Structuri în cadre parter.

Cadre monolite
Alcătuire structurală

În constructii curente s-au utilizat cadre portante transversale (grinzi

principale transversale) plasate la distante de 4,50 – 12,00 m,
rigidizate între ele cu grinzi sau plansee monolite, sau cadre portante
longitudinale (grinzi principale longitudinale), asezate pe directia
traveelor si rigidizate transversal. Aceastã solutie se poate utiliza
pentru realizarea unei înãlţimi utile mai mari.

Grinzile de rigidizare preiau doar încărcări orizontale. Grinzile

secundare lucrează doar la sarcini verticale, descărcându-le pe grinzi
principale.
 Alcătuire structurală

Grindã longitudinalã de
rigidizare
Cadru transversal

CADRU
LONGITUDINAL

GRINDÃ TRANSV.
DE RIGIDIZARE
Alcătuire structurală
Se observã cã în ambele situatii încãrcãrile verticale sunt preluate de
cadrele portante (transversale sau longitudinale, dupã caz), care
preiau totodatã si încãrcãrile orizontale, care actioneazã în planul lor.

Prin alcãtuirea structuralã trebuie asigurată transmiterea si preluarea

încãrcãrilor orizontale care acţionează pe directie perpendicularã
cadrelor portante.

In cazul cadrelor portante transversale (sau longitudinale), solutia de

rigidizare pe directia perpendicularã este influentatã de modul de
rezemare a stâlpilor cadrului pe fundatie.
Alcătuire structurală
În cazul cadrelor portante transversale cu stâlpi încastrati în fundatie nu
este neapãrat nevoie de grinzi longitudinale de rigidizare, încãrcãrile
orizontale, normale pe planul cadrului, putând fi transmise de saiba
orizontalã realizatã de elementele de acoperis, iar sarcinile orizontale pe
directia longitudinalã sunt preluate în acest caz de cadre cu rigle
articulate la capãtul stâlpilor.

a. SECTIUNE TRANSVERSALA SECTIUNE LONGITUDINALA

Alcătuire structurală
În cazul în care stâlpii cadrelor transversale sunt articulate în fundatii,
prevederea grinzilor longitudinale de rigidizare este obligatorie.

b. SECTIUNE TRANSVERSALA SECTIUNE LONGITUDINALA

Alcătuire structurală
Aceeasi judecatã se aplicã şi la alcãtuirea si rigidizarea transversalã la
structurile cu cadre portante longitudinale:

a. SECTIUNE LONGITUDINALA SECTIUNE TRANSVERSALA

Calculul se face uneori doar pe direcţia cadrului, dar este preferabil să

se facă pe ambele direcţii.
b. SECTIUNE LONGITUDINALA SECTIUNE TRANSVERSALA
Comportarea cadrelor monolite
Pe lângă încărcările aplicate, deschideri structurale şi rigidităţile
barelor, comportarea cadrelor este influenţată şi de rigidităţile realtive
ale barelor care se întălnesc în noduri, de vutele practicate, rotirile
fundaţiilor.
Exemple structurale de hale parter monolite
În zilele noastre se concep si se executã hale parter monolite, doar în
unele cazuri speciale.
Datoritã constructiilor numeroase din beton armat la mijlocul secolului
20, aria de rãspândire ale acestora este considerabilã, atât la clãdirile
social-culturale, cât si la constructiile industriale. Cunoasterea lor este
cu atât mai importantã cu cât multe din aceste constructii, aflate la
pragul duratei de serviciu, normate, necesitã operatii de verificare si,
eventual, interventii de reabilitare.
Exemple structurale
Tipuri de cadre parter monolite, uzuale la clãdiri social-culturale:

a. Cadru cu riglã orizontalã b. Cadru cu riglã curbã

Exemple structurale

c. Cadru cu riglã frântã d. Cadru pentru gradene

Exemple structurale
Hale parter din beton armat monolit din zona clãdirilor industriale:

a. Cadru cu luminator clasic b. Cadru cu luminator “M

Exemple structurale

c. Cadru cu douã deschideri d.Cadru cu douã deschideri

cu luminator clasic cu luminator “M”
Exemple structurale

e. Cadru tip shed cu placã curbã cilindricã

Exemple structurale

f. Cadru tip shed cu placã curbã sub formã de “S”

La cadrele cu plăci curbe subţiri acestea joacă şi rol de riglă

longitudinală de rigidizare.
Prevederi constructive
Scopul oricãrei predimensionãri este de a alege niste dimensiuni ale
sectiunilor de beton astfel ca, pe cât posibil, în final sã se realizeze un
procent optim de armare din dimensionarea la starea limitã de
rezistentã, si, de asemenea, sã fie satisfãcute conditiile limitã privind
stãrile limitã ale exploatãrii normale, în spetã, starea limitã de
deformatii.

In general, pentru o primã evaluare, înãltimea sectiunii riglei cadrului

se alege în functie de deschidere, de forma riglei si de numãrul de
deschideri.
Predimensionarea se efectuează pe 2 căi:
comparând cu proiecte asemănătoare executate deja
printr-un calcul simplificat.
Prevederi constructive
Pe baza experienţei de proiectare, s-au stabilit nişte dimensiuni optime
ale riglei, exprimate în funcţie de de tipul riglei, numărul de deschideri şi
lungimea deschiderii.

Tabelul furnizeazã cifre orientative pentru raportul înãltimea

riglei/deschiderea cadrului (hg/l).
Cadre cu mai multe deschideri
Forma riglei Cadre cu o deschidere

dreaptã 1 1 1 1
10 12 12 16
Frântã fără tirant 1 1 1 1
12 16 12 18
frântã cu tirant 1 1 1 1
16 20 16 24
curbã 1 1 1 1
18 24 18 30
curbã cu tirant 1 1 1
24 35 1
30 40
Prevederi constructive
Valorile recomandate pentru lãtimea sectiunii riglei se situeazã între:
1 1
bgr      hgr
2 4
Pentru predimensionare într-o fazã următoare, printr-un calcul static
simplificat, grinda cadrelor cu mai multe deschideri se aproximeazã cu o
grindã continuã.
In cazul cadrelor cu o singurã deschidere gradul de încastrare a riglei în
stâlpi se aproximeazã cu valori între
1 2
g 
2 3
Prevederi constructive
Pentru a se tine seama, în aceastã fazã de predimensionare, de efectul
fortelor orizontale (functie de gradul de seismicitate) valoarea momentelor
de predimensionare obtinute din încãrcãri verticale se majoreazã cu 15 
30 %. Cu aceste valori se verificã procentele de armare realizate.

Predimensionarea stâlpilor cadrului se poate face tinându-se seamã de

mai multe criterii care se cer a fi satisfãcute simultan. Astfel,
predimensionarea valabilã este aceea oferitã de conditia cea mai
restrictivã.
Prevederi constructive
Condiţii la predimensionarea stâlpilor:
-limitarea flexibilitãtii: bs , hs  lf/25, unde lf este lungimea de flambaj
a stâlpului;
-conditie structuralã: bs  br, unde bs este lãtimea sectiunii stâlpului,
iar br cea a riglei;
k Nc
-conditie de rezistentã: Ab 
.8  Rc N este forta axialã totalã de
unde Ab este sectiunea transversalã a0stâlpului, c
calcul care actioneazã stâlpul, Rc este rezistenta de calcul la compresiune a
betonului, iar k un coeficient care tine seama de pozitia stâlpului în structurã si
de aportul fortelor orizontele; se recomandã k = 1,3  1,7.
- conditie de ductilitate: N
Ab 
n  Rb
unde N este forta axialã rezultatã din încãrcãrile gravitationale din care rezultã forta
seismicã, Rb este rezistenta betonului la compresiune (rezistenţă cubică) la 28 de zile de
la turnare (“marca betonului”), iar n este un coeficient ce variazã în functie de pozitia
stâlpului în structurã si zonã seismicã.
Prevederi constructive
Alte recomandări:

hr hr

hs  0 .6  hr hs  0 .5  hr
Solicitarea si armarea nodurilor
Calculul static pentru cadrele parter se efectueazã deobicei în
domeniul elastic, dar se poate efectua si o analizã postelasticã. Din
grupãrile de actiuni prevãzute de norme rezultã înfãsurãtorele
solicitãrilor de moment încovoietor, efort axial si forta tãietoare,
respectiv, solicitãrile aferente fiecãreia în parte. Se dimensioneazã
si se verificã sectiunile caracteristice, acestea fiind sectiunile de
lângã noduri, sectiunea de rezemare, mijlocul deschiderilor grinzilor,
sau si alte sectiuni intermediare, dacã se considerã necesar.

Cele mai delicate probleme privind starea de eforturi apar în

colturile (A), în dreptul sectiunii de frângere a riglei (B), precum si la
sectiunea de rezemare (C)
Solicitarea si armarea nodurilor
Nodul reprezintă zona critică şi din punct de vedere al turnări şi
vibrării betonului. Barele de armătură trebuie astfel dispuse ca
betonul să aibă cale liberă.

Ca o regulă generală la nodurile cadrelor, armăturile din stâlpi

trebuie trecute prin noduri în grindă (sau viceversa).
Se preferă prima variantă.
B
A A

C C
Solicitarea si armarea nodurilor
Colturile cadrelor (A) reprezintã zonele cele mai solicitate. Studii teoretice
utilizând teoria elasticitãtii, precum si studii experimentale de
fotoelasticitate au scos în evidentã o concentrare a efoturilor unitare de
compresiune la fibra interioarã a coltului de cadru. Repartizare eforturilor
unitare pe sectiunea 1-1 depinde de conturul coltului.
1

I Pentru a reduce suprasolicitarea

M
localã datã de concentrarea
C compresiunii, se prevãd racordãri
interioare ale coltului.
1

M
Solicitarea si armarea nodurilor
Armarea unui colt de cadru în cazul unor solicitãri relativ mici:
R
R
M
h

la
rost de
turnare

R  0 .8  h
M
R R R

la
Solicitarea si armarea nodurilor
Nodurile cu solicitãri mari se pot arma:

R
>l a

M h
la >l a
la

la

M R  0 .8  h
la

R R R

la
Solicitarea si armarea nodurilor
In cazul unor noduri intinse la fibra interioarã sau în cazul posibilitãţii
apariţiei momentelor ce întind fibra interioarã la cadrele obişnuite, se
prevede o continuitate a armãturii întinse:

h2
  la
2

M h
2
h1
 A a2 >A a1
2
vutar Aav >1/2A a2
 la
A a1

h1

M
Solicitarea si armarea nodurilor

M h R  10  d d
2

 la

h1

M
Solicitarea si armarea nodurilor
La cadrele cu rigle frânte coltul de cadru se poate arma în modalitãtile
următoare:
Solicitarea si armarea nodurilor
Sectiunea de frângere a riglei (B) se caracterizeazã prin aceea cã fibra
interioarã este întinsã. In astfel de situatie, o armãturã interioarã cu
unghiul întrând ar duce la tendinta de îndreptare a acesteia si
desprindere a stratului de acoperire cu beton:

M  N N
M
Ne
Solicitarea si armarea nodurilor
Armãtura nu se executã cu unghiuri întrânde, ci se prelungesc din cele douã
pãrti si se ancoreazã în betonul comprimat. Din cauza rezultantei Ne este
necesarã prevederea unor armãturi de “suspendare”, constând din etrieri
speciali, închisi, dispusi pe o distantã s. S/2
S
S/2
S/2 S/2

la

h/2
la h/2
a. b.
la S

d.

c.
Solicitarea si armarea nodurilor
Dacã armãturile din zona întinsã sunt intersectate peste unghiul întrând si prelungite în
zona comprimatã a sectiunii cu lungimea de ancorare adecvatã pentru bare intinse din
încovoiere, si mãsuratã pe axã, de la h/2, ca în a (b,c si d), nu este necesar un calcul al
etrierilor de suspendare, ci ele se dispun constructiv pe lungimea s.


tg   0,05

La unghiuri întrânde la care tg   0,05, se admite ca armãtura întinsã sã fie dusã

continuu peste unghiul întrând, în care caz în zona schimbãrii de directie, de lungime s, a
armãturii longitudinale se prevãd etrieri de suspendare, dimensionati la întindere pentru
rezultanta Ne = 2AaRa sin /2.
Solicitarea si armarea nodurilor
Aria totalã a etrierilor se determinã cu relatia Aetr = n Aet = Ne / Rat,

unde n este numãrul de etrieri ce se dispun pe lungimea s. Alegându-se

diametrul etrierilor si precizând numãrul ramurilor de forfecare, se poate
determina numãrul de etrieri, n. Se face precizarea, cã în asemenea
situatii se prevãd etrieri intermediari, astfel ca fiecare barã longitudinalã
sã fie prinsã de un colt de etrier. Etrierii de suspendare sunt suplimenari
celor rezultati din calculul la fortã tãietoare în sectiuni înclinate.

In ambele cazuri, lungimea s pe care etrierii de suspendare sunt activi, se

determinã cu relatia s = h tg 3/8 (180 – ).
Solicitarea si armarea nodurilor
5. Solicitarea si armarea nodurilor de cadre monolite

Legãtura stâlp de cadru – fundatie trebuie sã fie realizatã respectând ipoteza de rezemare avutã în vedere la calculul static.
La cadrele monolite parter se practicã, în principal, douã tipuri de rezemare: încastratã si articulatã.
Detaliile de rezemare încastratã în situatia stâlpilor încastrati în cazul fundatiilor elastice din beton armat si rigide, cu bloc de
beton simplu si cuzinet armat:
a. b.
hs

 15 d
hs

H S 8

 100 mm  60cm
1,5h
 S

ls
rost de turnare
 10 d
ls

rost de turnare

In ambele situatii se lasã mustãti din fundatie, având sectiune egalã cu cea a armãturilor din sectiunea de încastrare a
stâlpului. Armãturile longitudinale ale stâlpului se vor suprapune peste acestea pe distanta de înãdire prin suprapunere . În
zona de încastrare distanta dintre etrieri trebuie sã respecte prevederile normativelor.
Solicitarea si armarea nodurilor
Reazemele articulate trebuie sã transmitã reactiunea verticalã si, în acelasi timp, sã permitã
rotirea. De asemenea, trebuie sã fie capabilã de a prelua forta tãietoare, ce pot apãrea în
reazem. Asigurarea transmiterii reactiunii verticale de la stâlp la fundatie se face printr-un
sâmbure fretat sau dorn metalic si armarea cu plasã de armãturã a suprafetei de rezemare.
a. h b. h c. h Posibilitatea de rotire la baza
stâlpului este asiguratã de
întreruperea partialã a sectiunii
15...20mm
3
3 de beton armat, rãmânând o
1
2 1 2 sectiune cu o înãltime de 1/2 
a a b 1 b c c 1/3 din înãltimea sectiunii
2 stâlpului.

3 Rostul de 15-20 mm grosime

se umple cu un material
deformabil (pâslã bitumatã,
a-a b-b c-c
h h h mastic de bitum cu filer, chit
plastic, neopren, plumb etc.).
Impiedicare deplasãrii laterale,
b
b

respectiv, preluarea fortei

(1/2...1/3)h
1 - pâslã bitumatã
- mastic, plumb, neopren
- bitum cu filer (sau azbest)
- pânzã sau carton bitumat
tãiatoare se asigurã prin
2 - plasã armatã pt. compr. localã armãturi care trec continuu prin
zona de rezemare.
3 - element metalic: sâmbure fretat, dorn