Sunteți pe pagina 1din 23

LP 2

Dr. Magda Dragosloveanu


Sef de Lucrari UMF “Carol
Davila”
• Teste specifice clinico-functionale, semnificatia
bilantului cinematic al MS
• Analiza biomecanica a complexului pumn-mana si
deficiente de prehensiune
• Studii de cazuri: umarul si cotul dureros in patologia
neurologica/ posttraumatica/ reumatismala
• Aplicatii practice ale termoterapiei
• Pot fi de natura: neurologica/ posttraumatica/ reumatismala
(inflamatorie, degenerativa)

• Pot determina la nivelul MS:


- fenomene dureroase
- tulburari de sensibilitate
- tulburari motorii cu deficit partial de forta musculara (pareza)
sau deficit motor grav (paralizie)
- tulburari vegetative
- tulburari de ROT
- redoare articulara
- deformari, deviatii ale MS etc
• Umarul → 5 articulatii: 3 adevarate (SH, acromio-
claviculara, sterno-claviculara) si 2 false ( sp.
subdeltoidian, sp. scapulo-toracic)
• Flexie = 180 grade
• Extensie= 40-60 grade
• ABD= 180 grade
• ADD= 60-90 grade
• RI/RE = 90 grade cu bratul in ABD la 90 grade
• Ridicarea umarului = 9 cm
• Coborarea umarului = 3cm
• Circumductia
• Cotul → flexie =140-145 grade
• Extensia = 0 grade
• Pronatia= 90 grade
• Supinatia= 80-85 grade

• Pumnul → flexie = 85 grade


• Extensie= 85 de grade
• ADD= 30-35 grade
• ABD= 15-20 grade
• Circumductia- trecerea prin toate miscarile de mai sus
• MCF→ flexie= 90 de grade
• Extensie= 20-45 grade
• ABD/ADD= 15 grade

• IF→ flexie= 90 grade


• E= IFP nu exista extensie adevarata, e relativa ( din
pozitia de flexie- ca la cot)
IFD= 15-20 grade
• Redoarea articulara poate fi prevenita prin posturare
in ABD cu antepulsie de 60 grade
• Dupa indepartarea materialului de imobilizare se
recupereaza miscarile, in special F si ABD
• Se fac miscari globale de miscare activa de ABD-F si
RE
• Asuplizarea adductorilor
• Se poate prezenta sub mai multe forme:

- Umar dureros (subacut/ hiperalgic)


- Umar mixt
- Capsulita retractila ( “umar inghetat”)
- Umar pseudo-paralitic
• In cadrul umarului dureros, incadram urmatoarele
entitati somatice:

Tendinita mm supraspinos
Tendinita mm biceps brahial
Bursite
Capsulita retractila
Sindromul de afectare a chingii rotatorilor
Ruptura tendonului bicepsului
Sindromul scapulo-costal
• Masajul efectuat cu o forta dozata pentru ca nu
produce exacerbarea durerii

• Kinetoterapia

• Hidrokinetoterapia

• Termoterapia
• Se intalnesc cel mai frecvent la muschii coifului
rotatorilor
• Se folosesc: ultrasunete/ unde electromagnetice/
laser/ masaj/ kinetoterapie

• Durerile musculare de la nivelul umarului pot fi


cauzate de contractura si retractura musculara;
beneficiaza de: masaj terapeutic/ electroterapia
antialgica/ kinetoterapia/ termo sau crioterapia →
efect decontracturant si miorelaxant
• Dupa traumatismele cotului sechelele cel mai
frecvente sunt: durerea + redoarea articulara

• Recuperarea consta in:


Electroterapie antialgica
Termoterapie
Masaj cu evitarea proeminentelor osoase care pot
dezvolta calcificari
Kinetoterapia activa
Nu se fac mobilizari pasive
• Cauze:
- Fracturi de pumn cu imobilizare prelungita
- Tulburari metabolice
- PR

• Clinic:
- Parestezii nocturne la nivelul mainii
- Durere
- Deficit motor
- EMG cu modificari
- Semnul Tinel
• Cauze:
- Fractura de humerus
- Elongatie de plex brahial
- Metastaze ganglionare

• Posturare cu umarul:
- antepulsie la 45 grade
- abductie 60 grade
- rotatie 0 grade
• Se fac miscari pasive/ active asistate folosind
programe de mobilizare activa pe segmentele care au
raspuns satisfacator
• Ameliorarea durerii- medicamentos/ electroterapie
(CDD, CIF, MDF, unde scurte, ultrasunete, curenti
galvanici)
• Termoterapie locala (parafina, crioterapie, baie de
lumina, unde scurte, ultrasunete)
• Masajul clasic si reflex
• Electrostimulare pe musculatura denervata la forta 0,1
• La forta musculara 2 se folosesc tehnici de facilitare
proprioceptiva (periere, tapotaj, crioterapie, intinderi
musculare)
• Recuperarea poate dura 1-2 ani!
• Primele semne ale regenerarii nervoase apar la 25-30 zile
de la traumatism
• Regenerarea este cu atat mai rapida cu cat leziunea este
mai periferica; incepe de la radacina membrului si se
continua distal
• Cand paralizia este definitiva se pot folosi orteze
• Cauze:
- Compresiuni in axila
- In santul de torsiune al humerusului
- In zona mm. scurt supinator
- La alcoolici

• Clinic:
- Extensia antebratului
- Extensia pumnului, degetelor si a policelui
- Hipo/anestezie pe fata dorsala a antebratului si a mainii
• Miscari libere de F/E si prono/ supinatie
• Electrostimulare
• Exercitii de intindere musculara
• Orteza statica si dinamica pentru a preveni tendinta
de retractie a flexorilor
• Cauze:
- Leziuni la nivelul olecranului
- Compresiuni in santul pisiform

• Clinic:
- hipo/anestezie pe marginea cubitala a mainii si dg V,
IV
- Semnul Tinel prezent
- Semnul Froment prezent
• Orteza pentru muschii mainii
• Exercitii pentru cresterea fortei pentru mm intrinseci
ai mainii
• Miscari active asistate si pasive la nivelul mainii
• Parafina local
• Intinderi pasive
• Terapie ocupationala la nivelul mainii afectate
• Foloseste ca factor terapeutic temperatura care poate fi
transferata corpului prin intermediul unor suporturi
termice: apa, aer, parafina, namol, nisip, geluri siliconate

• Apa prezinta drept avantaje:


Termoconductibilitate mare (primeste si cedeaza rapid o
cantitate mare de caldura)
In apa se pot dizolva subst chimice cu efect terapeutic
In apa functioneaza legea lui Arhimede (facilitarea
miscarilor segmentelor corpului scufundat in apa datorita
descarcarii de greutate)
• Utilizeaza gheata local in scop terapeutic

• Efecte:
 scade potentialul de actiune
reduce viteza de transmitere a influxului nervos
reduce viteza transmiterii impulsului la muschi prin
blocarea sinapsei si a conducerii nervoase
creste timpul de contractie a muschiului
creste forta de relaxare musculara
• Analgetice

• Reduce inflamatia

• Miorelaxante

• Decontractura prelungita

• Modificari vasculare (vasoconstrictie si apoi


vasodilatatie fixa permanenta)