Sunteți pe pagina 1din 66

Cadrul juridic în domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă

Elena Carchilan,
Șef al Inspectoratului
Muncii al Sindicatelor
0-22-266-577
067604905
elena.carchilan@cnsm.md
Linia fierbinte - 0-800-800-20
Fax - 0-22-23-40-90
Inspectoratul Muncii al Sindicatelor

REGULAMENTUL nr. 3523 din  13.09.2012


al Inspectoratului Muncii al Sindicatelor

Publicat : 11.01.2013 în Monitorul Oficial Nr. 6-9

Inspectoratul Muncii al Sindicatelor exercită controlul


asupra respectării legislaţiei muncii şi altor acte normative
în domeniul muncii la întreprinderi, instituţii şi organizaţii
cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare
unde activează organizaţii sindicale.
    Inspectoratul Muncii al Sindicatelor
are următoarele atribuţii:

controlează respectarea dispoziţiilor actelor legislative şi ale altor acte


normative referitoare la:
- convenţiile colective, contractele colective de muncă şi contractele
individuale de muncă;
   
    - carnetul de muncă;
    - timpul de muncă şi timpul de odihnă;
    - disciplina muncii;
    - munca minorilor şi munca femeilor;
    - retribuirea muncii;
    - garanţiile şi compensaţiile ce decurg din relaţiile de muncă;
    - alte prevederi ale legislaţiei muncii;
    Inspectoratul Muncii al Sindicatelor
are următoarele atribuţii:

în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă controlează


respectarea dispoziţiilor actelor legislative şi ale altor acte
normative referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă;
participă la cercetarea accidentelor de muncă şi a bolilor
profesionale;
examinează petițiile membrilor de sindicat pe problemele ce ţin
de drepturile şi garanţiile din domeniul muncii;
colaborează în domeniul legislaţiei muncii cu organele publice, cu
Inspectoratul de Stat al Muncii şi inspectoratele teritoriale de
muncă;
acordă ajutor metodologic membrilor comisiilor de atestare a
locurilor de muncă din punct de vedere al SSM la elaborarea
planurilor de activitate de aducere a condiţiilor de muncă, a
echipamentelor de producere în corespundere cu cerinţele
normative;
acordă ajutor metodologic în constituirea comitetelor pentru SSM
etc.
acordă ajutor metodologic şi consultativ salariaţilor şi angajatorilor
în soluţionarea diverselor probleme ce ţin de aplicarea legislaţiei
muncii.
Securitatea și sănătatea salariaților – un obiectiv actual în cadrul relațiilor de
muncă

Securitatea și sănătatea în muncă (SSM) reprezintă unul


dintre domeniile cele mai importante ale politicii Uniunii
Europene referitoare la ocuparea forţei de muncă şi afaceri
sociale.
Scopul final al activităţii de securitate şi sănătate în muncă este:
 protejarea vieţii, integrităţii şi sănătăţii salariaţilor împotriva
riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire;
 crearea unor condiţii de muncă care să le asigure acestora
confortul fizic, psihic şi social.
SĂNĂTATEA ANGAJAȚILOR ESTE UNA DIN
PROBLEMELE PRIORITARE ȘI O COMPONENTĂ
IMPORTANTĂ A
POTENȚIALULUI FORȚEI DE MUNCĂ
Cadrul legal în domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă în Republica Moldova

Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii în domeniul SSM


nr. 81; 119; 127; 129; 152; 155; 182; 184; 187 (ratificate de RM);
Constituţia Republicii Moldova (29.07.1994);
Codul Muncii al Republicii Moldova (Legea nr.154-XV din
28.03.2003);
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10.07.2008;
Legea asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr.
756-XIV din 24.12.1999;
Regulamenul privind modul de organizare a activităţilor de protecţie
a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale
(aprobat prin H.G. nr. 95 din 05.02. 2009);
Hotarirea Guvernului nr. 1335 din 10.10.2002 despre
aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea
condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi modul de
aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi
stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată în
condiţii nefavorabile.
Legea salarizării nr. 847-XV  din  14.02.2002

Articolul 15. Sporurile de compensare pentru munca


prestată în condiţii nefavorabile

… Mărimea concretă a sporurilor de compensare pentru


munca prestată în condiţii nefavorabile se stabileşte în
funcţie de greutate şi nocivitate, în limitele negociate de
partenerii sociali şi aprobate prin convenţia colectivă la nivel
naţional şi ramural, dar nu mai mică de 25% din salariul
minim pe ţară pentru lucrări în condiţii grele şi nocive şi nu
mai mică de 50% din salariul minim pe ţară pentru lucrări
în condiţii deosebit de grele şi deosebit de nocive …
Hotarirea Guvernului nr. 353 din 05.05.2010 privind
cerințele minime de securitate și sănătate în muncă

 locurile de muncă să îndeplinească cerinţele minime;


 căile de acces ce conduc spre ieşiri, inclusiv spre ieşirile de
urgenţă, să fie păstrate în permanenţă libere;
 întreţinerea tehnică a locului de muncă, echipamentelor şi
dispozitivelor;
 locurile de muncă, echipamentele şi dispozitivele să fie curăţate
cu regularitate pentru a asigura un nivel de igienă corespunzător;
 echipamentele şi dispozitivele de securitate destinate prevenirii
sau eliminării pericolelor să fie întreţinute şi controlate;
 calcularea dotărilor social-sanitare (normarea vestiarelor,
duşurilor, cabinelor de WC-uri şi a chiuvetelor ).
Normarea componentelor microclimatului la posturile de
lucru (temperatura, umiditatea aerului)

a) În perioada 16 aprilie – 15 octombrie:


- temperatura operativă între 23 – 26 grade C;
- umiditatea relativă a aerului între 30 - 70%;

b) În perioada 16 octombrie – 15 aprilie:


- temperatura operativă între 20 – 24 grade C;
- umiditatea relativă a aerului între 30 - 70%.
Hotarirea Guvernului nr. 603 din  11.08.2011
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de către
lucrători a echipamentului de muncă
la locul de muncă

 Angajatorii trebuie să ia măsurile necesare pentru ca echipamentul de


muncă pus la dispoziţia lucrătorilor din unitate să corespundă muncii
prestate ori să fie adaptat acestui scop şi să poată fi folosit de către lucrători,
fără a pune în pericol securitatea sau sănătatea lor.

 La alegerea echipamentului de muncă pe care intenţionează să îl folosească,


angajatorii trebuie să ţină seama de condiţiile de lucru şi de caracteristicile
specifice acestuia, precum şi de pericolele care există în unitatea respectivă,
în special la locul de muncă, pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, sau
de orice alte pericole care s-ar putea adăuga ca urmare a folosirii
echipamentului de muncă respectiv.
Hotarirea Guvernului nr. 603 din  11.08.2011
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de
către lucrători a echipamentului de muncă
la locul de muncă

Echipamentele de muncă trebuie să fie construite în aşa fel încît


să se asigure:
 protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor de incendiu sau
supraîncălzire a echipamentului de muncă, precum şi împotriva
degajărilor de gaze, pulberi, lichide, vapori sau a altor substanţe
produse, utilizate sau depozitate în echipamentul de muncă;
 prevenirea riscurilor de explozie a echipamentului de muncă
sau a substanţelor produse, utilizate sau depozitate în
echipamentul de muncă;
 protecţia lucrătorilor expuşi împotriva riscurilor de
electrocutare prin contact direct sau indirect.
Reglementările tehnice “Reguli generale de apărare împotriva
incendiilor în Republica Moldova” RT DSE 1.01-2005,aprobate
prin H.G. nr.1159 din 24.10.2007

Acțiunea de stingere poate fi influențată și de îndemânarea


utilizatorului, condițiile intervenției (temperatură, curenți
de aer, vizibilitate) la care adăugăm factorii subiectivi
(frică, incertitudine, inhibare, slaba instruire) sau factori
de natură tehnică (încărcare necorespunzătoare a
stingătorului ori alte defecțiuni tehnice).
 Hotarirea Guvernului nr. 1361 din 22.12.2005 despre
aprobarea Regulamentului privind modul de cercetare a
accidentelor de muncă;
Hotarirea Guvernului nr. 918 din 18.11.2013 privind
cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi
sănătate la locul de muncă;
 Hotarirea Guvernului nr. 80 din  09.02.2012 privind cerinţele
minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare
sau mobile;
 Alte acte normative din domeniul securității și sănătății în
muncă.
Norme pentru elaborarea şi realizarea măsurilor de protecţie a muncii nr. 40 din 16.08.2001
(M.O. nr. 33-35/70 din 07.03.2002 emis de MMPSF)

Fiecare angajator, în baza evaluării factorilor de risc la locurile de


muncă, va elabora Planul de protecţie și prevenire privitor la asigurarea
salariaților cu:
 echipament individual de protecţie şi de lucru;
 locurile de muncă unde temperatura aerului depăşeşte constant 30
grade C va asigura cu apă carbogazoasă salină (1g NaCl/1000ml) sau
minerală, în cantitate de 2000-:4000 ml/persoană/schimb, distribuită l a
temperatura de 16-:18 grade C;
 alimentaţia de protecţie se distribuie pentru fiecare schimb, indiferent
de durata lui, în zilele efectiv lucrate de salariat în condiţii nocive;
 la întreprinderile cu locuri de muncă în condiţii de murdărire excesivă
a pielii, fiecărui salariat la aceste locuri de muncă i se va distribui lunar
cîte 400 g săpun.
Codul muncii al Republicii Moldova

Articolul 222. Politica statului în domeniul SSM

Politica statului în domeniul SSM se elaborează şi se reexaminează


cu consultarea patronatelor şi a sindicatelor, ţinînd cont de evoluţia
reglementărilor internaţionale în acest domeniu şi de progresul
tehnic.

Realizarea politicii statului în domeniul SSM se asigură prin acţiuni


coordonate ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale
patronatelor, sindicatelor, angajatorilor, reprezentanţilor salariaţilor.
Codul muncii al Republicii Moldova

Articolul 223. Coordonarea securităţii şi sănătăţii în muncă

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei exercită


coordonarea securităţii şi sănătăţii în muncă în Republica
Moldova.
Cauzele principale ale accidentelor de muncă
constă în:

 neefectuarea evaluării riscurilor profesionale;


 unitățile nu dispun de serviciul de protecție și prevenire sau de
un lucrător desemnat pentru desfășurarea activității de protecție
a salariaților la locurile de muncă;
 admiterea la lucru a persoanelor fără pregătirea profesională
necesară;
 sarcina de muncă inadecvată;
 formalitate la instruirea în materie de securitate și sănătate în
muncă;
 cunoașterea insuficientă a normativelor în domeniul SSM.
Cele mai frecvente întîlnite deficienţe de SSM şi
abateri de la prevederile legale din domeniu sunt:

 lipsa unor strategii de protecţie şi prevenire;


 admiterea la lucru a persoanelor fără instruire în materie de
securitate şi sănătate în muncă;
 neasigurarea cu echipament individual de protecţie;
 prestarea muncii în condiţii de risc sporit;
 aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase;
 amplasarea proceselor tehnologice în încăperi neadecvate;
 exploatarea echipamentelor de muncă fără dispozitive de protecţie;
 neefectuarea evaluării riscurilor profesionale ;
 neefectuarea atestării locurilor de muncă.
Constituţia Republicii Moldova

Art. 43
Dreptul la muncă şi la protecţia muncii
(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii,
la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la
protecţia împotriva şomajului.
(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie
privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor
şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie,
repausul săptămînal, concediu de odihnă plătit, prestarea muncii
în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.
(3) Durata săptămînii de muncă este de cel mult 40 de ore.
(4) Dreptul la   negocieri   în  materie  de  muncă  şi   caracterul
obligatoriu al convenţiilor colective sînt garantate.
Codul muncii
Articolul 5. Principiile de bază ale reglementării raporturilor de
muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea

d) asigurarea dreptului fiecărui salariat la condiţii
echitabile de muncă, inclusiv la condiţii de muncă
care corespund cerinţelor protecţiei şi igienei muncii,
şi a dreptului la odihnă, inclusiv la reglementarea
timpului de muncă, la acordarea concediului anual de
odihnă, a pauzelor de odihnă zilnice, a zilelor de
repaus şi de sărbătoare nelucrătoare;
Articolul 9. Drepturile şi obligaţiile de bază ale salariatului

(1) Salariatul are dreptul:


...
c) la un loc de muncă, în condiţiile prevăzute de standardele de
stat privind organizarea, protecţia şi igiena muncii, de
contractul colectiv de muncă şi de convenţiile colective;
...
(2) Salariatul este obligat:
...
e) să respecte cerinţele de protecţie şi igienă a muncii;
...
Articolul 10. Drepturile şi obligaţiile angajatorului

(2) Angajatorul este obligat:

...
e) să asigure salariaţilor condiţiile de muncă
corespunzătoare cerinţelor de protecţie şi igienă a
muncii;
...
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII
ÎN MUNCĂ LA NIVELUL AGENTULUI ECONOMIC

FACTORUL DECIZIONAL
Angajatorul

FACTORUL DE FACTORUL
SPECIALITATE PARTENERIATULUI
FARTORUL EXECUTORIU SOCIAL

Serviciul intern sau


extern de protecţie CONDUCĂTORUL LOCULUI DE
şi prevenire MUNCĂ
Comitetul pentru
lucrători desemnaţi securitate şi
de angajator care să
se ocupe de sănătate în muncă
activităţile de
SALARIATUL
protecţie şi
prevenire a
riscurilor
profesionale.

26
LEGEA SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ, NR.
186-XVI, STABILEŞTE:

 principiile generale de prevenire a riscurilor


profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea
lucrătorilor;
eliminarea factorilor de risc sau neprevăzuţi;
precum şi drepturile şi obligaţiile aferente ale
părţilor raporturilor de muncă.
FACTORUL DECIZIONAL

Angajatorul
Articolul 10. Obligaţii generale
Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru:
 protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor;
 prevenirea riscurilor profesionale;
 asigurarea informării şi instruirii;
 asigurarea organizării şi a mijloacelor necesare.
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
Articolul 13.

Angajatorul are şi alte obligaţii:

să fie în posesia unei evaluări a riscurilor profesionale;


să decidă care sunt măsurile de protecție și echipamentul de
protecție ce poate fi utilizat;
să țină evidența accidentelor de muncă;
să întocmească pentru autoritățile competente, în
conformitate cu actele normative în vigoare, rapoarte privind
accidentele de muncă suferite de lucrătorii săi;
FACTORUL EXECUTORIU

CONDUCĂTORUL
LOCULUI DE
MUNCĂ
Atribuţii şi obligaţii delegate de angajator pe baza
cadrului legal şi altor acte normative
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă

Conducătorul locului de muncă (inginer-şef, şef de secţie, atelier,


sector, brigadă, echipă etc.) răspunde pentru felul în care se
realizează activitatea de prevenire a accidentelor de muncă în
sectorul subordonat. Funcţia acestuia va fi de realizare a deciziei,
respectiv de îndeplinire a următoarelor obligaţii:

să facă propuneri la elaborarea planului anual de protecţie și


prevenire;
să aplice prevederile planului anual de măsuri pentru protecţia
muncii aferente locului de muncă coordonat;
să urmărească permanent şi să ia măsuri pentru menţinerea
echipamentelor de muncă, căilor de acces şi a mediului de muncă
într-o stare corespunzătoare cerinţelor de protecţie a muncii;
să participe la elaborarea instrucţiunilor de SSM;
să realizeze instructajul la locul de muncă pentru personalul din
subordine;
să verifice şi să admită la lucru numai personalul aflat într-o
stare corespunzătoare de sănătate, instruit şi după caz, autorizat;
să repartizeze personalul la locurile de muncă, să stabilească şi
să repartizeze sarcini de muncă şi să organizeze procesul de
muncă;
să urmărească dotarea personalului din subordine cu
echipament individual de protecţie adecvat şi utilizarea
corespunzătoare a acestuia;
să oprească procesul de muncă în cazul apariţiei unui pericol
iminent pentru siguranţa şi sănătatea lucrătorilor;
FACTORUL EXECUTORIU

SALARIATUL
Atribuţii şi obligaţii stabilite de cadrul legal, de
instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă
aprobate de angajator, de alte acte normative
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă

Articolul 19. Obligaţiile lucrătorilor


 Fiecare lucrător îşi va desfăşura activitatea în conformitate
cu pregătirea profesională şi instruirea sa, precum şi cu
instrucţiunile de SSM primite din partea angajatorului;
Lucrătorii sunt obligaţi:
 să utilizeze corect maşinile, aparatele, uneltele, substanţele
periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de
producţie;
 să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie;
 să însuşească şi să respecte instrucţiunile de SSM.
SERVICIUL DE PROTECŢIE ŞI PREVENIRE A RISCURILOR PROFESIONALE

  Articolul 11. Serviciul de protecţie şi prevenire

Angajatorul desemnează unul sau mai mulţi lucrători care să se


ocupe de activităţile de protecţie şi prevenire a riscurilor
profesionale în unitate.
Lucrătorii desemnaţi trebuie să aibă absolvite cursurile de instruire
în domeniul SSM.
În cazul unităţilor în care se desfăşoară activităţi fără pericole de
accidentare, conducătorul unităţii poate să-şi asume atribuţiile
lucrătorului desemnat dacă acesta a absolvit cursurile de instruire
în domeniul SSM.
REGULAMENT
privind modul de organizare a
activităţilor de protecţie a lucrătorilor
la locul de muncă şi prevenire a
riscurilor profesionale

Aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 95 din 05. 02. 2009


Monitor Oficial nr. 34-36 din 17. 02. 2009
Cerinţele minime de pregătire în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

 Cerinţele minime de pregătire în domeniul SSM sunt:


1) pentru nivelul întîi:
a) studii liceale;
b) absolvirea cursului de instruire în domeniul SSM cu conţinut
minim 8 ore;
2) pentru nivelul doi:
a) studii superioare sau medii tehnice;
b) absolvirea cursului de instruire în domeniul SSM cu conţinut
minim 40 ore;
 Nivelurile de pregătire în domeniul SSM se atestă prin
documentul de absolvire a instituţiei respective de învăţămînt şi
a cursului de instruire.
 Cursurile de instruire în domeniul SSM se realizează de către
servicii externe de protecţie şi prevenire.
Elaborarea planului de protecţie şi prevenire

 Angajatorul trebuie să întocmească un plan anual de


protecţie şi prevenire.

 În urma evaluării riscurilor profesionale pentru fiecare loc


de muncă se stabilesc măsuri de protecţie şi prevenire (de
natură tehnică, igienico-sanitară, organizatorică şi de altă
natură) care vor fi incluse în planul anual de protecţie şi
prevenire.

 Planul de protecţie şi prevenire se elaborează cu


consultarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor sau a
comitetului pentru SSM.
Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă

 Instruirea lucrătorilor în domeniul SSM se efectuează din


mijloacele unităţii, în timpul programului de lucru.

 Perioada în care se desfăşoară instruirea lucrătorilor în


domeniul SSM este considerată timp de muncă.
Instruirea lucrătorilor în domeniul SSM cuprinde următoarele
faze:

1) instruirea la angajare:
a) instruirea introductiv-generală;
b) instruirea la locul de muncă;

2) instruirea periodică.

 Fiecare angajator are obligaţia să asigure baza materială


corespunzătoare unei instruiri adecvate.

 Durata fiecărei faze de instruire va fi nu mai mică de 1 oră.

 Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul SSM se consemnează


în Fişa personală de instruire în domeniul SSM care se va păstra de
către conducătorul locului de muncă.
Anexa nr. 5 la Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de
protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale

_________________________________________________________
(denumirea unităţii)

FIŞĂ PERSONALĂ
de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
Numele __________________________________________
Prenumele ________________________________________
Patronimicul ______________________________________

Date personale ale lucrătorului

Data naşterii _________________________________________


Studii __________________________________________________________
Calificarea (profesia)
______________________________________________
Grupa sangvină _______________________
Adresa domiciliului
_______________________________________________
Anexa nr. 5 la Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de
protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale

I. Instruirea introductiv-generală

Instruirea introductiv-generală a fost efectuată la data „ ____” __________ 20___


timp de ____ ore, de către ____________________________________________
(numele, prenumele lucrătorului desemnat/lucratorului serviciului de protecţie şi prevenire)

Conţinutul instruirii _______________________________________________


________________________________________________________________
________________________________________________________________
Semnătura persoanei instruite ____________________________________
Semnătura lucrătorului desemnat/lucrătorului serviciului de protecţie şi prevenire,
care a efectuat instruirea introductiv-generală şi a verificat cunoştinţele persoanei
instruite ___________________
Propuneri referitoare la angajarea persoanei instruite ________________________
„ ____” _______________ 20___
________________________________________
(semnătura lucrătorului desemnat/lucratorului serviciului de protecţie şi prevenire)
Anexa nr. 5 la Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de
protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale
II. Instruirea la locul de muncă

Locul de muncă ___________________________________________________


Postul de lucru
____________________________________________________
Instruirea la locul de muncă a fost efectuată la data „ ____ ” __________20____
timp de ____ ore, de către ___________________________________________
(numele, prenumele conducătorului locului de muncă)

Conţinutul instruirii ________________________________________________


________________________________________________________________
________________________________________________________________

Semnătura muncitorului instruit ______________________________________

Semnătura conducătorului locului de muncă care a efectuat instruirea la locul de


muncă şi a verificat cunoştinţele muncitorului instruit _____________________
Decizie privind admiterea muncitorului instruit la lucru
____________________
(se admite/nu se admite)
„ ___ ” ___________ 20___ _______________________________________
(semnătura conducătorului locului de muncă)
Anexa nr. 5 la Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de
protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale

III. Instruirea periodică


Dur Ocu Materialul predat Semnătura Numele, Semnătura şi
Data ata paţi (informaţii, muncitorului prenumele, decizia
instr inst a instrucţiuni de instruit semnătura conducătorului
uirii ruir securitate şi sănătate în conducătorului locului de muncă
ii muncă etc.) locului de muncă privind admiterea
(or care a efectuat muncitorului
e) instruirea şi a instruit la lucru
verificat (se admite/nu se
cunoştinţele admite)
muncitorului
instruit
Anexa nr. 5 la Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de
protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale

IV. Tabelul informaţiilor şi instrucţiunilor eliberate lucrătorului

Denumirea informaţiilor Semnătura Numele, prenumele, semnătura


Data eliberării şi instrucţiunilor lucrătorului lucrătorului
care a primit desemnat/lucratorului
informaţiile, serviciului de protecţie şi
instrucţiunile prevenire, care a eliberat
lucrătorului informaţiile,
instrucţiunile
Instruirea introductiv-generală

Instruirea introductiv-generală cuprinde:


1) toate persoanele care solicită angajarea în cîmpul muncii;
2) stagiarii şi ucenicii.
 Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa
despre activităţile specifice unităţii respective, riscurile
pentru SSM, precum şi despre măsurile de protecţie şi
prevenire la nivelul unităţii.
 Instruirea introductiv-generală se efectuează de către:
1) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile lucrătorului desemnat;
2) lucrătorul desemnat;
3) un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire;
4) serviciul extern de protecţie şi prevenire.
Instruirea la locul de muncă

Scopul instruirii la locul de muncă este prezentarea riscurilor


profesionale, precum şi măsurile de protecţie şi prevenire la nivelul
fiecărui loc de muncă.
Instruirea la locul de muncă va cuprinde cel puţin următoarele:
 informaţiile privind riscurile profesionale specifice locului de muncă;
 dispoziţiile instrucţiunilor de SSM elaborate pentru locul de muncă;
 măsurile la nivelul locului de muncă privind stingerea incendiilor şi
evacuarea lucrătorilor în cazul unui pericol grav şi imediat;
 muncitorul va fi admis la lucrul de sine stătător numai după
verificarea cunoştinţelor lui de către conducătorul locului de muncă şi
consemnarea acestui fapt în Fişa personală de instruire în domeniul
SSM.
Instruirea periodică

 Instruirea periodică a muncitorilor se efectuează de către


conducătorul locului de muncă avînd drept scop actualizarea
cunoştinţelor în domeniul SSM.
 Intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit de angajator,
în funcţie de condiţiile locului de muncă, care nu va fi mai mare
de 6 luni.
 Instruirea periodică se efectuează şi în următoarele cazuri:
1) cînd muncitorul a lipsit de la lucru peste 30 de zile calendaristice;
2) cînd au fost operate modificări în instrucţiunile de SSM;
3) în urma încălcării de către muncitor a instrucţiunilor de SSM;
4) la reluarea activităţii după accidentul de muncă suferit de către
muncitor;
5) la executarea unor lucrări ocazionale sau speciale, care nu fac
parte din procesul de muncă obişnuit al muncitorului;
6) la lichidarea consecinţelor avariilor, calamităţilor naturale etc.;
7) la efectuarea lucrărilor pentru care se perfectează un bon de
lucru – permis;
8) la introducerea unui nou echipament de lucru;
9) la introducerea unor proceduri noi de lucru;
10) la modificarea tehnologiilor existente de lucru;
11) la schimbarea locului de muncă, postului de lucru.
 Muncitorul va putea să-şi continue lucrul de sine stătător
numai după verificarea cunoştinţelor lui de către conducătorul
locului de muncă şi consemnarea acestui fapt în Fişa
personală de instruire în domeniul SSM.
Anexa nr. 7 la Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de protecţie
a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale

_________________________________________________________________________
(denumirea unităţii)

Aprobate prin Ordinul nr. _____


din „ ____” _______________ 20___
Ştampila unităţii

INSTRUCŢIUNI
de securitate şi sănătate în muncă
________________________________________________________________________________________
(denumirea)

__________________________________
(numărul de înregistrare)

TEXTUL

_________________________________________________________________________
(numele, prenumele, semnătura persoanei care a elaborat instrucţiunile)
Anexa nr. 8 la Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de
protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale

________________________________________________________________________
(denumirea unităţii)

REGISTRU
de înregistrare a instrucţiunilor de securitate şi sănătate în muncă

Număr Număr Denumirea instrucţiunilor Numele, prenumele şi semnătura


ul ul lucrătorului
de şi desemnat/lucratorului
înr da serviciului de protecţie şi
egi ta prevenire care a
str or înregistrat instrucţiunile
are di
nu
lui
FACTORUL PARTENERIATULUI
SOCIAL

COMITETUL PENTRU
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN
MUNCĂ

Atribuţii prevăzute de Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, de


Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea comitetului pentru
securitate şi sănătate în muncă se aprobă de Guvern, de alte acte
normative
Sindicatele joacă un rol important în susţinerea şi formarea
reprezentanţilor şi în furnizarea de informaţii independente
privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă.
Consultarea lucrătorilor este un principiu consacrat în
legislaţia privind SSM datorită importanţei sale în prevenirea
riscurilor şi găsirea unor soluţii eficiente. Locurile de muncă
în care angajaţii contribuie activ la sănătate şi securitate au,
de cele mai multe ori, un nivel de risc profesional mai scăzut
şi rate de accidente mai mici.
REGULAMENTUL-CADRU
de organizare şi funcţionare a comitetului
pentru securitate şi sănătate în muncă

Organizarea comitetului pentru SSM


 Comitetul pentru SSM asigură colaborarea angajatorului şi
lucrătorilor în vederea indentificării măsurilor privind
asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de
muncă.
 Comitetul se constituie la iniţiativa oricărei dintre părţi, pe
principiul de paritate, din reprezentanţi ai angajatorului și
reprezentanţi ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în
domeniul SSM.
Reprezentanţii angajatorului şi lucrătorilor în comitet
vor fi desemnaţi după cum urmează:

    a) de la 5 la 50 de lucrători – cîte 1 reprezentant;


    b) de la 51 la 100 de lucrători – cîte 2 reprezentanţi;
    c) de la 101 la 500 de lucrători – cîte 3 reprezentanţi;
    e) de la 501 la 1.000 de lucrători – cîte 4 reprezentanţi;
    f) de la 1.001 la 2.000 de lucrători – cîte 5 reprezentanţi;
    g) de la 2.001 la 3.000 de lucrători – cîte 6 reprezentanţi;
    h) de la 3.001 la 4.000 de lucrători – cîte 7 reprezentanţi;
    i) peste 4.000 de lucrători – cîte 8 reprezentanţi.
   Timpul destinat acestei activităţi va fi considerat timp de
muncă şi va fi de cel puţin:  

a) 2 ore pe lună în unităţile cu un efectiv de pînă la 100 de lucrători;   


b) 5 ore pe lună în unităţile cu un efectiv între 101 şi 300 de lucrători;
c) 10 ore pe lună în unităţile cu un efectiv între 301 şi 500 de lucrători;
d) 15 ore pe lună în unităţile cu un efectiv între 501 şi 1500 de lucrători;
e) 20 de ore pe lună în unităţile cu un efectiv de peste 1500 lucrători.

Angajatorul are obligaţia să acorde fiecărui reprezentant al lucrătorilor


în comitet timpul necesar exercitării atribuţiilor de membru în comitet.
   

Instruirea necesară exercitării atribuţiilor de membru în comitet


trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru și din
mijloacele financiare ale unităţii.
 Angajatorul sau reprezentantul său legal este preşedinte al
comitetului.
Componenţa nominală a comitetului se stabileşte prin decizia scrisă a
preşedintelui acestuia, care se aduce la cunoştinţa tuturor lucrătorilor.
La întrunirile comitetului vor fi convocaţi să participe lucrătorii
desemnaţi/reprezentanţii serviciului intern de protecţie şi prevenire.
Funcţionarea comitetului SSM
   Comitetul îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului
de funcţionare propriu, aprobat de preşedintele comitetului.
 Angajatorul are obligaţia să asigure întrunirea comitetului
cel puţin o dată pe trimestru şi ori de cîte ori este necesar.
 Comitetul este legal întrunit dacă sînt prezenţi cel puţin
jumătate plus unu din numărul membrilor.
 Comitetul ia decizii cu votul a cel puţin două treimi din
numărul membrilor prezenţi.
 Secretarul comitetului va afişa la un loc vizibil copiile
procesului-verbal întocmit.
Atribuţiile comitetului SSM

   
examinează şi face propuneri privind planul de protecţie şi prevenire;
examinează chestiuni privind alegerea, cumpărarea, întreţinerea şi
utilizarea echipamentelor de lucru, a echipamentelor de protecţie
colectivă şi individuală şi face propuneri în cazul constatării anumitor
deficiențe;
analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern
de protecţie şi prevenire;
propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă, ţinînd seama de
prezenţa femeilor şi bărbaţilor;

 
   

urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă actele


normative de SSM, precum şi modul în care este asigurată
egalitatea între femei şi bărbaţi, în ceea ce priveşte securitatea
şi sănătatea lor la locul de muncă;
examinează propunerile lucrătorilor privind prevenirea
riscurilor profesionale, precum şi privind îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă, şi propune introducerea acestora în
planul de protecţie şi prevenire;
analizează cauzele producerii accidentelor de muncă;
Drepturile membrilor comitetului SSM
  

să aibă acces liber la toate locurile de muncă;


să solicite şi să primească de la angajator informaţii despre situaţia
securităţii şi sănătăţii în muncă;
să ia în dezbateri, în şedinţele comitetului, rapoartele angajatorului
despre îndeplinirea obligaţiilor acestuia în domeniul SSM;
să facă propuneri la elaborarea planului de protecţie şi prevenire;
să solicite angajatorului sancţionarea disciplinară a lucrătorilor care
încalcă dispoziţiile actelor legislative şi normative de SSM;

  
Reprezentanţii lucrătorilor cu
răspunderi
specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

 Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în


domeniul SSM sunt aleşi de către şi dintre lucrătorii din
unitate.

 Numărul reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi


specifice în domeniul SSM, care se aleg, se stabileşte în
funcţie de numărul total al lucrătorilor din unitate;

 Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în


domeniul SSM trebuie să îndeplinească cerinţele minime
de pregătire în domeniul SSM, corespunzătoare cel puţin
nivelului unu.
Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice
în domeniul SSM desfăşură următoarele activităţi:

 colaborează cu angajatorul pentru îmbunătăţirea condiţiilor


de SSM;
 însoţesc echipa sau persoana care efectuează evaluarea
riscurilor;
 ajută lucrătorii să conştientizeze necesitatea aplicării
măsurilor de SSM;
 aduc la cunoştinţa angajatorului sau comitetului pentru
SSM propunerile lucrătorilor referitoare la îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă;
 urmăresc realizarea măsurilor din planul de protecţie şi
prevenire.
REGULAMENT
privind modul de cercetare a accidentelor de muncă
(aprobat prin HG nr. 1361din 22.12.2005)

Accidentele se clasifică în:


accidente de muncă;
accidente în afara muncii.
Prin accident de muncă se înţelege un eveniment care a produs vătămarea
violentă a organismului salariatului (leziune, stres psihologic, electrocutare,
arsură, degerare, asfixiere, intoxicaţie acută, leziuni corporale provocate
de insecte şi animale, de calamităţi naturale etc.), ca urmare a acţiunii unui
factor de risc (însuşire, stare, proces, fenomen, comportament) propriu unui
element al sistemului de muncă (executant, sarcini de muncă, mijloace de
producţie, mediu de muncă) şi care a condus la pierderea temporară sau
permanentă a capacităţii de muncă ori la decesul salariatului.
Accidentele de muncă şi accidentele în afara muncii se divizează în trei
tipuri:
a) accident care produce incapacitate temporară de muncă - eveniment
ce a provocat pierderea parţială sau totală de către salariat a capacităţii
de muncă, cu caracter reversibil după terminarea tratamentului medical,
confirmată de instituţia medicală în modul stabilit;
b) accident grav - eveniment care a provocat vătămarea gravă a
organismului salariatului, confirmată de instituţia medicală în modul
stabilit;
c) accident mortal - eveniment care a cauzat, imediat sau după un
anumit interval de timp de la producerea lui, decesul salariatului,
confirmat de instituţia de expertiză medico-legală în modul stabilit.
Accidentele se clasifică în:
a) accident individual, în urma căruia este afectat un singur salariat;
b) accident colectiv, în urma căruia sînt afectaţi, în acelaşi timp, în
acelaşi loc şi din aceeaşi cauză, minimum doi salariaţi.
Vă mulțumesc pentru atenție!

S-ar putea să vă placă și