MORFOPATOLOGIA

TRACTULUI DIGESTIV

LP 9
• Ulcerul peptic cronic

• Tumorile gastrice maligne

• Carcinom gastric de tip intestinal (adenocarcinom)
• Carcinom gastric de tip difuz
– coloid
– cu celule în “inel cu pecete”

• Carcinomul de colon
 ULCERUL PEPTIC CRONIC

Este o pierdere de substanţă profundă cu caracter penetrant

ce interesează mucoasa, musculara mucoasei, submucoasa
şi musculara proprie ca urmare a acţiunii agresive a sucului
gastric acido-peptic .

Localizare:
- stomac
- duoden
- esofag Barrett
- diverticul Meckel
- versantul intestinal al anastomozei gastro-intestinale
 ULCERUL PEPTIC CRONIC
Macroscopie:
• Pierdere de substanţă, ovalară sau rotundă (2-4 cm)
• Margini nete, regulate
• Pliurile converg radiar către pierderea de substanţă,
• Baza ulcerului curată, netedă, fermă
 ULCERUL PEPTIC CRONIC

Microscopie :

 margini - mucoasă gastrică cu

leziuni inflamatorii

baza - 4 straturi
1. exudat fibrino-
leucocitar
2. necroză fibrinoidă
3. ţesut de granulaţie
4. strat fibros matur
Ulcerul peptic cronic

Microscopie :
baza - 4 straturi suprapuse - suprafaţă
=>profunzime:

– două straturi superficiale ce

caracterizează UPC în faza de activitate:
• exudat fibrino-leucocitar;
• strat de necroză fibrinoidă, intens
eozinofil;
– două straturi profunde ce caracterizează
UPC în faza de acalmie sau remisiune:
• strat alcătuit din ţesut de granulaţie
tânăr
• strat de ţesut fibros matur cu vase cu
pereţi îngroşaţi (endarterită
nespecifică obliterantă) şi nervi cu
leziuni de perinevrită
 ULCERUL PEPTIC CRONIC
Complicaţiile ulcerului gastric:

• Hemoragie digestivă superioară – hematemeză, melenă

• Perforare:
ulcer perforat – în cavitatea peritoneală – peritonită acută
ulcer penetrant – în organele vecine (ficat, pancreas)
• Stenoză pilorică, mediogastrică
• Malignizare
 CARCINOM VEGETANT

MACROSCOPIE
• Masă tumorală conopidiformă
• Bază largă de implantare
• Suprafaţă neregulată
• Proiemină în lumen
• Radiologic imagine lacunară
• Are caracter infiltrativ în perete
 CARCINOM ULCERAT

MACROSCOPIE

• Pierdere de substanţă, profundă

– Bază largă, aspect crateriform
– Delimitată de ţesut tumoral, reliefat, neregulat

• Baza tumorii este anfractuoasă, acoperită de

detritus necrotic şi hemoragic
 CARCINOM
INFILTRATIV

MACROSCOPIE

Tumoră alb cenuşie ce infiltreză peretele

Peretele este îngroşat, rigid
Dispar pliurile mucoase
Lumenul este redus

Stomac - linită plastică

 CARCINOMUL GASTRIC

Tumoră epitelială malignă dezvoltată din epiteliul mucoasei

gastrice.

Tipuri histologice (clasificarea LAURÉN):

1. Carcinom de tip intestinal (adenocarcinom)

2. Carcinom de tip difuz:

coloid
cu celule “în inel cu pecete”
 Carcinomul gastric de tip intestinal
(adenocarcinom)

Origine - leziuni de metplazie intestinală

Microscopie :

 Celule tumorale maligne dispuse în

structuri tubulare neregulate
(bine si moderat diferentiat)

 Caracter infiltrativ în profunzime

(depăşeşte musculara mucoasei)

 Stromă redusă (aspect de glande “spate în

spate”)
 Carcinom gastric
de tip difuz

Origine - glandele mucoasei gastrice

Microscopie :

Celulele tumorale:

 produc mucus:

– intracelular - carcinom cu “celule în inel

cu pecete”

– extracelular - carcinom coloid.

 infiltrează difuz peretele gastric

 Carcinom gastric de tip difuz
cu “celule în inel cu pecete”

Microscopie :

 Celule tumorale izolate care

produc mucus ce rămâne intracelular

 Nucleul este deplasat la periferie

“celule în inel cu pecete”

 Citoplasma – palid eozinofilă

 Carcinom gastric de tip difuz
carcinom coloid

Microscopie:

 Celulele tumorale produc mucus care se

acumulează extracelular.

 Plajele de mucus

 sunt delimitate sau contin celule tumorale,

 disecă straturile gastrice în profunzime.

MORFOPATOLOGIA

FICATULUI
 HEPATITA CRONICĂ

 Inflamaţie şi necroză hepatocitară cu modificarea constantelor biochimice

care persistă cel puţin 6 luni.

 Etiologie virală (VHB, VHC), autoimună, toxică.

 Diagnosticul de certitudine se realizează prin examenul histopatologic al

puncţiei-biopsie hepatice.

 În functie de intensitatea leziunilor necro-inflamatorii, hepatitele cronice pot

fi:
 uşoare
 moderate
 severe
HEPATITA CRONICĂ UŞOARĂ

Microscopie

Arhitectura lobulară hepatică păstrată.

 Spaţiul porto-biliar:
• lărgit
• hipercelularizat
• infiltrat inflamator predominant limfocitar

 Lama limitantă de hepatocite este

integră.
 HEPATITA CRONICĂ
MODERATĂ

Microscopie :
Arhitectura lobulară hepatică în curs de remaniere.

 Spaţiul porto-biliar: lărgit, stelat

 Infiltrat inflamator limfo-plasmocitar în

spatiul porto-biliar şi periportal.

 Focare de distrugere a lamei limitante de

hepatocite de către infiltratul inflamator –
hepatită de interfată (“piecemeal
necrosis”)

 Fibroză – septuri rare.

HEPATITA CRONICĂ SEVERĂ

Microscopie:
Arhitectura lobulară hepatică remaniată.

 Spaţiul porto-biliar: mult lărgit, stelat,

infiltrat inflamator limfo-plasmocitar în
spatiul porto-biliar şi periportal – punti
porto-portale si porto-centrolobulare

 Distrugerea lamei limitante de hepatocite

de către infiltratul inflamator – hepatită
de interfată (“piecemeal necrosis”)

 Fibroză – septuri

Evolutie spre ciroză.

 CIROZA HEPATICĂ

 Stadiul final al afectiunilor hepatice cu evolutie nefavorabilă.

 Dezorganizarea difuză şi ireversibilă a structurii hepatice.

 Formarea de noduli de regenerare înconjuraţi de septuri

fibroase.
 CIROZA HEPATICĂ

– Ciroză micronudulară (alcoolică, Laennec)

– noduli < 3 mm diametru
– Ciroză macronulară
- noduli > 3 mm
– Ciroză mixtă
 CIROZA HEPATICĂ
Macroscopie:

• Suprafaţa ficatului neregulată, nodulară

• Noduli de regenerare înconjuraţi de benzi de fibroză
 Ciroza hepatică

Microscopie:

arhitectura hepatică este remaniată

(dispare raportul dintre S P-B şi vena
centrolobulară).

în nodulii de regenerare

 dispare dispoziţia cordonală radiară

hepatocitară,
 hepatocitele prezintă leziuni
degenerative, necroză unicelulară,
colestază.

În jurul nodulilor de regenerare: benzi

fibroase (fibre de colagen) cu:

 infiltrat inflamator cronic;

 hiperplazia ductelor biliare.