Sunteți pe pagina 1din 58

INSTRUCTAJ

PROTECŢIA MUNCII
Declaraţia de la Luxemburg asupra
Promovării Sănătăţii la Locul de Muncă în
Uniunea Europeană
• Promovarea Sănătăţii la Locul de Muncă
reprezintă eforturile combinate ale
angajaţilor, ale conducătorilor acestora şi ale
societăţii pentru îmbunătăţirea stării de
sănătate a oamenilor la locurile de muncă.
• Acest lucru poate fi obţinut prin combinarea:
• Îmbunătăţirii organizării muncii şi a mediului
de la locul de muncă
• Promovării participării active
• Încurajarea iniţiativei personale
Legislaţia în domeniul
securităţii şi sănătăţii în
muncă
Legislaţia în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă

• Constituţia României 2003


• Legea 53/2003, Codul muncii
• Legea protecţiei muncii nr. 90/1996,
republicată
• O.M.- MMPS nr. 388/1996 - privind aprobarea
Normelor Metodologice de aplicare a Legii
nr. 90/1996, publicat in M.O. nr. 249/1996
• Normele generale de protecţie a muncii ed.
2002
• NSSM[1] nr. 37 pentru prelucrarea automata
a datelor
[1] NSSM = Norme specifice de
securitate a muncii
• NSSM nr. 36 pentru laboratoare de analize
fizico-chimice şi mecanice
• NSSM nr. 57 pentru manipularea, transportul
prin purtare şi cu mijloace mecanizate şi
depozitarea materialelor
• NSSM nr. 111 pentru utilizarea energiei în
medii normale
• ORDIN nr. 599/1998 privind prescripţiile
minime pentru semnalizarea de securitate
şi/sau de sănătate la locul de muncă
• NSSM pentru diverse activităţi specifice din
agricultură, construcţii, transporturi, sectorul
sanitar etc.
• O.G nr.2 /2001 - privind regimul juridic al
contravenţiilor, publicată în M.O. 410/2001
• O.M.- MI nr. 775/98 - pentru aprobarea
Normelor Generale de PSI
• Legea nr. 451/2001- pentru aprobarea O.U.G.
nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea
şi ambalarea substanţelor şi preparatelor
chimice periculoase
• Legea nr. 426/2001- pentru aprobarea O.U.G.
nr.. 78/2000 privind regimul deşeurilor
LISTA
principalelor amenzi
contravenţionale aplicate
de inspectorii de muncă
Amenzi aplicate de toţi inspectorii
de muncă
• de la 3.000 RON la 10.000 RON pentru:
*Refuzul unui angajator de a aduce la
îndeplinire măsurile obligatorii dispuse
de inspectorii de muncă, la termenele
stabilite de aceştia;
• de la 4.500 RON la 9.000 RON pentru:
*Împiedicarea în orice mod a
inspectorilor de muncă să exercite
controlul.
Amenzi în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă

• de la 3.000 RON la 10.000 RON pentru:


*Nerealizarea la termen a măsurilor
dispuse de inspectorii de protecţie a
muncii cu ocazia controalelor şi a
cercetării accidentelor de muncă (art.
20 din Legea 108/1999);
• de la 3.500 RON la 7.000 RON pentru:
*Desfăşurarea de activităţi fără
autorizaţie de funcţionare din punct de
vedere al protecţiei muncii. Încălcarea
altor reglementări legate de autorizaţia
de funcţionare;
*Împiedicarea accesului inspectorului
de protecţia muncii la orice loc de
muncă pentru control sau prelevări de
probe de produse sau materiale (art. 41,
al. 3 din Legea 90/1996 republicată);
• de la 3.000 RON la 6.000 RON pentru:
*Neorganizarea activităţii de protecţiei
muncii conform normelor în vigoare;
*Utilizarea de echipamente tehnice care
nu corespund normelor de securitate a
muncii sau care nu sunt certificate din
punct de vedere al securităţii muncii;
*Neacordarea echipamentelor
individuale de protecţie sau
neînlocuirea celor uzate sau distruse;
*Neîndeplinirea obligaţiilor patronului
pe linie de protecţiei muncii (art. 41, al.
4 din Legea 90/1996 republicată);
• de la 2.500 RON la 5.000 RON pentru:
*Neîndeplinirea obligaţiilor patronului
pe linie de protecţiei muncii (neluarea
măsurilor prevăzute de norme şi alte
reglementări cu privire la
compartimentul de protecţia muncii,
propaganda protecţiei muncii, selecţia,
instruirea şi perfecţionarea
personalului, etc);
*Neacordarea alimentaţiei de protecţie
şi a materialelor igienico-sanitare;
• de la 2.500 RON la 5.000 RON pentru:
*Nerespectarea măsurilor de siguranţă
privind lucrul la înălţime, în spaţii
închise şi în condiţii de izolare,
îngrădirea şi semnalizarea zonelor
periculoase, căminelor şi golurilor,
utilizarea instalaţiilor de sudare şi a
recipienţilor sub presiune, revizia şi
repararea echipamentelor tehnice,
exploatarea mijloacelor de transport şi
a celor de ridicat, etc. (art. 41, al. 5 din
Legea 90/1996 republicată);
• de la 2.000 RON la 4.000 RON pentru:
*Neprevederea clauzelor pe linie de
protecţiei muncii în contractele
individuale de muncă, contractele
colective şi regulamentele de
organizare şi funcţionare;
*Modificarea stării de fapt după
producerea accidentelor de muncă;
*Expunerea la pericol a propriei
persoane sau a altor persoane
participante la procesul de muncă;
*Neoprirea lucrului la apariţia unei stări
de pericol iminent de accidentare sau
îmbolnăvire profesională;
• de la 2.000 RON la 4.000 RON pentru:
*Necomunicarea de îndată la ITM a
accidentelor de muncă;
*Încălcarea reglementărilor privind
timpul de muncă, munca în schimburi,
intensitatea muncii, marcarea şi
întreţinerea căilor de acces şi circulaţie,
părăsirea echipamentelor tehnice aflate
în funcţiune (art. 41, al. 6 din Legea
90/1996 republicată);
• de la 1.000 RON la 2.000 RON pentru:
*Neînsuşirea şi nerespectarea normelor
şi reglementărilor din domeniul
protecţiei muncii;
*Necomunicarea de îndată la ITM a
accidentelor de circulaţie care au avut
ca victime persoane aflate în
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
*Necercetarea şi neînregistrarea
accidentelor de muncă;
• de la 1.000 RON la 2.000 RON pentru:
*Accesul persoanelor neautorizate la
locuri de muncă cu pericol deosebit;
*Neîntocmirea sau netrimiterea la
termen la ITM a situaţiilor sau
rapoartelor în domeniul protecţiei
muncii; (art. 41, al. 7 din Legea 90/1996
republicată);
• de la 1.500 RON la 2.500 RON pentru:
*Încălcarea prevederilor art. 8 conform
O.U. 99/2000.
Amenzi în domeniul relaţiilor de
muncă
• de la 300 RON la 1.000 RON pentru:
*Refuzul angajatorului de a elibera la
cererea salariatului un document care
să ateste activitatea desfăşurată de
acesta, vechimea în muncă, în meserie
şi în specialitate (art. 276, al. 1 lit. b din
Legea 53/2003);
• de la 5.000 RON la 10.000 RON pentru:
*Prestarea activităţii in zile de sărbători
legale, necompensarea cu timp liber
corespunzător in următoarele 30 de
zile, acordarea unui spor la salariu de
bază ce nu poate fi mai mic de 100%,
salariaţilor care au prestat activitate în
zilele de sărbători legale (art. 276, al. 1
lit. f din Legea 53/2003);
• de la 4.500 RON la 9.000 RON pentru:
*Împiedicarea în orice mod de către un
angajator persoană fizică sau juridică, a
inspectorilor de muncă să-şi exercite
controlul (art. 20 din Legea 108/1999
modificată prin H.G. 238/2002);
• de la 3.000 RON la 10.000 RON pentru:
*Refuzul unui angajator persoana fizică
sau juridică de a aduce la îndeplinire
măsurile obligatorii dispuse de
inspectorul de muncă la termenele
stabilite de acesta.
• de la 4.500 RON la 9.000 RON pentru:
*Refuzul angajatorului de a permite
intrarea în incinta unităţii a organului
de control sau de a pune la dispoziţia
acestora documentele solicitate (art. 16
din Legea 130/1999 modificată prin H.G.
238/2002);
• de la 2.000 RON la 5.000 RON pentru:
*Neîncheierea în formă scrisă a
contractului individual de muncă (art.
10 al. 1 lit. a din H.G. 247/2003);
Infracţiuni
• * Neluarea vreuneia dintre măsurile
prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la
protecţia muncii, de către persoana care are
îndatorirea de a lua aceste măsuri la locul de
muncă, dacă prin aceasta se creează un
pericol iminent de accidentare sau de
îmbolnăvire profesională.
- se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2
ani sau cu amendă potrivit art.35 din Legea
protecţiei muncii nr.90/1996 republicată
• * Neluarea vreuneia dintre măsurile
prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la
protecţia muncii, de către persoana care are
îndatorirea de a lua aceste măsuri la locurile
de muncă ce prezintă un pericol deosebit,
dacă prin aceasta se creează posibilitatea
producerii unui accident de muncă sau de
îmbolnăvire profesională.
- se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3
ani sau cu amendă potrivit art.36 din Legea
protecţiei muncii nr.90/1996 republicată
• * Nerespectarea de către orice
persoană a măsurilor stabilite cu privire
la protecţia muncii, dacă prin aceasta
se creează un pericol iminent de
accidentare sau de îmbolnăvire
profesională.
- se pedepseşte cu închisoare de la 3
luni la un an sau cu amendă potrivit
art.37 din Legea protecţiei muncii
nr.90/1996 republicată
• * Nerespectarea de către orice
persoană a măsurilor stabilite cu privire
la protecţia muncii la locurile de muncă
ce prezintă un pericol deosebit, dacă
prin aceasta se creează posibilitatea
producerii unui accident de muncă sau
de îmbolnăvire profesională.
- se pedepseşte cu închisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amendă potrivit
art.38 din Legea protecţiei muncii
nr.90/1996 republicată
• * Repunerea în funcţiune a
instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor
anterior eliminării tuturor deficienţelor
pentru care s-a dispus oprirea
acestora.
• - se pedepseşte cu închisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amendă potrivit
art.39 din Legea protecţiei muncii
nr.90/1996 republicată
• Dacă aceste fapte au fost săvârşite din
culpă, minimul şi maximul special al
acestor pedepse se reduc la jumătate.
• * Încasarea de către angajator de la salariaţi a
contribuţiei datorate, potrivit legii pentru pensia
suplimentară, a contribuţiei de 1% datorate
Fondului pentru plata ajutorului de şomaj,
precum şi a contribuţiei datorate pentru
asigurările sociale de sănătate şi nedepunerea
acestora în termen de 15 zile în conturile
stabilite potrivit reglementărilor în vigoare.
- Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 6
luni sau cu amendă potrivit art.20 din Legea
nr.130/1999 privind unele măsuri de protecţie a
persoanelor încadrate în muncă, cu modificările
ulterioare.
Norme de protecţia
muncii
Care sunt sarcinile angajaţilor din
punct de vedere al protecţiei muncii
(art. 12 din NGPM/2002)

Angajaţii şi ucenicii, elevii şi/sau studenţii


în practică trebuie:
• să-şi însuşească şi să respecte normele
şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi
măsurile de aplicare a acestora;
• să utilizeze corect echipamentele tehnice,
substanţele periculoase şi celelalte mijloace
de producţie;
• să nu procedeze la deconectarea,
schimbarea sau mutarea arbitrară a
dispozitivelor de securitate ale
echipamentelor tehnice şi ale clădirilor,
precum şi să utilizeze corect aceste
dispozitive;
• să aducă la cunoştinţa conducătorului
locului de muncă orice defecţiune tehnică
sau altă situaţie care constituie un pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională;
• să aducă la cunoştinţa conducătorului
locului de muncă în cel mai scurt timp posibil
accidentele de muncă suferite de persoana
proprie, de alţi angajaţi sau de ucenicii, elevii
şi/sau studenţii în practică;
• să oprească lucrul la apariţia unui pericol
iminent de producere a unui accident şi să
informeze de îndată conducătorul locului de
muncă;
• să refuze întemeiat executarea unei
sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în
pericol de accidentare sau îmbolnăvire
profesională persoana sa sau a celorlalţi
participanţi la procesul de muncă;
• să utilizeze echipamentul individual de
protecţie din dotare, corespunzător
scopului pentru care a fost acordat;
• să coopereze cu angajatorul şi/sau cu
angajaţii cu atribuţii specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă, atâta
timp cât este necesar, pentru a da
angajatorului posibilitatea să se asigure
că toate condiţiile de muncă sunt
corespunzătoare şi nu prezintă riscuri
pentru securitate şi sănătate la locul său de
muncă;
• să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la
solicitarea organelor de control şi de
cercetare în domeniul protecţiei muncii.
Sarcinile şi obligaţiile profesorului
Profesorul răspunde de respectarea
legislaţiei şi a normelor de securitate a
muncii în cadrul spaţiilor de învăţământ,
cabinete, laboratoare, ateliere, săli de
gimnastică şi a celorlalte locuri de muncă
din raza sa de activitate, având următoarele
sarcini şi obligaţii:
• în cabinete, laboratoare, ateliere, spaţii de
învăţământ şi celelalte locuri de muncă să
afişeze, în dreptul fiecărei maşini, instalaţii
sau utilaj, instrucţiuni de folosire a acestora
şi de protecţie a muncii;
• să întocmească instrucţiuni proprii de
protecţie a muncii specifice locurilor de
muncă, în funcţie de caracteristicile
aparatelor, utilajelor şi instalaţiilor existente,
precum şi de condiţiile concrete în care se
desfăşoară activitatea respectivă; pentru
utilajele şi maşinile noi, care nu au prevederi
în normele generale de protecţie a muncii, se
vor elabora instrucţiuni proprii, iar la locurile
de muncă se vor afişa tăbliţe avertizoare şi
afişe sugestive;
• să efectueze instructajul de protecţie a
muncii potrivit normelor a măsurilor de
protecţie specifice locurilor de muncă
respective;
• să asigure însuşirea de către elevi a
cunoştinţelor şi formarea deprinderilor
practice profesionale cu respectarea
normelor de protecţie a muncii, să nu admită
la lucru nici o persoană care nu a fost
instruită, sau care nu şi-a însuşit
cunoştinţele necesare de protecţie a muncii;
• să asigure o bună funcţionare a
dispozitivelor de protecţie, a echipamentului
individual de protecţie şi de lucru,
răspunzând de aplicarea tuturor măsurilor de
apărare individuală la locurile de muncă;
• să interzică elevilor părăsirea sau
schimbarea locului de muncă fără aprobarea
conducătorului de lucrări; în timpul pauzelor
se vor respecta prevederile regulamentului
de ordine interioară, privitor la circulaţia şi
staţionarea persoanelor în cadrul unităţilor
didactice de instruire;
• să anunţe conducerea instituţiei de
învăţământ în legătură cu orice accident de
muncă.
Instructajul de protecţie a
muncii
Instructajul de protecţie a muncii

Instructajul de protecţie a muncii se


efectuează de cei care organizează,
controlează şi conduc munca şi
activităţile şcolare şi extraşcolare.
Instructajul de protecţie a muncii se
efectuează persoanelor care lucrează în
spaţii didactice de instruire sau în alte
locuri de muncă unde există pericol de
accidente sau îmbolnăviri profesionale.
Instructajul de protecţia muncii constă
din:
• a) Instructajul introductiv general se
face personalului angajat şi ucenicilor,
elevilor şi/sau studenţilor la începutul anului
şcolar şi ori de câte ori se trece la o activitate
diferită de cea pentru care au fost instruiţi în
anul respectiv.
Instructajul se efectuează de către
conducătorul de lucrări (profesor, inginer,
maistru-instructor, tehnician ş.a.).
În instituţiile de învăţământ în care este
organizat cabinet de protecţia muncii,
instructajul se va desfăşura în acest cabinet.
În cadrul instructajului introductiv general
se vor prezenta, în principal, cunoştinţe
privind:
• importanta cunoaşterii şi respectării
normelor de securitate şi igienă a muncii:
drepturi, obligaţii, importanţa respectării
disciplinei la locul de muncă;
• semnalizarea de securitate în incinta
instituţiei, întreprinderii, circulaţia la locul de
muncă şi în cadrul atelierului;
• cunoaşterea locurilor cu pericol de explozii,
incendii etc. şi a interdicţiilor pentru aceste
locuri;
• reguli privitoare la transportul, manipularea
şi depozitarea materialelor cu indicarea
limitelor greutăţilor admise (tab. 2 din
NGPM) pe sexe şi categorii de vârstă, poziţii
ergonomice corecte la ridicarea şi
transportul manual al greutăţilor etc.;
• reguli privitoare la manipularea şi transportul
materialelor inflamabile, explozibile şi toxice
(NSPM[1] 57);
• reglementările în vigoare privind acordarea
echipamentului de protecţie ori a
echipamentului de lucru, importanţa şi
obligativitatea folosirii acestuia
• (se întocmeşte o listă internă de dotare cu
echipament individual de protecţie (EIP) în
conformitate cu prevederile Normativului
cadru de acordare şi utilizare a EIP aprobat
prin Ordinul MMSSF 225/1995);
• importanţa şi obligativitatea folosirii
dispozitivelor de protecţie;
• folosirea şi întreţinerea sculelor de mână;
• interdicţia privind intervenţiile sau lucrul la
maşini şi instalaţii în afara activităţii ce le-a
fost stabilită sau a sarcinilor repartizate;
• importanţa ordinii şi curăţeniei pe căile de
acces şi la locul de muncă;
• noţiuni generale de electrosecuritate,
ventilaţie şi iluminat;
• noţiuni de igiena muncii;
• acordarea primului ajutor în caz de
accidentare (accidente datorate curentului
electric, şoc caloric, intoxicaţii, răni, fracturi,
traumatisme interne etc.);
• noţiuni generale privind prevenirea şi
stingerea incendiilor etc.
În cazul vizitelor cu caracter didactic,
făcute în grup de către elevi, instruirea va fi
efectuată în prezenta tuturor acestor
persoane, după care conducătorul grupului
respectiv va semna fişa colectivă de
instructaj (Anexa 82 la NGPM 2002) şi va da
grupului dispoziţiile necesare privind
păstrarea disciplinei pe toata durata vizitei.
• b) Instructajul la locul de muncă se
efectuează de către conducătorul locului de
muncă respectiv (profesor, inginer, maistru-
instructor, tehnician ş.a.) tuturor elevilor şi
altor persoane care urmează să-şi
desfăşoare activitatea în mod temporar sau
permanent, la acest loc de muncă.
Durata instructajului la locul de muncă nu
va fi mai mică de 8 ore în funcţie de condiţiile
în care se desfăşoară munca şi de
complexitatea agregatelor.
• c) Instructajul periodic se efectuează la
locul de muncă de către conducătorul
respectiv (profesor, inginer, maistru-
instructor, tehnician): elevilor şi tuturor
persoanelor care îşi desfăşoară activitatea la
acel loc de muncă şi are ca scop să
reamintească normele de protecţie a muncii,
să corecteze lipsurile manifestate şi să
întărească disciplina în respectarea acestora.
Acest instructaj se va efectua folosind:
demonstraţia practică, materiale sugestive şi
documentare (grafice, fotografii, planşe cu
aspecte concrete din activitatea colectivului
etc.).
Intervalul dintre două instructaje
periodice
• Intervalul dintre două instructaje periodice
pentru angajaţi va fi stabilit prin instrucţiuni
proprii în funcţie de condiţiile de muncă din
instituţia de învăţământ. Pentru personalul
tehnico-administrativ intervalul între 2
instructaje periodice va fi de cel mult 12 luni.
• Instructajul (general introductiv, la locul de
muncă şi periodic) se va consemna în mod
obligatoriu în fişa individuală de instructaj.
Verificarea însuşirii instructajului
de protecţia muncii
Verificarea însuşirii instructajului de
protecţia muncii se face astfel:
• pentru elevi de către şefii de catedră şi
conducătorii de lucrări (profesor, inginer,
maistru-instructor, tehnician etc.);
• pentru personalul didactic, auxiliar,
economic şi administrativ, de către
conducătorul instituţiei de învăţământ;
• pentru conducătorii instituţiilor de
învăţământ, de către împuterniciţi ai
inspectoratului şcolar sau ai ministerului sau
organului central în subordinea căruia
funcţionează instituţia de învăţământ.
Semnalizarea de
securitate
• Semnalizarea de securitate reprezintă un
ansamblu de reguli şi măsuri obligatorii
aplicate în vederea atenţionării asupra
riscurilor existente, care nu pot fi evitate sau
limitate suficient prin mijloace tehnice de
protecţie sau măsuri de organizare a muncii.
Se realizează conform prevederilor Ordinului
MMSSF nr. 599/1998 privind prescripţiile
minime pentru semnalizarea de securitate
şi/sau de sănătate la locul de muncă.
marcaje
Stresul vizual
Simptomele directe ale stresului vizual
sunt:
• ochi iritaţi;
• senzaţia de arsură la nivelul ochilor;
• vedere înceţoşată;
• tensiune la nivelul ochilor;
• dureri de cap;
• ameţeli;
• dificultăţi de focalizare;
• miopie;
• dublarea imaginii;
• modificări în percepţia culorilor.
Simptomele indirecte ale stresului vizual
pot include:
• dureri la nivelul muşchilor şi oaselor ( gât,
spate, umeri, încheietura mâinilor, degete );
• oboseală fizică excesivă;
• eficienţă vizuală scăzută în desfăşurarea
activităţii.
Din 1992, statele din Uniunea Europeană
au promulgat legi naţionale referitoare la
designul punctelor de lucru, la activită-ile
curente şi la sănătatea şi protecţia
lucrătorului, cu prevederi pentru protejarea
vederii. În România nu există astfel de legi.
Documentare,realizare şi tehnoredactare:
Prof. PUGNA GHEORGHE

S-ar putea să vă placă și