Ontogeneza SNC

Perioadele dezvoltarii

1. Perioada intrauterine (3 etape):

 Prima etapa – primul trimestru de sarcina (1-3 luni ) perioada embrionara
 Etapa a doua – trimestrul II (4-6 luni ) perioada fetala precoce
 Etapa a treia – trimestrul III (7-9 luni ) perioada fetala tardiva

2. Perioada extrauterina
 Perioada embrionara 1-3 luni
 Primele semne de dezvoltare nervoasa se observa la a 3-a saptamina, cu formarea tubului neural
din plastina nervoasa

 pe partea anterioara a careia la 4 saptamini deja se formeaza 3 vezicule primare

cerebrale:prosencefalon,mesencephalon,rombencefalon

 catre saptamina a 5-a veziculele anterioara si posterioara impartindu-se in jumate, formeaza in

total 5 vezicule: telencefalon,diencefalon,mezencefacon,mietencefalon,miencefalon.

 Spre finele săptămânii a 6-a veziculele cerebrale au un ritm de creştere intens, se întind caudal
asigurând apariţia lobului temporal care acoperă feţele laterale şi dorsală ale diencefalului.
Celulele plăcii neurale se diferenţiază în două
direcţii: celule nervoase primare sau neuroblaşti, şi
celule de susţinere sau spongioblaşti. Din
neuroblaşti se diferenţiază toate categoriile de
neuroni, iar spongioblaştii se vor diferenţia în
astrocite cu rol fagocitar şi oligodendroglii
producătoare de mielină. Iniţial toţi neuronii sunt
bipolari, ulterior puţini rămân ca atare,
majoritatea devenind unipolari sau multipolari
 În secţiunea transversală, la orice nivel, prin tubul neural, dinspre lumenul
tubului spre periferie, deosebim:
 1) membrana limitantă internă;
 2) zona ependimară, caracterizată prin prezenţa neuroblaştilor apolari. Este
zona producătoare de neuroblaşti. Când procesul se încheie, celulele
rămase devin celule ependimare;
 3) zona manta sau mijlocie în care pătrund neuroblaştii proveniţi din
proliferarea stratului precedent. Ea va deveni substanţa cenuşie;
 4) zona marginală, acelulară, în care se găsesc prelungirile neuroblaştilor
din zona manta care se vor organiza în tracturi şi fascicule, formând
substanţa albă;
 5) membrana limitantă externă
 In unghiul format de ectodermul cutanat şi cel neural pe toată lungimea
embrionului se vede o masă celulară – crestele neurale.

 Cele două creste neurale se desprind de ectoderm paralel cu închiderea

tubului neural,ele se fragmentează segmentar, unele celule rămânând pe loc,
iar altele vor migra prin tot organismul unde se vor diferenţia în cellule:
 pigmentare
 odontoblaste
 meningiale
 osteoblastele
 arcurilor branhiale
 celule cromafine
 Celulele rămase pe loc formează în dreptul fiecărui miomer o masă
celulară, amintind mărgele înşirate pe un fir de aţă. Legăturile dintre
masele celulare persistă numai în sistemul nervos vegetativ, în rest ele
dispar, fiecare grup de celule devenind un ganglion spinal.
 Măduva spinării se formează din contul porţiunii mijlocii şi inferioare a
tubului neural.
 La început măduva spinării umple întreg canalul vertebral.
 Începând din luna a 3-a, măduva creşte mai lent decât coloana
vertebrală ,
 astfel încât în luna a 6-a se termină la nivelul vertebrei L5 ;
 la luna a 8-a – în dreptul vertebrei L4 ;
 la naştere – la nivelul L3 ,
 iar la adult – la frontiera dintre corpurile vertebrelor L1 – L2 .
 La începutul lunii a 3-a canalul medular, caudal de vertebra L5 se dilată
formând ventriculul terminal.
 La sfârşitul lunii a 4-a segmentul distal al măduvei spinării se diferenţiază într-
o porţiune extradurală, ligamentul coccigian, şi una intradurală, filum
terminale.
 În decursul lunii a 4-a se formează intumescenţele cervicală şi
lombosacrală.
Telencefalon

Telencephalon sau telencefalul se separa din prozencefal, din care

apar două evaginări laterale :
o emisferele cerebrale primitive
o rinencefalul sau creierul olfactiv
o corpii striaţi
o cortexul cerebral
o ventriculii laterali
Diencephalon

Diencefalon provine din prozencefal,formind:

o Ventricolul III
Mezencefal

Mezencefalul rămâne ca atare şi va da:

o coliculii cvadrigemeni,
o tegumentul
o pedunculii cerebrali.
Metencefalon

Metencephalon provine din rombencephalon,care va da:

 puntea
 cerebelul
 apeductul Sylvius
Myelencephalon

Myelencephalon, care va devein:

 bulbul rahidian
 medulla oblongata
În prima lună apar şi primele plexuri vasculare, care secretă lichidul
cefalorahidian (LCR).
În perioada lunii a 2-a crescintensiv emisferele şi ganglionii subcorticali
 În luna a 3-a apare circuitul Vilizy
 In etapa a doua veziculele creierului se dilată, ce provoacă apariţia
hidrocefaliei fiziologice.
 La a 4-a lună apare sulcul Sylvi (sulcus cerebry lateralis), începe procesul
de mielinizare , care se manifestă prin bătăile din picioruşe ale fătului
 la a 5-a lună - sulcus Rollandi (sulcus centralis).
 Intens se diferenţiază circumvoluţiunile scoarţei. La 5-a lună în locul
veziculei IV apare ventriculul IV cu foramen Majandi şi două foramen
laterale Luşca.Prin aceste orificii LCR pătrunde pe suprafaţa
 Numărul definitiv de neuroblaşti este atins în luna a 7-a, în continuare
înmulţindu-se numai prelungirile lor.
 Numărul definitiv de neuroblaşti este atins în luna a 7-a, în continuare
înmulţindu-se numai prelungirile lor.

 Cea mai intensă vascularizare a creierului se petrece în luna a 8-a de viaţă

intrauterină, ce are importanţă în practică. Copiii născuţi în această lună
fac frecvente hemoragii cerebrale, deoarece vasele lipsite de fibrele
elastice argintofile sunt fragile.
 Nu întotdeauna o graviditate grea cu toxicoză etc afectează SNC, şi
invers, infecţia virală uşoară la mamă uneori provoacă complicaţii grave
ale SNC la făt.

 1) factori endogeni – diferite mutaţii, pH căilor uterine, ce are importanţă în

migraţia spermatozoizilor, bolile endocrine ale mamei, vîrsta părinţilor şi
altele
 2) factori exogeni – fizici (radiaţia), chimici (toxine şi diferite medicamente),
biologici (diferite infecţii).
 Perioada de progeneză – celulele sexuale se afectează până la primele
stadii ale zigotei, până la prima zi de concepere, în clinică poartă
denumirea de gametopatii
 Etapa prenatala
 I trimestru de gravitate: are loc diferentierea intensiva a tesuturilor si
formarea organelor
 Actiunea factorilor teratogeni: fizici, chimici, biologici:
 contribuie la form viciilor congenitale de dezvoltare VCD. Forma clinica a
viciilor depinde numai de perioada critica de actiunea factorului
teratogen si nu de caracterul acestuia.
 Este risc inalt de aberatii cromozomiale si a genelor
 Ultimul trimestru: are loc cresterea masei a fatului, trecerea maximala
transplacentara Ig de la mama la copil, sinteza maximala a surfactantului,
gestozele si insuficienta placentara
 Anemiile de la mama au ca consecinta:
 Nasterea copiilor cu greutate joasa
 Nasterea copiilor cu semne de imaturitate
 Nasterea copiilor cu infectii intrauterine
 Sensibilizarea mamei si a fatului, in special dupa Rh
 Imunodeficiente congenitale
 Patologia SNC
 Etapa postnatala
 Per nounascutului:
 adaptarea generala fata de mediu extrauterin
 divizarea intensiva a neuronilor
 form intensiva a sinapselor(leg interneuronale)
 activitatea nervoasa→ prevalenta in conducere a structuriloe subcorticale, prin
reflexe inascute neconditionate
 reactie generalizata a SNC datorita imaturitatii lui
 prevalenta imaturitatii pasive
 starea imunitatii proprii are functie supresiva
 insuficienta imunitara fiziologica
 Manifestari prin semne de:
 afectiuni perinatale a SNC
 VCD, malformatii congenitale
 Clinice de patologie ereditara
 Tulburari de alaptare
 Generalizare a infectiilor
 Sindrom de destresa respiratorie
 Pneumopatii
 Clinice de infectii IU
 Per 3-6 luni
 Mielinizarea intensiva a neuronilor
 Form reflexelor conditionate
 Dezvoltarea vederii binoculare
 Dezvoltarii continua a memoriei
 Imunodeficienta fiziologica
 Ca consecinta, copilul este predispus pt tulb procesului de formare relatiei
mama-copil; semne clinice de insuf a imunitatii locale si sistemice.
 Astfel creste frecventa bolilor respiratorii, afect sistemului digestiv, manifest
de alergie alimentara, manifestari de rahitism, anemii prin carenta de Fe,
semne de diateza limfatica, hipotrofii.
 Per 2-4 ani
 Are loc desavarsirea mielinizarii neuronale si a cailor de conducere
nervoase
 Se intensifica formarea reflexelor conditionate
 Are loc socializarea copiilor, se sparge stereotipul existent
 Se mentine deficienta fiziologica a IgA, IgG
 Predispusi la:
 Aparitia retardului in vorbire
 Manifestarea semnelor disfunctiilor minime cerebrale
 Cresterea frecventei IRA, infectiilor infantile
 Formarea bolilor alergice
 Instalarea tonzilitei cronice
 Intensificarea traumatismului menajer, a intoxicatiilor, cresterea patologiei
generale
 Per 5-6 ani
 Are loc cresterea puterii si mobilitatii neurologice
 Se formeaza activitatea nervoasa superioara
 Are loc sinteza maximala a IgE
 Se intensifica cresterea
 Predispusi la:
 Manifestari, reactii nevrotice
 Cresterea nr de infectii infantile
 Imbolnaviri prin helmintoze
 Manifestarile reactiilor alergice
 Instalarea multor maladii cronice
 Per de pubertate
 are loc finisarea proceselor de mielinizare a cailor de conducere nervoase
cu exceptia formatiunii reticulare
 formarea gandirii abstracte
 sensibilitatea tesutului , fata de hormoni, in special sexuali
 se formeaza personalitatea
 se manifesta tendinta spre independenta
 are loc micsorarea timusului si a masei limfatice
 este posibila formarea dependentei eventuala a nicotinei, droguri, alcool.
 Risc de neuroze, reactii psihotice, instalarea maladiilor psihosomatice,
aparitia endocrinopatiilor, traumatisme, cresterea de TBC, maladii
limfoproliferative, aparitia bolilor ginecologice, dermatologice, gravitate
precoce.