou nascuti este individualizata .
Cei mai multi care raman asimptomatici trebuie sa faca un CT
sau un RMN la 4-6 saptamani de la externare.
Ceilalti vor face aceste investigatii mult mai devreme.
Hepatita B si C

Nou nascutul poate fii infectat cu hepatita B chiar de la nastere.

Boala manifesta clinic este rara la nastere dar pot deveni

purtatori cronici de Atg.Hbs sis a dezvolte hepatita cronica
activa.

Daca mama este pozitiva pentru hepatita B la nastere trebuie ca

nou nascutul sa primeasca imunoglobuline si sa fie vaccinat cat
mai curand posibil.
Factorii de risc sunt reprezentati de prezenta antigenului
HBe si absenta anti HBe in serul matern cu rate de atac
de 70-90% cu pana la 90% dintre acesti sugari
purtatori cronici.
Originea asiatica in mod particular chinezii cu o rata de
atac de 40-70%.
Hepatita materna in ultimul trimestru sau imediat
postpartum cu o rata de atac de 70%.
Titruri inalte de Hbs in serul matern.

Antigenemia prezenta la fratii mai mari.

Factorii care nu sunt legati de transmitere tipuri particulare de

HBV, absenta sau prezenta AgHBs in fluidul amniotic.

Prezenta sau titru de anti HBc in sangele din cordonul

ombilical.

Formele de prezentare: infectie acuta usoara, hepatita cronica

active, hepatita persistenta, portajul asymptomatic, hepatita
fulminanta tipB extreme de rara.
 Dozele de vaccin ar trebui administrate la 1 si la 6 luni
postnatal.
In cazul hepatitei C aproximativ 5% dintre nou
nascutii din mame pozitive poarta virusul.
Pana la un an singura cale de depistare a virusului
ramane PCR ul.
Dupa aceea prezenta anticorpilor sugereaza infectia
activa.
In mod obisnuit nici una dintre ele nu contraindica
alaptarea.
Preventia:

Screeningul tuturor gravidelor.

Imunizare active impotriva hepatitei B.

Imunizarea tuturor nou nascutilor.

Vaccinarea tuturor adolescentelor.

Conjunctivita nou nascutului

Neisseria gonorhoeea poate coloniza sugarul in cursul

pasajului prin canalul vaginal infectat.
Oftalmia gonocociaca se prezinta la 3-7 zile cu scurgere
purulenta copioasa. Pe culturile Gram apar diplococi.
Tratamentul este im sau iv cu ceftriaxona 25-50 mg/kg in
priza unica.
Profilaxia la nastere este cu unguent cu eritromicina.
Chlamydia trachomatis este un alt patogen major al acestei
vrste i apare de obicei dup vrtsa de cinci zile pn la
cteva sptmni.
 Boala apare la 50% dintre nou nscui la trecrea prin
canalul vaginal.
Prevalena n timpul sarcinii este la 10% dintre femeile
gravide.
Diagnosticul este prin detectarea antigenului iar
tratamentul se va face prin eritomicib 30mg-kg-zi divizat
la 8-12 ore.
Tratamentul topic singur nu va rzolva problema nici nu va
eradica portajul lsnd copilul la risc de a face
pneumonie.
Infecia i imunitatea la nou nscut

Ig.G la nou nscut sunt n marea lor majoritate de provenin

matern.
Ele scad rapid postnatal dup care ncep s creasc i ating n
final nivelele normale la vrsta de 2 luni.
Ig.A nu traverseaz placenta i toat cantitatea lor este
derivat de la nou nscut.
Principalele Ig.A sunt A1 iA2.n ciuda prezenei lor n snge
tractul digestiv dar i cel respirator rmn vulnerabile la
agenii infecioi n absena Ig.A2 secretorii.
Sinteza complet a complementului este ntre 6-12
sptmni de gestaie.
Oricum nivelele de complement sunt mult reduse la nou
nscut dar i la prematur.
 Dintre cele dou ci cea mai afectat este cea clasic ceea ce
i face susceptibili la infecie efa de E.Coli K1 dar i fa de
streptococul de grup B..Exist deasemenea un deficit de
opsonizare.
Se pare c neutrofilele sunt la limita lor de producere la nou
nscut de aceea nu sunt n stare s i creasc numrul n
condiii de infecie.
Fiecare eliberare de celule depletizeaz mduva care nu este
capabil s sintetizeze noi celule n timp util
Prin urmare neutrofilele sunt deficite ca i aderen,
deformabilitate i chemotaxis. Toate acestea duc la o
progresie rapid a infeciei
Abilitatea de rspunde la antigenii specifici a limfocitelor B se
dezvolt n timp.
Antigenele se pot mpri n trei grupe 1. timus
depenedente,2. antigene care includ marea majoritate a
proteinelor,3.timus independente.

Primele TI-1 se leag direct de limfocitele B nu necesit celule T

pentru producia de anticorpi, cele tip 3 sunt marea majoritate
polisaharidice i au n componena lor subuniti identice i
necesit puine limfocite T pentru a reaciona.

Cele tipul 2 apar ultimele din punct de vedere cronologic la

aproximativ 6 luni de via.
Caracteristici Nou nascut versus adult

Neutrofilele in circulatie Crescute

Neutrofilele in pol de depoyitare Scazute

Aderenta Scazuta

Reglare i coninut adeziune Anormal

Deformabilitate Sczut

motricitate Sczut

Migrare aleatorioe Normal

Chemotaxis Sczut

Legare de factori chemotactici Normal

Transducie semnal Unele elemente anormale

Fagocitoz Normal

Degranulare Normal

Coninut lactoferin Sczut

Capacitate bactericid Normal

O2-H2O2 Normal sau crescut

Tulburrile hematologice la nou
nscut

Acestea pot fii rezultatul unei tulburri de coagulare

motenite de exemplu deficitul de factor VIII sau dobndite
boala hemoragic a nou nscutului, CID insuficiena
hepatic sau trombocitopenia.

Deficitul de vitamina K.
Se datoreaz unui deficit de vitamina K dependent de
factorii de coagulare II,VII,IX,X.
Sngerrile apar la un numr de 0.25 pn la 1.7% dintre nou
nscuii care nu primesc profilaxia cu vitamina K.
Debutul bolii ntre ziua a 5 A i 2 sptmni dar i la 12
sptmni la un sugar eutrofic.
 Sngerrile apar n regiuni diverse ombilic, tract
gastro intestinal,locul de circumcizie, nas sau chiar
hemoragie cerebral.
De cele mai multe ori aceste hemoragii apar la nou
nscuii alimentai natural ntruct se tie c laptele
matern este srac n vitamina K.
Diagnosticul diferenial se face cu CID., insuficiena
hepatic sever.
Trombocitopenia

Timpul de via al unui trobocit este ntre 7 i 10 zile.

Numrul mediu de trombocite este de peste 200000 ele fiind
uor sczute la prematur, iar numrul lor variaz cu metoda
de determinare.
Cauze materne de trombocitopenie medicamente utilizate de
mam: heparina, chinina, hidralazina, tolbutamida,diuretice
tiazidice infecii TORCH
CID
Hipertensiune sever sindromul HELLP hemoliy, creterea
enzimelor hepatice , numr sczut de trombocite.
Anticorpi antiplachetari: PTI, trombocitopenia indus de
medicaie, cea gestaional
 Anticorpi anti plachete fetali trombocitopenia aloimun
neonatal, cea izoimun asociat cu eritroblastosis fetalis
Corioangioma
Trombi vasculari
Abruptio placentae
Scderea produciei plachetare : izolat, sindromul TAR,
anemia fanconi, sindromul rubeolei, leucemia congenital,
trisomia 13,18,21.
Distrucie plachetar crescut
Anomalii hemostatice, sepsis, TORCH,CID; asfixia neonatal,
enterocolita necrozant, sindrom Kasabach Merritt.
 Defict de vit K CID Insuficien hepatic

Clinic Nou nscut bine, fr Nou nscut bolnav, hipoxie, Nou nscut bolnav,

profilaxia cu vit.K. sepsis hepatit, tulburri de

metabolism, oc.

Sngerare Tract generalizat Generalizat

gastrointestinal,ombilic,circ

umcizie,nas

Debut 2-3 zile Oricnd Oricnd

Numr plachete normal sczut Normal sau sczut

Timp de protrombin prelungit prelungit Prelungit

Timp parial de prelungit prelungit Prelungit

tromboplastin

Fibrinogen normal sczut Sczut

Factor V normal sczut sczut

Diagnostic diferenial al trombocitopeniei neonatale
Afeciunea Elemente clinice

Imune anticorpi pasivi, trombocitopenia Anamneza corect, nu apar creteri plachetare

idiopatic, lupus, indus medicamentos dupa administrare de la donori.

Infecii bacteriene, congenitale virale Semen de infecie clar.

Sindroame absena radiusului, anemia Fanconi Anomalii asociate cu pancitopenie

CID Sugar cu semne de boal, anomalii de

coagulare

Hemangioame gigante

Tromboz Hipervscozitate, catetere vasculare.

Detresa respiratorie sever, hipertensiune Cretere izolat a trombocitelor care nu este

pulmonar legat de CID.

Tratament

Tratament obstetrical al trombocitopeniei autoimune

materne
- prevenia hemoragiei intracraniene n cursul naterii
- risc crescut de sngerare dac trombocitele sunt sub
valoarea de 50000
-indicat cezariana
-uneori adminstrarea de corticoizi.
Managementul trombocitopeniei
izoimune.

Transfuzia plachetar.
2. gamaglobuline intravenos.
Risc de recuren la urmtorii fraii este de peste 75%.
De aceea la urmtoarele sarcini mamele vor primi
corticosteroizi dar i gamaglobuline.
Tratamentul nou nscutului cu
trombocitopenie.

Tratamentul cauzei: sepsis de exemplu.

Transfuzia plachetar la valori ale trobocitelor de sub
20000-microl.
Doza standard este de 10-20 ml/kg.
Exsanguinotransfuzia.
Administrare de prednison 2mg/kg/zi.
Interleukina 11 Neumega factor de cretere hematopoetic
i trombopoetin recombinant au fost administrate la
aduli.
 Anemia

Nou nscutul cu pierdere acut va avea semnele de

anemie asociate ocului hipovolemic tahicardia,
hipotensiunes i perfuzie srsc.
Anemia cronic se asociaz ns palorii fr a avea
semne de hipovolemie.
Anemia din primele 24 de ore de via este rezultatul
unie hemoragii sau a unei hemolize care este rezultatul
unei incompatibiliti.
Teste de evaluare iniial ar trebui s includ o
anamnez corect precum i un examen complet i
corect teste Kleihauer Betke, reticulocite test Coombs
direct i indirect
Cauze

Perioada antenatal
Pierderea integritii placentare, anomalii de ombilic sau de
vase ombilicale, transfuzia geamn la geamn.

Perioada intrapartum hemoragia fetomatern, cezariana,

ruptura traumatic de cordon ombilical, insuccesul
transfuziei placentare, trauma obstetrical.

Perioada neonatal caput succedaneum, cefalhematom,

hemoragia intracranian, hemoragia visceral.
 Defecte de hemostaz deficite congenitale de factori
ai coagulrii, deficite de vitamina K trombocitopenia,
pierderi iatrogene de snge.
Anemia hemolitic.
Anemia isoimun i cea autoimun
Anemia din infeciile TORCH i din sepsis.
Defecte eritrocitare, G6PDH, talasemii,
hemoglobinopatii
Defecte de membran sferocitoza, eliptocitoza.
Bolile sistemice
Deficite nutritionale
Anemia hipoplastic.
Clinic exist 4 elemente majore de diagnostic varsta la
prezentare, elemente clinice asociate la prezentare, status
hemodinamic la prezentare, prezena sau absena
reticulocitozei la prezentare.
Tratament

Transfuzia de mas eritrocitar.

Alternativ vom putea folosi plasma, albumina, sau
dextranul.
Tratamentul cu fier care l utilizm n urmtoarele situaii
hemoragia feto matern, transfuzia cronica, prematur,
necesiti crescute.
Folaii pentru prematurii sub 1500 sau sub 34 de sptmani.
Vitamina E la prematurii sub 34 de sptmni.
Profilaxia

Eritropoetine uman recombinant.

Administrare timpurie 1200/14000 Uniti kg-zi asociat
cu 1mg-kg-zi de fier.
Tardiv 500-700 uniti pe kg-zi administrate de 3-5 ori pe
sptmn iar fier se va administra n cantitate de 3 mg-
kg-zi
Suplimentare nutriional.
Fier n cantitate de 2mg-kg-zi ascocait cu acid folic 1+2 mg
sptmn.
Vitamina E 25UI pe zi.
Tratamentul condiiilor asociate iar al trombocitopeniilor
conform celor expuse anterior.
Apneea la nou nscut

Este n general apanajul prematurului.

Reprezint o pauz ntre respiraii de peste 20 de secunde
sau orice alt pauz acompaniat de cianoz i de
bradicardie.
Exist o varietate de procese ce se asociaz apneei.
Acestea sunt instabilitatea termic, rspunsul la gavaj,
refluxul gastroesofagian.
Hipoxemia, boala pulmonar,infeciile, enterocolita
ulceronecrotic, hipoglicemia, hiponatremia, hemoragia
intracranian, convulsiile, unele droguri, morfina.
 Clinic apar n primele dou sptmni de via cu o frecven
care crete n timp.
La nou nscutul la termen poate indica unele tulburi
neuromusculare, asfixie, traum la natere, infecii sau cronice
leziuni de SNC.
Ce facem n faa unui astfel de caz.
Stabilim tolerana digestiv, temperatura, examen clinic
general,msurm valorile gazelor sangvine,glicemia,
hemograma precum i un istoric al ingestiei de droguri.
La cei cu episoade repetate sau severe se procedeaz la
efectuarea tuturor analizelor.
Tratamentul se adreseaz cauzelor

Prima linie de tratament este citratul de cafein 20mg-

kg doza de ncrcare i cea de meninere este de 5-
10mg-kg-zi.
Este medicamentul de elecie ntruct are mai puine
reacii adverse fa de teofilin.
Evoluia este favorabil la prematuri se opresc la 34
pn la 37 de sptmni postconcepie.
Monitorizarea la ceilali ns este obligatorie ntruct se
menine riscul de moarte subit.
Boala membranelor hialine

Este apanajul prematurului.Incidena crete de la 5% la 50%

funcie devrsta gestaional.
Se datoreaz deficitului de surfactant, care este neceasar
pentru scderea tensiunii la nivelul alveolelor n timpul
expirului permindu-le acestora s rmn parial
expandate i s aib o capacitate rezidual.
Absena lui determin atelectazie pulmonar , precum i
bronhograma aeric.
 Clinic murmur vezicular diminuat, radiografia
pulmonar demonstreaz atelectaie difuz
pulmonar cu un aspect de geam mat.
Tahipneea, cianoz i efortul pulmonar sunt
elementele cheie de diagnostic clinic.
Tratament suplimentare cu oxigen, intubare timpurie,
catetere ombilicale i linii venoase centrale, terapia
cu surfactant.
Administrarea antenatal de steroizi la mam este o
strategie important de prevenie .
Boala cronic pulmonar la prematur

Este caracterizat prin necesar suplimentar de oxigen, de

simptome respiratorii persistente, radiografie anormal,
incidena crescut la prematurii cu greutate mic i extrem de
mic la natere.
Dezvoltarea ei este rezultatul imaturitii pulmonare la
natere,inflamaiei precum i expunerii la concentraii mari de
oxigen.
Tratament
Suplimentare cu oxigen, CPAP nazal, diuretice , aerosoli cu beta
2 adrenergiceprecum i corticosteroizi sistemici.
Acetia din urm se administreaz cu pruden datorit riscului
mare de handicap neurologic.
Targetul oxigenrii la aceti copiii trebuie s fie de 94-96%.
Hipoglicemia

Definit ca valorea glucozei sanguine de sub 40-45 mg-dl.

Poate fii adesea asimptomatic.
Clinic letargie, alimentaie dificil, iritabilitate i convulsii.
Glicemia nou nscutului este cu 15 mg mai mic dect a
mammei sale.
Concentraiile de 40-45 mg sunt considerate
hipoglicemiiimediat postnatal.
Cele mai expuse grupe de nou nscut sunt cei din mame
diabetice i cei cu insuficien de cretere intrauterin.
Nou nscutul din mam diabetic

Are glucoz n cantitate mare stoccat sub form de

glicogen dar dezvolt hipoglicemie din cauza
hiperinsulinismului indus de hiperglicemia matern i
fetal.

Exist teuturi care cresc anormal in utero ca o consecin

a unui flux crescut de nutrieni din circulaia matern.

Rezultatul este un ft macrosom.

 Alte probleme includ cardiomiopatia cu sau fr suflu
cu sau fr insuficien cardiac cu sau fr detres
respiratorie extrem de rar microcolon.
Alte probleme sunt policitemia, tromboza de ven
renal, hipercoagulabilitate.
Sunt destul de imaturi pentru vrsta lor gestaional
i sunt la risc pentru boala membranelor
hialine,hipocalcemie i hiperbilirubinemie.
Nou nscutul cu retard de cretere
intrauterin

Are depozite reduse de glucoz sub forma de glicogen i de

grsimi prin urmare va face hipoglicemie n ciuda unui control
endocrin corect.

Clinic letargie, alimentaie dificil, iritabilitate, tremurturi,

apnee i convulsii.

Poate apare i cardiomiopatia la cei din mame diabetice.

Se vor msura glicemiile corect pn la obinerea unei

alimentaii complete enterale .
Tratament
Se va administra intravenos glucoz n cantitate de 6mg-kg-
min.

Prognostic
Este foarte bun dac terapia este prompt.

Sechelaritatea SNC se observ la cei cu hipoglicemie

hiperinsulinemic persistent.

Hipoglicemia este de evitata dup afectarea cerebral.

Icterul neonatal

65% dintre nou nscui vor face icter cu un nivel al

bilirubinei de peste 5mg-dl.
Hemul este scindat de hemoxigenaz n fier care este
conservat, dioxid de carbon care este expirat i biliverdin
care este metabolizat n bilirubin .

Pentru 1g de hemoglobin se va produce 34 mg de bilirubin.

Bilirubina se va lega de albumin i n prezena unei enzime

UDPGT este conjugat la nivel hepatic.
 Bilirubina conjugat va fii excretat prin bil n
intestin, unde n mod normal n prezene florei
intestinale normale se va transforma n
stercobilinogen i eliminat prin scaun.
n absena florei cu motilitate intestinal sczut
bilirubina conjugat rmne n intestin unde sub
aciunea glucuronidazei poate scinda moleculele
de glucuronid lsnd bilirubina neconjugat s fie
reabsorbit n circulaia enterohepatic.
Mecanismul toxicitii bilirubinei nu este cunoscut exact.

Posibil ca i cantitate de bilirubin rmas neconjugat s

devin toxic pentru neuron.

Bariera hemato encefalic pare a juca i ea un rol important n

protecie.

Encefalopatia este clinic caracterizat prin kernicter, letargie,

hipotonie, iritabilitate, supt deficitar, opistotonus, retrocolita.
 Encefalopatia cronic include paralizie cerebral,
surditate, displazie dentar.

Cauze de hiperbilirubinemie neconjugat.

Incompatibilitate de ABO, incompatibilitate de Rh,

alte incompatibiliti de grup sau de subgrup- la
pacienii cu test Coombs pozitiv.
 Pacienii cu test Coombs negativ Anomalii de eritrocite
eliptocitoza, sferocitoza,picnocitoza, stomatocitoza
Anomalii de enzime, G6PD, deficitul de piruvat kinaz, alte
defecte metabolice.
Pacienii cu sepsis bacterian i viral.
Cauze non hemolitice numr de reticulocite normal.
Hemoragie extravascular, cefalhematom, leziuni extinse,
hemoragie la nivelul SNC, policitemia, obstrucie
gastrointestinal, ileus funcional.
Rat sczut de conjugare
Sindrom Crigler Najjar, sindrom Gilbert, Hipotiroidism.
C. Hiperbilirubinemia de etiologie necunoscut sau prin
factori multipli.

Fiziologic, include inactivitatea UDPGT la natere,

absena florei intestinale, motilitate intestinal sczut.

Diferene rasiale asiatici au nivele ale bilirubinei peste 12.

Prematuritatea , alimentaia natural care se submparte n

Icterul alimentaiei naturale datorat se pare unei prelungiri
a circulaiei crescute enterohepaticelegat probabil de
creterea acizilor grai liberi n lapte.
 Homozigoii la sindromul Gilbert par a fii inclui i ei
aici.
Icterul asocial alimentaiei naturale cei alimentai
natural au nivele mai ridicate ale bilirubinei fa de
cei alimentai artificial.
La fel pare a fii vorba de o circulaie enterohepatic
mai activ.
Cele dou entiti par a se suprapune uneori.
Hiperbilirubinemia prelungit include bolile
hemolitice, sindromul Gilbert, hipotiroidismul
congenital sepsisul, galactozemia.
Examene de laborator bilirubina total, direct i indirect,
hemograma complet, grup i Rh, test Coombs, albumina
seric, studii radiologice, fragilitatea osmotic.
Tratament.
Protoporfirinele inhibitori ai hem oxigenazei o singur
injecie postnatal previne hiperbilirubinemia.
Fototerapia cea mai utilizat ncepe la nivele de 3-5 mg-dl.
Exsangvinotransfuzia necesar numai n unele cazuri de
hemoliz datorat incompatibilitilor.
Procedura este invaziv cu riscuri multiple, riscul de
mortalitate fiind de 1-5%, cu risc de infecie nalt.
Hiperbilirubinemia direct.
Este primul semn de disfuncie hepatobiliar.
Boala biliar extrahepatic.
Atrezia biliar 1 la 10000 de nou nscui.
Chiste de coledoc.
Stenoze de duct, perfoaraie spontan de duct biliar,
colelitiaza sau neoplazii.

Boala intrahepatic.
Paucitate de ducte biliare.
Colestaza progresiv intrahepatic
Sindromul bilei groase.
 C. deficitul de antitripsin, fibrozachistic, sindromul
cerebrohepatorenal, sindromul Rotor i Dubin Johns,
galactosemia.
D. Infecii congenitale,sepsis.
Nutriia parenteral total.
Hepatita neonatal idiopatic.
Hemocromatoza neonatal.
ocul sau hipoperfuzia
ECMO.
Elemente clinice de diagnostic

Variabile Atrezia biliar Hepatita neonatal

Icter la natere niciodat Rar

Icter la prezentare 2-4 sptmni 2-4 sptmni

Urini hipercrome da Da

hepatomegalie da Da

Splenomegalie uneori Rar

Scaune acolice da Tranzitor incomplet

Alpha fetoproteina Poate absenta Frecvent pozitiv.

 Examene de laborator screening complet inclusiv
pentru sepsis i TORCH.
Studii radiologice, ecografia, imagistica hepatic,
biopsie hepatic percutan, laparotomia
exploratorie.
Tratament

Farmacologic fenobarbital i colestiramina precum i

acid ursodesoxicolic.
Trigliceride cu lan mediu
Suplimentare cu vitamine
Restricii alimentare la cei cu gagalactozemie
Procedura Kasai
Transplant hepatic.
Prezentari de caz
Dr. Oana Falup Pecurariu
Pediatrie
 Dna. Popescu in varsta de 23 de ani aflata la prima sarcina este
internata pentru iminenta de avort pentru ruptura precoce de
membrane.
Sarcina are 26 de saptamani
La 48h dupa internare da nastere unui baietel cu greutatea de 800 gr.
La nastere el prezinta un efort respirator vizibil cu tiraj intercostal
marcat
Este transport la sectia de Terapie intensiva.
Imagine de geam mat
Displazie bronhopulmonara
 Preventia nasterii premature la mama se va face cu corticosteroizi
Acestia stimuleaza productia de surfactant reducand in felul acesta
riscul detresei respiratorii severe la nastere, crescand rata de
supravietuire si sechelaritatea
Daca avem asociata si ruptura precoce de membrane atunci vom
administra si antibioterapie cu spectru larg conform ghidurilor
Parintii trebuie consiliati la ce anume sa se astepte.
 Principalele prioritati la un nou nascut prematur sunt evitarea si
minimalizarea pierderilor de caldura

Evaluarea corecta si atenta a ritmului respirator, alurii ventriculare,

culorii tegumentelor

Administrare de oxigen pe masca sau CPAP

Administrare de surfactant chiar in sala de nastere

Principalele complicatii ale prematuritatii
Respiratorii- boala membranelor hialine, pneumotorax, apneea, boala
cronica pulmonara
Cardiovasculare- patent ductus arteriosus
Neurologice hemoragia periventriculara, leucomalacia
Gastrointestinale- enterocolita ulceronecrotica, refluxul
gastroesofagian
Infectii cu Streptococ de grup B
Metabolice- hipoglicemia, hipocalcemia
Iatrogene- leziuni
De retinut!
Administrarea de corticoterapie mamei, antenatal, va imbunatati
prognosticul

Detresa respiratorie este frecventa la prematur

Administrarea endotraheala de surfactant este utilizata pentru

tratamentul sindromului de detresa respiratorie
Nou nascut care nu respira
Nou nascut eutrofic nascut in urma cu 15 minute mama avand 20 de ani
si fiind la prima sarcina

S-a practicat sectiune cezarina intrucat fatul se gasea in pozitie

pelviana

Nou nascutul a plans postnatal, iar alura ventriculara a fost de peste 100
batai/minut

Ulterior a inceput sa fie tahipneic

Examenul clinic
Nou nascut cu greutate normala
Nu este dismorf
Cianoza perioro nazala usoara
Tahipneic cu un ritm respirator de 70/min
MV redus pe hemitoraclel stang
AV de 150 batai/minut
Abdomen usor concav
Hernie diafragmatica cu pneumotorax
Pneumotorax la nou nascut
Pneumotorax (2)
Pneumomediastin la nou nascut
Discutii
Tahipneea este frecvent intalnita post cezariana intrucat eliminarea
secretiilor este mai greoaie

Hernia diafragmatica prezinta postnatal diminuarea zgomotelor

cardiace si detresa respiratorie simptomatologie evidenta aproape
imediat.
 Intubarea se impune intrucat exista pericolul de inghitire a aerului
Se impune sonda nazogastica si rectala
Catetere ombilicale
Terapia intensiva prechirurgie este meticuloasa si importanta intrucat
plamanul este hipoplazic datorita compresiei intestinelor in torace iar
hipertensiunea pulmonara este o complicatie frecventa.
Cauze de detresa respiratorie la nou nascut
eutrofic
Tahipneea tranzitorie a nou nascutului
Pneumotorax
Sepsis, malformatii congenitale
Atresia esofagiana, fistula traheoesofagiana
Atresia coanala
Boala congenitala cardiaca
Anemia, policitemia
Hemoragia cerebrala
De retinut!
Tahipneea tranzitorie este frecventa dupa interventai cezariana

Nou nascutul cu hernie diafragmatica se va intuba cat mai repede

posibil

Prognosticul unei hernii diafragmatice este dat de gradul de

hipoplazie pulmonara iar rata de mortalitate este de 20% in ciuda
terapiei corecte.
Apneea recurenta
Matei este primit pe sectia de terapie intensiva neonatala la o zi post
natal pentru hipoglicemie
El s-a nascut dupa o perioada de 35 de saptamani de gestatie datorita
unei rupturi premature de membrane care a avut loc cu 48 de ore
inainte de nasterea propriu-zisa
La nastere greutate lui a fost de 2000gr.
Are doi frati sanatosi
S-a incercat alimentatia naturala dar nu trage foarte bine de aceea a fost
alimentat pe sonda nazogastrica.
 La varsta de 6 ore devine apneic si primeste oxigen
Repeta epsioadele de apnee in urmatoarele ore.
La examenul clinic nu este un sugar dismorf
Este letargic
Ritm respirator de 50/minut, saturatia O2 de 95% in aerul atmosferic,
AV=180 batai/minut, iar temperatura de 37.8 grade Celsius
Fontanela normotensiva iar restul examinarii fara elemente patologice.
Paraclinic
Hb=17g/dl
CRP=10
Leucocite=27000
VSH=45
pH=7.17
PaCO2=7.1
Bicarbonat=19
EB=-8.5
 Apneea este o pauza respiratorie de peste 20 sec sau mai scurta care se
insoteste de bradicardie sau modificari de culoare a tegumentelor

Principalele cauze de apnee sunt: apneea de prematuritate, boala

pulmonara, sepsis, hipoglicemia, hipotermia, sedative administrate
mamei in timpul travaliului, leziuni cerebrale, anemia, refluxul gastro-
esofagian
 In cazul nostru diagnosticul este de sepsis
Anamnestic ruptura precoce de membrane si prematuritate sunt
factorii de risc
Este clinic cu subfebrilitate si letargic, a prezentat numeroase episoade
de apnee, are leucocitoza si marker-ii inflamatori pozitivi.
Este cu acidoza mixta metabolica si respiratorie tipica pentru infectia
su Streptococ de grup B.
Tratament
Suport respirator
Tratament perfuzabil
Antibioterapie cu spectru larg
Stabilizare cardiovasculara
De retinut!
Apneea apare adesea in patologia neonatala

Este un semn de suferinta care trebuie recunoscuta si tratata ca atare

Antibioterapia nu trebuie amanata la un nou nascut in prezenta unei

suspiciuni de sepsis