ANATOMIA UMANĂ

OMUL
Componentele corpului uman (ANATOMICE)
Schema de organizare a corpului uman
- TRUNCHI
- CAP
- MEMBRE: superioare
inferioare
TRUNCHIUL def.
- elipsoid, turtit antero- posterior
- pereţi şi
- c a v ita te a g e n e r a l ă ( o r g a n e )

T O R A C E

A B D O M E N

P E L V I S ( B A Z I N )

L i m ite - d e su p ra f aţă

- ale c a v it ă ţi lo r - d i a f r a g m a

- ? a b d o m e n - p e l v is
CAPUL – def., importanţa (sistem nervos, organe de simţ, segmente iniţiale
d i g e stiv e ş i re s p i r a to rii)

L I M B A J A R T I C U L A T

GÂTUL – def., importanţa (conţinutul visceral

- v ascu la r

- n e rv i

- T I R O I D A

- c o lo a n a ce rv i c al ă )

MEMBRELE – (apendice)
superioare – MÂNA
inferioare – PICIOR - statica
- locomoţia UMANĂ
- B I P E D -

P R O P O R Ţ I I L E C O R P U L U I U M A N

I D E A L U L d e f r u m u se ţe ( R u b e n s

A f ro d ita)
 Etape de VÂRSTĂ
A. Perioada PRENATALĂ p. de - O U – c o n c e p ţie  1 săptămână
- E M B R I O N – să p tă m â n a 2 – să p tă m â n a 8

- F Ă t – să p tă m â n a 9 - n a ş te re

N A Ş T E R E A – m o m e n t C R U C I A L O N T O G E N E T I C

B. Perioada POSTNATALĂ ( - n a ş t e r e  exit)

- COPILĂRIA  pubertate
- copilăria I  3 ani (nou-născut
su g a r

c o p i l m i c)

n o u - n ă sc u t – p rim e le 2 8 z ile

su g a r – z i u a 2 8 – 9 lu n i ( 1 an )

copil mic 1  3 ani

- copilăria II – p re ş co l a r: 3 – 6 an i

- c o p il ă ri a I I I – ş c o l ar: 6 – 1 6 a n i
PUBERTATEA (F – 11 – 14 ani EXPLOZIVĂ
B – 1 3 – 1 6 A N I ) L A B I L I T A T E A P S I H I C Ă

- ADOLESCENŢA (16- 1 8 a n i – F  ECHILIBRU

16-21 ani l – B) ARMONIE
- ADULT
TÂNĂR 21- 3 0 a n i - M O R F O T I P
- P E R S O N A L I T A T E

M A T U R 3 1 -6 5 a n i ( 4 5 ) – E C H I L I B R U

S E N E S C E N Ţ A ( B Ă T R Â N E Ţ E A )

- fe n o m e n e M O R F O -F U N C Ţ I O N A L E

re g re si v e

M O A R T E A - n atu ra l ă

- V I O L E N T Ă
 Diferenţe morfologice legate de SEX
- după pubertate:

S C H E L E T U L ş i M U S C U L A T U R A

G R Ă S I M E A S U B C U T A N A T Ă - c a n tita te

- d ist ri b u ţie

D I A M E T R U L B I A C R O M I A L ( B )

B I T R O H A N T E R I A N ( F )

Ţ E S U T U L A D I P O S - 1 8 ,2 % ( B )

3 0 a n i

- 2 8 ,2 % ( F )

P I L O Z I T A T E A C U T A N A T Ă

SUPRAFAŢA CORPORALĂ 1,7 m2

1,6 m2
PIELEA - rezistenţa
- c a lita te a
Aspecte morfologice ale mâinii şi piciorului
MÂNA - definiţie
- p o z iţi a an ato m i că

- ax u l

- l u n g i m e a d e g e te l o r

2 f e ţe : d o rs a l ă

p al m ară - re lie f u ri

- e m in e n ţa te n a ră

h ip o te n a r ă

- b u re le tu l d i g ito - p al m ar

- p o d u l p al m e i

- p li ci ( 4 )

- l o n g itu d i n al ă

- p alm a ră su p e r io a r ă – li n i a v ie ţii

- p al am ră m ijl o cie – li n i a m i n ţii

- p al am r ă i n fe ri o a r ă – li n i a i n im ii

D e rm ato g li fe – d e se n c u ta n at – c re ste le p ap i l are a le d e rm u l u i

PICIORUL

Definiţie
R o l – o r g a n u l st a ti c i i ş i lo c o m o ţie i – d e tip P L A N T I G R A D

„ U N E A L T Ă ”

F o rm ă : a lu n g i t a n te r o - p o ste ri o r

T u rtit v e rti c a l, B O L T Ă , a x u l p i c i o ru l u i

A M P R E N T A P L A N T A R Ă – D E

p li c i c u ta n a te

M E D I C I N A ( L E G A L Ă )

c re ste p ap il are

S T A T I C Ă :

p u n c te d e sp rijin : C A L C A N E U

B A Z A H A L U C E L U I

B A Z A D E G E T U L U I M I C

L O C O M O Ţ I E – B I P E D Ă

P O S T U R A B I P E D Ă
 Morfotipuri umane

Diferenţe morfologice – i n d iv iz i d i n a ce e aş i R A S Ă

sin o n i m e - m o r f o tip

- tip s o m a ti c

- tip c o n stit u ţi o n a l

ta li a

fo rm a d e an sam b l u a se g m e n te l o r c o r p u lu i

p r o p o rţiile

re lie fu ri, u n g h i u ri

B I O T I P U L U M A N - m o rf o ti p

- p a rti c u l a ri t ă ţi - f iz i o lo g i c e

- p sih ice

- te m p e r a m e n ta le

- c a r a c te r

- f e l u l in se rţie i s o c i a le

S I G A U D – M a c A u li f fe

C R I T E R I U L – p re p o n d e re n ţa
47% TIPUL MUSCULAR - dimensiuni predominante MEMBRE
- dezvoltarea MUSCULATURII
- faţa patrulateră
- to ra ce ş i a b d o m e n b in e p r o p o rţi o n a t

3 0 % T I P U L R E S P I R A T O R - c a p h e x a g o n al

- e ta ju l f a c i a l m i jlo c i u – R E S P I R A T O R

- tr u n c h i tr a p e z o i d a l ( a b d o m e n m ic)

1 4 % T I P U L D I G E S T I V - e taju l f a ci al in fe rio r D I G E S T I V

- m a n d ib u l a p o ste r io a r ă

- ab d o m e n b in e re p re z e n tat

- tr u n c h i u l p re d o m in ă f aţa d e m e m b re

9 % T I P U L C E R E B R A L - m ic, g ra cil

- c ap triu n g h i u l ar, m ai m are

- fr u n te a î n a lt ă , n a s m i c

- o ch i m a ri ş i n o i

C l asi fi c are d e p ă ş ită – v al o are O R I E N T A T I V Ă

Introducere în studiul OSTEOLOGIEI
GENERALITĂŢI

A. Definiţia osteologiei – d e f i n iţi a s c h e le t ( o a se le n u iz o l a te ci a n sa m b lu

A R T I C U L A T )

N u m ă r u l o ase l o r: v a ri a b il – 2 0 6 – d a r

sinostozarea  reducerea
oase sesamoide
suturale oase supranumerare

ENDOSCHELET – caracteristic speciei umane

schelete naturale – artificiale
Lumea animală - v e r t e b r a t e
- n e v e rte b r a te
Organizarea scheletului – în funcţie de principalele segmente ale corpului
- (cap) craniu - viscerocraniu
- neurocraniu
- trunchi - coloana vertebrală
- sc h e le tu l to r ace lu i

- b az in u l o so s sau p e lv isu l o so s

- membre - superioare – toracice –  centura scapulară

 braţ
 antebraţ regiuni d e t r e c e r e - c o t
 mână - g â tu l m âin ii

- inferioare – sau pelviene -  centura pelviană

 coapsă
 gambă regiuni d e t r e c e r e - g e n u n c h i
 picior - gâtul piciorului
Definiţia oaselor: organe d u r e , re z i ste n te , d e c u lo a re a l b ă - g ă l b u ie

F u n cţiile o ase l o r ( sch e le tu l u i )

- forma, dimensiunea şi proporţiile corpului şi segmentelor

- sprijin pentru părţile moi şi pentru întregul corp
- cavităţi de protecţie
- în structura APARATULUI LOCO-MOTOR
- rezervă de calciu
- eritropoeză
B. Conformaţia exterioară a oaselor

 Forma  diferită  corpuri geometrice - feţe

- m a rg in i

- u n g h i u ri

Clasificare:  dimensiunea dominantă

- o a se l u n g i, s c u rte , p l a n e ( l a te ?)

p.d.v.  caracterul arhitectural (oase pneumatice)

 situaţia în organism (sesamoide şi suturale)
O ase lu n g i:

- lungimea dominantă
- formate din corp (DIAFIZĂ) – c u c a v i ta te – M Ă D U V A o s

d o u ă e x tre m ită ţi ( E P I F I Z E )

- localizate la nivelul membrelor

- rol – pârghii de viteză
O ase p l a n e l a te , l a r g i:

- lungimea şi lăţimea aproape egale depăşind cu mult grosimea

- descriptiv: două feţe, margini, unghiuri
- rol: - edificarea unor cavităţi cu rol protector (cutia craniană)
- inserţii musculare multiple
Oase scurte:
- dimensiunile (3) aproape egale, forma cubică
- localizare: regiuni cu mare mobilitate, soliditate
- mişcări variate dar de AMPLITUDINE foarte mică
O ase n e re g u l a te :

o ase p n e u m a ti c e - n e re g u l a te , c o n ţi n c a v it ă ţi p li n e c u ae r – m a x il a

o ase se sam o i d e - m i c i, le n ti f o r m e

- se d e z v o ltă î n - v e c in ă t a te a u n o r a rti c u l a ţii

( o a se se sa m o id e in tr a a rti c u l a re )

- te n d o a n e le u n o r m u ş c h i

( o a se se sa m o id e in tr a te n d i n o a se )

o ase su tu r a le ( w o rn ie n e )

- m i c i , p l a n e , in c o n sta n te

- se d e z v o ltă d in p u n c te d e o sif ic a re sp e ci al ă

( su tu r a l a m b d o i d ă , fo n ta n e le )

o ase i n su l a re - în c e n t r u l o a se l o r b o l ţii c r a n ie n e

( în sp e ci al î n p arie tal ş i f ro n tal)

E le m e n te le d e s c ri p ti v e ale o ase l o r:

 Feţe
 Margini
 Unghiuri
Detalii morfologice: 1. - proeminenţe
2 . - c a v it ă ţi

3 . - g ă u ri

4 . - c a n ale

1. Proemineţe:

 articulare – modelare (opus), acoperite de cartilaj

 nearticulare – tracţiunea m u ş c h i l o r , d i r e c t p r o p o r ţ i o n a l e c u fo rţa

e x e rcitată

- p r o ce se ( a p o fiz e ) - b in e c o n tu r a te , p u te rn i c e , d e ta ş a te

e x . p r o ce se le v e rte b re l o r

- t u b e r o z it ă ţi - p u te r n i c e , n e re g u l a te , n e d e t a ş a te

e x . tu b e r o z ita te a d e lto id i a n ă ( h u m e r u s)

- e m in e n ţe - n e d e ta ş a te , su p r a f a ţa n e te d ă

e x . e m in e n ţa a r c u a t ă ( te m p o r a l)

- t u b e r c u li - n e re g u l a ţi, d a r m i c i

e x . tu b e rc u l c o n o id ia n ( cl a v i cu l a)

- s p i n a - a s c u ţit ă

e x . sp i n a sc a p u le i

- c re asta - li n i a r ă , d e o b ice i tă i o asă

e x . c re asta tib ie i , c rista g a lli

2. Cavităţi  (determinate de forţe de p r e s i u n e )

 articulare - cavitatea glenoidă  cap humerus

- supraf. plane - feţe auriculare sacrul
 nearticulare
variate servind pentru - inserţii
- a d ă p o s tire ş i p ro te j a re

ş a n ţu ri - te n d o a n e – e p i f. d ist. r ad i u s

- n e rv i

- v ase n . R ad i al , h u m e ru s

3 şi 4 Găuri şi canale:

 de trecere  – străbătute de elemente anatomice

 de nutriţie  – de ordinul I
II
III
IV
Găuri şi canale d e tr e c e r e :

 hiat – orificiu neregulat - se deschid mai multe canale

hiatul canalului facialului n.VII
 foramen – gaură, orificiu – f . ro tu n d u m , o v ale , sp in o su m

 sulcus – şanţ – ( ş a n ţu l si n u su l u i p ie t ro s s u p e ri o r)

 fossa – groapă – f o ssa su b a r cu at ă

 fossula – gropiţă – f o ssu l a p ie tro sa

 incizură – s c o b i tu r ă , ş ti rb itu r ă a u n e i m a rg in i ( in ciz u ra sc a p u le i)

 apertura – deschizătură – a p e rtu r a p i n f o rm i s

Găuri şi canale n u tr i ti v e (după dimensiuni se împart în patru grupe):

 găurile de ordinul I ce le m ai m a ri ş i m ai n u m e ro a se

- c o n d u c te d e o rd in u l I

d au tre c e re a rte re lo r n u tri tiv e

 găurile de ordinul II – m ai m i ci, d a r m u l t m a i n u m e r o ase

- c o n d u c te d e o rd in u l I I – v e n e le

 găurile de ordinul III – ( p e to a te su p ra f e ţe le a c o p e rite d e p e ri o st)

- c an a le le H A W E R S – c a p il a re sa n g u i n e

 găurile de ordinul IV – ( o rifi cii d e d e sc h i d e re ale c an al i cu le l o r

osteoplastelor – câteva sute pe mm2)

Conformaţia interioară
Aspect MACROSCOPIC – (secţional)
- s. C O M P A C T Ă

- o m o ge n ă

- l a m e o so a se a li p ite

- s. S P O N G I O A S Ă

- a s p e c t b u re te

- l a m e o so a se o rie n ta te d i fe rit

 cavităţi – s. A R E O L A R Ă

C R I T E R I U L – D I S P O Z I Ţ I A L A M E L O R O S O A S E

R E P A R T I Ţ I A – ce l o r d o u ă fe lu ri d e su b sta n ţă o so asă
Conformaţia interioară a oaselor lungi – se c ţ i u n e l o n g i tu d i n a l ă

CORP – DIAFIZA - ţesut osos compact CILINDRU

- C A V I T A T E M E D U L A R Ă

- c o n ţi n e m ă d u v a o so a s ă

E X T R E M I T Ă Ţ I – E P I F I Z E - s. co m p a ct ă – su b ţire p e ri fe ri c

- s. sp o n g i o asă – m asă ce n tr al ă

R e la ţi a e p if iz ă – d i a fiz ă ?

C u v â rsta:

s. sp o n g io a s ă e p ifiz a r ă

se R E S O A R B E p a rţi a l

c a v ita te a m e d u l a ră

se E X T I N D E

S tr u c tu r a s. o so ase - sp o n g i o as ă

- c o m p a ctă A C E E A Ş I
Conformaţia interioară a oaselor plane

s.o. compactă – p e ri fe rie – d o u ă l a m e ( tab le ) - e x te r io a r ă

- i n te rio a r ă

s.o . s p o n g io a să – in te r p u s ă – str at d e g r o si m e d i fe rit ă

D I P L O E ( o a se le b o l ţi i c r a n i u lu i)

Conformaţia interioară a oaselor scurte

s.o. compactă – e x te ri o r ( l a m ă )

s.o . s p o n g io a să – in te ri o r – m a să c o n ţi n â n d M Ă D U V Ă O S O A S Ă
Arhitectura (internă) a oaselor

Interdependenţă
- maniera de distribuţie a s. osoase (spongioasă, compactă)
- FUNCŢIILE OSULUI

P re z e n ţa c av ită ţii m e d u l a re ( v e rge a p li n ă

tu b g o l – m a i g r o s , m a i re z iste n t)

D ia fiz a - re z i ste n t ă – f o rţe d e t r a c ţiu n e ş i p re siu n e

- e l a sti c ă

Prezenţa cavităţilor s.o. spongioase  CREŞTEREA VOLUM

Suprafeţe articulare mai întinsă  CREŞTEREA VOLUM

MINIM de material MAXIM de rezistenţă

la m e le o so ase - s itu a te – în p l a n u l f o rţe lo r d e p re si u n e sau tr a c ţiu n e

- u rm e az ă a c e e a ş i d i re c ţie c u a f o rţe lo r ( li n ii iz o st a ti c e )

S I S T E M E d e tra v e e – E x . b o l ta p l a n ta r ă

Orientarea lamelelor osoase:

- sub influenţa acţiunilor biomecanice

- rezultatul evoluţiei speciei
- nou-născut – tr a ie c to ri i a rh ite c to n i c e a se m e n e a a d u ltu lu i ?
MODELAREA BIOLOGICĂ a osului

osul – ORGAN PLASTIC

Forma oaselor - EREDITARĂ

sch e le tu lu i

C o n d iţiile – d e a c tiv it a te i n f l u e n ţe a z ă

- re lie fu l e x te ri o r

- a rh ite c tu r a i n te r io a r ă

E x e m p le !

Influenţa muşchilor  os – relief exterior aspect radiologic

Măduva oaselor :

- situaţie – în f u n c ţie d e v â rst ă

- p r o p rie t ă ţi: m o ale , se m i flu i d ă , b u re to as ă , b o g a t ă î n e le m e n te san g h in e

V a rie t ă ţi: m ă d u v a ro ş ie

R o l h e m a to p o e ti c

m ă d u v a g a l b e n ă - a d u lt

- g r ă si m e - re z e rv ă

m ă d u v a g e l a ti n o a s ă – e le m e n te c o n j u n c ti v e

F u n c ţii ( r o l)

- osteogeneză
- reparare osoasă (ADULT)
- rol – hematopoietic
- rezervă de grăsime
Vascularizaţia şi inervaţia osului
b o g a t ă ( A rte re , V e n e , L i m f a tic e ?)

A rte re - p e n tru o a se - lu n g i - n u tritiv e ( d i a f iz a re ) ş i p e ri o sta le

- l a te

- p e n tr u o a se le s c u rte - d o a r a rte re p e ri o s ta le

V e n e – traie ct in d e p e n d e n t fa ţă d e a rte r ă

d o u ă v e n u le p e n tru o a rte r ă – p e n tru o a se le l u n g i

L i m f a ti c e – c ă i li m f a ti c e ( p e ri v a s c u l a re )

Nervi – cu arterele nutritive  canale Hawers

provin din periost – n. periostali (proprioreceptori)
 Periostul

Definiţie: membrană fibroasă

( a c o p e r ă ) î n v e le ş te o s u l p e t o a t ă s u p r a f a ţa c u e x c e p ţi a su p r a f e ţe l o r:

- a rti c u l a re

- d e i n se rţie

! R e l a ţi a p e rio st – c ap su la a r ti c u l a r ă
Proprietăţi:
= Grosime – variabilă (! oase lungi)
 3 mm
= Aderenţa - c an a le V O L K M A N N

- fib re c o n ju n c ti v e S H A R P E Y

- v a ri ab il ă ( o ase s c u rte , e p i fiz e )

c u v â rsta

= C o n ţin e – v ase ş i n e rv i

= S tru ctu ra ( m ic ro sc o p i c ă )

- str at su p e rf i ci al - p e ri o st fi b ro s - fib re - c o n ju n c ti v e

- e l a sti c e

- fi b ro c ite

- v ase

- str at p ro f u n d - p e r io st O S T E O G E N

( M E Z E N C H I M )
Rolul:
- osteogeneză
- nutriţia os
- formarea CALUS
- repararea unor pierderi limitate de substanţă osoasă
Structura MICROSCOPICĂ a osului
ţesut conjunctiv
componente - s. Interstiţială parotidică
- săruri de calciu
- celule osoase
Clasificare:
criteriul: dispoziţia microscopică a - ce lu le l o r

- fi b re lo r

- s. f u n d a m e n tale

- OSUL FIBROS PLEXIFORM  1 an

- OSUL LAMELAR peste 1 an

schelet adult conţine substanţă interstiţială - s. f u n d a m e n tal ă O S E I N A

- s. c o l a g e n ă

p ă tu r a fi b ri la r ă

fib rile co l a g e n - tr a ie c t s p i ro i d

- u n g h i d re p t ( l a m e le î n v e c i n a te )

d i afiz a la m e fu n d a m e n ta le e x te r n e

la m e fu n d a m e n tale i n te rn e

siste m e H A W E R S – O S T E O N

ş i si ste m e in te r m e d i a re
Definiţia OSTEON: lamele osoase CENTRATE în jurul unui canal
H a w e rs î m p re u n ă cu ce l u le le o so ase ce se

h ră n e sc d i n v asu l re sp e ctiv .
 Generalităţi despre - ARTICULAŢII -

Definiţie:
A rtro l o g i a – p a rte a A n a to m ie i c are are c a o b ie c t d e s tu d iu

a rti c u la ţiile

to s y n d e s m o s - l i g a m e n t

to l o g o s - ş tiin ţă

D e f in iţi a

A rti c u l a ţii – to ta lita te a e le m e n te lo r p rin c are o ase le se le a g ă ( se u n e sc)

în tre e le

E le m e n te le d e le g ă tu ră s u n t re p re z e n ta te p rin :

- formaţiuni conjunctive
- muşchi (MIOLOGIA)
ORIGINEA COMUNĂ a o ase l o r ş i f o rm aţiu n il o r c o n j u n c ti v e ce re al iz e az ă

re s p e c tiv a a rti c u l a ţie ( M E Z E N C H I M ) e x p li c ă r a p o rtu rile str ân se d i n tre

a c e ste a .

G R A D U L D E M O B I L I T A T E A R T I C U L A R Ă – e x p re si a e v o l u ţie i d i fe rite a

m e z e n c h im u l u i situ a t Î N T R E o a se .

C l asi fi c are a a rti c u l a ţiil o r:

Criterii:  FUNCŢIUNEA – M O B I L I T A T E A

- formaţiunile de legătură
- modul de dezvoltare
Articulaţii FIBROASE – S I N A R T R O Z E

A rti c u l a ţii C A R T I L A G I N O A S E – A M F I A R T R O Z E

A rti c u l a ţii S I N O V I A L E - D I A R T R O Z E
 NUMĂRUL AXELOR: articulaţii UNIAXIALE
a rti c u l a ţii B I A X I A L E

a rti c u l a ţii c u t re i A X E

L A N Ţ A R T I C U L A R :

Î n - n o m e n c l a t u r a tr a d i ţi o n a l ă ro m .

- li m b a ju l m e d i c a l c u re n t:

S I N A R T R O Z E ( a rti c u l a ţii f i x e – fi b r o ase )

A M F I A R T R O Z E ( a rti c u l a ţii se m im o b ile – c a r til a g i n o a se )

D I A R T R O Z E ( a rti c u l a ţii m o b ile – a rti c u l a ţii si n o v i a le )

Articulaţii FIBROASE – S I N A R T R O Z E L E

Definiţie: oase strâns legate prin ţesut fibros dens ( m e m b ran e ş i li g a m e n te )

M o b ili ta te : a b se n t ă sa u

m i ş c ă ri f o a r te re d u se

V A R I E T Ă Ţ I :

 SUTURA - DINŢATĂ
- S C U A M O A S Ă

- P L A N Ă

 SINDESMOZA
 GOMFOZA
Rolul PRESIUNII ATMOSFERICE în menţinerea suprafeţelor
a r t i c u l a r e

1,7 m2 / 20.000 kg

Rolul MUŞCHILOR î n m e n ţin e re a su p r a f e ţe l o r a r ti c u l a re

to n u s „ te n s o rii”

e la sti c ita te

Forţa (acţiunea) muşchilor  de mişcare

 articulară !
Cavitatea aticulară: spaţiu capilar
- virtual ! - lichid sinovial
- între - membrana sinovială
- c a rtil a ju l a rti c u l a r

- real ! (colecţii) - se ro a se

- sa n g h i n o le n te

- p u r u le n te

( R e z o r b ţi a ?)
Definiţie:
L i n i a – in te rli n i a a rti c u l a ră

lin i a d e c o n ta ct în tre su p ra f e ţe le a rti c u l a re

I m p o rta n ţa:

- chirurgicală
- ortopedică d e z a rti c u l a re
După numărul oaselor:
- articulaţii simple
- articulaţii compuse (articulaţia gâtului mâinii)
După f o r m a su p r a f e ţ e l o r a r t i c u l a r e

- plane
- ginglim (trohleană) – fle x ie – e x te n sie ( ! la te r a li ta te )

- trohoide
- condiliene
- în şa
- elipsoidale
- sferoidale
După n u m ă r u l a x e l o r

- articulaţii uniaxiale (ginglim, trohoide)

- articulaţii biaxiale (axe perpendiculare - e li p so id ale , î n ş a)

- articulaţii cu trei axe (sferoidale)

Lanţul articular  şir de artic u l a ţi i

- mişcări va r i a t e
- amortizarea loviturilor
 Biomecanica articulară (MIŞCĂRILE)

Felul mişcării I N T E R D E P E N D E Ţ Ă

F o rm a su p r a f e ţe i a r ti c u l a re

A rti c u l a ţii sin o v ia le M I Ş C Ă R I E L E M E N T A R E

- ALUNECARE
- ÎNVÂRTIRE (ROSTOGOLIRE)
- ROTAŢIA - c u d e p l a s a r e
- p u ră ( f ă ră D E P L A S A R E )

C O N D U C E R E A în a rt ic u l a ţii

d e fi n e ş te - se n su l

- d i re c ţi a

- a m p litu d i n e a m iş c ă rii

p o a te fi - o so as ă

- li g a m e n ta ră

- m u sc u l a r ă
Axul articular – linia teoretică împrejurul căreia se execută mişcăril e

N u m ă ru l a x e lo r - u n i c

- m u l tip l u ( 2 , 3 )

P la n u l m iş c ă rii ( m iş c ă rilo r O P O Z I T E ) ( S )

- F le x ie E x te n s ie

- A b d u c ţie A d d u c ţie

- R o t a ţie

C ir c u m d u c ţie ( a b d u c ţie , e x te n sie , a d d u c ţie , f le x ie )

P r o n a ţie S u p in a ţie

C l asi fi c are a a rti c u l a ţiil o r s in o v i a le în f u n c ţie d e

A. numărul oaselor
B. forma suprafeţelor articulare
C. numărul axelor
Capsula articulară
Suprafaţa externă – s tr a t fi b ro s

S u p r a f a ţa i n te rn ă – m e m b r an a si n o v i al ă

 Capsula fibroasă
- formă – M A N Ş O N - e x tre m it ă ti – P E R I F E R I A c a rtil a j u lu i artic u l a r

- d o u ă su p r a f e ţe - e x te rn ă ( m u ş c h i, te n d o a n e )

- i n te rn ă ( m e m b r a n a si n o v i a l ă )

I N S E R Ţ I A C A P S U L E I F I B R O A S E – re l a ţie d i re ctă cu

A M P L I T U D I N E A M I Ş C Ă R I L O R

- grosimea – variabilă (relaţie cu MOBILITATEA) dar EXCEPŢIA !

- laxitatea – asigură MOBILITATEA
M U Ş C H I T E N S O R I

- structură: fibre conjunctive şi elastice cu orientare diferită (orificii!)

- vascularizaţia şi inervaţia (artere, vene, nervi – p ro p r io c e p to rii !)

- rolul - protecţia articulaţiei faţă de re g iu n ile î n c o n j u r ă to a re

- î m p ie d i c ă r ă s p â n d i re a re v ă rs a te l o r a rti c u l a re în re g iu n ile

lim itro fe
Membrana sinovială
- stratul profund al capsulei
- grosime, aspect
- aderenţe
- produsul de secreţie – S I N O V I A - asp e ct !

- ro l !

- acoperă porţiunile din os situate intra(articular) capsular

- se opreşte la limita ca r t i l a j u l u i a rti c u l a r

- acoperă unele formaţiuni intracapsulare

E X C E P Ţ I I
MEMBRANA SINOVIALĂ prezintă două feţe (suprafeţe):
S u p r a f a ţa i n te rn ă – n e te d ă ş i lu ci o asă

S u p r a f a ţa e x te r n ă – a d e ră in ti m d e str a tu l fi b ro s

R a p o rtu l d i n tre m e m b ran a si n o v i al ă ş i o s d i fe ră î n F U N C Ţ I E d e in se rţi a

str a tu l u i fib r o s.

I N S E R Ţ I A S T R A T F I B R O S

 limita os-cartilaj
 sinoviala trece direct de pe capsulă pe cartilaj
 distanţa de periferia (limita) cartilajului
 sinoviala se reflectă acoperind osul în porţiunea sa
 intracapsulară
frâ u rile c a p su le i ( fi b re c o n j u n ctiv e re c u re n te sau

u n e le v ase m i ci)

(Vascularizaţia abundentă  sinoviala este primul element interesat în procesele

inflamatoare, nu este perforată)
Prelungirile membranei sinoviale:
externe - fundurile de sac - burse seroase musculare
- criptele
interne - plicile-ciucurii
- vilozităţi sinoviale

V a s c u l a riz a ţi a ş i i n e r v a ţi a m e m b r a n e i si n o v i a le :

- Artere – (din stratul fibros)

- Vene – traiect varicos
- Limfatice - superficiale
- profunde
- Nervii – plexuri mielinice

SINOVIA (lichidul sinovial)

Aspect
Rol: 1. lubrefiere, adeziune;
2. NUTRIŢIE (formare);
3 . c u r ă ţă
Cartilajul articular

- cartilaj de încrustare
- cartilaj hialin - alb-reflexe albăstrui
- d o u ă su p r a f e ţe - a d e re n tă

- li b e ră

- c o n tin u ita te a c u P E R I O S T U L

- g ro sim e a ( 1 - 1 2 m m ) ro l - P R E S I U N E A

- V Â R S T A

- î n ti n d e re a – re l. m i ş c ă rile a rti c u l a re

- N U v a se ş i n e rv i

P R O P R I E T Ă Ţ I - c o m p re sib il ita te – A M O R T I Z O R

- elasticitate – PNEURI (condroplaste, condrocite)

H2O – 50-60% - artroze senile 

t. braditrof ( a. capsulo-sinoviale
vasele ţesutului osos subjacent
lic h id u l sin o v i al)

F R A G M E N T E - d e sp rin se d e p e e p i fiz e

- ali p i re d e ciu c u re si n o v i al

I M O B I L I Z Ă R I P R E L U N G I T E – i n v a d a te d e v a se sa n g u i n e


Anchiloza (Sinostoza)
Articulară
Formaţiuni ce asigură CONCORDANŢA (CONGRUENŢA)
între suprafeţele articulare

 LABRUL (cadrul) - fibrocartilaj de mărire

- prezenţa – a rti c u l a ţii s in o v i a le

- măreşte şi adânceşte cavitatea articulară


şi m ijlo c d e u n ire
 FIBROCARTILAJE INTRAARTICULARE  DISCURI
 MENISCURI
- forme variate
- dimensiuni variate
- aderă de suprafaţa articulară (cea mai mobilă)
- o însoţeşte în toate mişcările

CiOe
 MIJLOACE de UNIRE
- capsula articulară
- ligamente
 Articulaţii CARTILAGINOASE

Definiţie: legătura dintre oase se face prin cartilaj hialin sau fibrocartilaj

V a rie t ă ţi:

 SINCONDROZE – articulaţii tranzitorii, cartilaj hialin

 SIMFIZE – fibro-cartilaj

 Articulaţii SINOVIALE
- cele mai numeroase complexe
- permit mişcări multiple
Elemente componente:
- suprafeţe articulare
- cartilaj articular
- formaţiuni de asigurare a concordanţei articulare
- mijloace de unire

Suprafeţe articulare:
p l an e - a rti c u la ţii p l a n e

curbe
Articulaţii UNIAXIALE - g i n gli m – a rti c u l a ţi a T R O H L E A N Ă

- a rti c u l a ţii T R O H O I D E

- a rti c u l a ţii C O N D I L I E N E

A rti c u l a ţii B I A X I A L E - a rti c u l a ţii î n Ş A

- a rti c u l a ţii E L I P S O I D A L E

A rti c u l a ţii c u t re i A X E - a rti c u l a ţii S F E R O I D A L E

D E M I Ş C A R E