Modificările

aparatului respirator
la vârstnici
 Modificările produse la nivelul aparatului respirator
odată cu înaintarea în vârstă apar în contextul
deteriorării progresive a țesutului pulmonar,
creșterea rigidității cutiei toracice și reducerea
rezervei de mușchi respiratori. Modificările
pulmonare produse de vârstă sunt prezente atât la
nivel parenchimatos, cât și la nivelul țesutului
interstițial.
 Cutia toracică
• Cutia toracică este regiunea anatomică cu modificări evidente
odată cu înaintarea în vârstă.
• Deseori, vârstnicii dezvoltă cifoză sau cifoscolioza pe fond de
osteoporoză, mai ales la femei, iar cartilajele costale se calcifică.
Consecinţa modificărilor osoase este creşterea raportului dintre
diametrul antero-posterior şi cel transversal al cutiei toracice.
Astfel creste rigiditatea cutiei toracice, fiind mai putin capabila sa
se extinda in respiratie.
• Cutia toracica la vârstnici prezintă o mobilitate scăzută care
rezultă o mai mare utilizare a musculaturii diafragmatice şi a
peretelui abdominal în ventilaţia pulmonară producând o scădere
în activitatea muşchilor intercostali, iar cei accesori devin cei mai
importanţi muşchi.
 Arborele bronșic

• Structura bronhiilor se modifică nesemnificativ odată cu înaintarea în

vârstă, însă căile respiratorii mici (bronhiole) se modifică semnificativ; ca
urmare complianţa lor creşte cu vârsta, iar structurile lor devin mai puţin
reversibile.
• Pierderea țesutului elastic determina micsorarea calibrului bronhiolar,
astfel cresterea rezistentei la acest nivel.Concomitent, exista o depunere
de elastina in peretii bronhiilor, vaselor, la nivelul pleurei. Are loc si
cresterea concentratiei de colagen de tip III.
• Pierderea muschilor din peretele bronhiilor este specific pentru virstnicii
fara afectiuni a aparatului respirator.La cei cu BPOC dimpotriva se
constata cresterea/hiperplazia musculaturii bronhiolare.
 Alveolele
Suprafaţa alveolară scade aproximativ 4% pe decadă de
vârstă ducând implicit la o scădere masivă a suprafeţei
alveolare de oxigenare. Deseori alveolele apar mai turtite
şi mai puţin voluminoase, isi pierd forma ducind la
formarea atelectaziilor. Ductele alveolare se largesc
(ductectazie). Cu înaintarea în vârstă scade extensibilitatea
pereţilor alveolari ducând la creşterea complianţei.
Peretele alveolar se subţiază pe contul reducerii de pat
capilar, creșterii porilor Kohn si a diferitor sisteme de
fenestratie , contribuind la îngreunarea schimburilor
gazoase respiratorii.
 Mușchii respiratori
Complianta cutiei toracice scade, rigiditatea crescuta a ei obliga
diafragma si muschii abdominali la un efort sporit, concomitent cu o
participare mai redusa a muschilor toracici. La batrinii sanatosi cu
aproximativ 25% este mai redusa puterea diafragmei, comparativ cu
adultii tineri.Din aceasta cauza acestia sunt predispusi la aparitia
oboselii respiratorii, care se va manifesta la inceput prin cresterea
ventilatiei per minut. Muschii intercostali interni si mai putin
intercostali externi dupa al cincilea deceniu sufera o scadere a
suprafetei de sectiune cu aproximativ 20% si 7%, respectiv.
 Funcția respiratorie
• Se produce o scădere fiziologică a capacităţii vitale (CV), volumul
rezidual (VR) creşte ducând la scăderea ventilaţiei, volumul curent
(VC) scade prin creşterea volumului rezidual şi a spaţiului mort, iar
debitul ventilator de repaus şi VEMS-ul scad.
 Vascularizarea pulmonară
• Procesul de imbatrinire afecteaza si distributia perfuziei cu singe in
capilarele unitatilor morfofunctionale ale plaminului, acestea sunt
slab perfuzate, contribuind la cresterea spatiului mort (cu aproximativ
1 ml per an de virsta).
• Odata cu avansarea in virsta, creste si numarul de unitati
morfofunctionale cu raport vantilatie alveolara (V)/perfuzie capilara
(Q) sub o,8 avind ca urmare augmentarea amestecului venos (efect de
sunt). Aceasta perturbare determina cresterea diferentei dintre
presiunea partiala a O2 in singele arterial sistemic.Presiunea partiala a
O2 in singele arterial scade de la aproximativ 100 mmHg, la 18 ani, la
75 mmHg, la 70 de ani.
 Schimbul gazos
• Disparitia de tesut pulmonar, in cursul procesului de imbatrinire
afecteaza schimbul gazos: factorul de transfer gazos prin membrana
alveolo-capilara se micsoreaza odata cu virsta cu aproximativ 33% de
la 20 pina la 60 de ani.Astfel scade cantitatea de oxygen inspirata si
transmisa spre orggane si singe.Iar dioxidul de carbon este eliminate
mai putin, ducind la oboseala si dispnee.
Clearance-ul mucociliar
Imbatrinirea deregleaza elasticitatea si
clearance-ul mucociliar al plaminului.La
virstnici viteza transportului muco-ciliar este
mult mai lenta, datorita aparitiei
dischineziilor sau achineziilor ciliare
parcelare. Factorii ciliodispersori – fumatul,
BPOC, alcoolul, poluarea atmosferica,
anestezice, unii germeni infectiosi, s.a.
 Tusea
• Pacientii virstnici prezinta o tuse mai putin
productiva datorata comorbiditatilor,
patologiei pulmonare preexistente,
scaderii fortei musculaturii. Astfel tusea
devine mai rara si mai putin eficienta.
 Pneumoniile la vârstnici
Frecventa majora si severitatea pneumoniei la virstnici se explica prin
imbatrinirea sistemelor de organe si prin prezenta comorbiditatilor.

Factorii de risc spefici:

-modificarile anatomiei pulmonare, diminuarea reflexului de tuse, scaderea clearance-ului muco-
ciliar, rata sporita a colonizarii gram-negative, comorbiditati, reducerea raspunsului imun.

Etiologia
La virstnici agentul patogen cel mai caracteristic este Streptococcus pneumonie (13-60%), urmat
de Hemophilus influenza, bacilii gram-negativi.

Manifestarile clinice
Semnele clinice si simptomele la virstnici sunt mai putin manifeste. Debutul acut nu le este
caracteristic. Semnul specific este dispneea, uneori unica manifestare.Tusea si expectoratia sunt
moderate.Febra deseori nu este prezenta.Mai rar acuza junghi toracic, cefalee, mialgii.
Cel mai frecvent prima manifestare este apatia, dereglarea brusca a activitatii fizice, astenia,
inapetenta, incontenenta.
 Pneumoniile la vârstnici
Examenul obiectiv
Datele examenului obiectiv la vârstnicul cu pneumonie nu intotdeauna sunt manifeste, astfel semne
clasice ca submatitatea, crepitatiile nu mereu sunt clar exprimate, iar uneori sunt absente.

Investigatiile de laborator si instrumentale

Diagnosticul se bazeaza pe hemograma desfasurata, analiza biochimica a singelui, masurarea gazelor
sanguine in corelatie cu criteriile clinice(frecvent respiratorie si statutul mental).
La AGS leucocitoza poate lipsi (la 1/3).VSH-ul este accelerat si asociat cu alte semne de sindrom
inflamator acut (majorarea valorii fibrinogenului).
Sputocultura-este dificil recoltarea sputei la virsnici (lipsa tusei productive).Chiar daca s-a reusit
obtinerea sputei, specificitatea si sensibilitatea ei limitata in corelatie cu agentul patogen provocator
este joasa.
Hemocultura poate fi unica cale de a stabili microorganismul cauzal al pneumoniei.
Radiografia pulmonara este considerata ”standartul de aur” in stabilirea diagnosticului de
pneumonie la virstnici.Pot fi rezultate fals pozitive atribuite patologiei pulmonare preexistente sau
rezultate fals negative –in deshidratare, neutropenie, pneumonii in stadii de debut.
 Pneumoniile la vârstnici
Evolutia pneumoniei
Evolutia bolii este favorabila in cazurile necomplicate si tratate corect, totusi
sunt posibile complicatii-pleurizia, abcedarea, miocardita toxica sau hipoxica,
endocardita, pericardita, meningita, glomerulonefrita pneumococica.
Tratamentul pneumoniei
Tratarea lenta a pneumoniei este o problema caracteristica in practica clinica,
virstnicii prezinta un tratament de 2-4 ori mai de durata decit cei tineri.
Tratamentul include antibacteriene, bronhodilatatoare, expectorante, AINS,
oxigen, preparate pentru tratarea complicatiilor, insa necesita o monitorizare
mai prompta.
 Bronhopneumopatia cronica
obstructiva
Prevalenta BPCO creste odata cu avansarea in virsta.
la virsnici
Factorii de risc:
-fumatul, factori individuali (genetici, hipereactivitatea bronsica, IgE, astmul bronsic), factorii de mediu
(ocupatia, poluarea atmosferica).
Manifestarile clinice:
Majoritatea simptomelor au loc in decadele cinci, sase ale vietii. De cele mai multe ori pacientul acuză
simptome nespecifice de tipul dispnee, fatigabilitate, intoleranţă la efort sau uneori numai reducerea activităţii
fizice obișnuite . Dispneea este cel ma caracteristic simptom si o cauza importanta in reducerea activitatii
fizice.Initial e la efort, apoi si in repaus.Tusea cronica neproductiva este initial intermitenta, apoi persistenta in
stadiul sever al bolii.Wheezing-ul, de obicei, este insotit de efort.
 Bronhopneumopatia cronica
obstructiva la virsnici
Diagnosticul
Spirometrie.Este dificil de efectuat la pacientii geriartrici din cauza incompleantei, incapacitatii de
efectuare corecta si a capacitatii functionale reduse.Astfel des sunt rezultate false, neclare. La
virstnici raportul VEMS/CVF mai mic de 60% este anormal si sugereaza patologia obstructiva.
Examenul sputei-modificarea vlumului si a culorii.
Radiografia pulmonara-poate identifica etiologia exacerbarii BPOC (pneumonie) sau un diagnostic
alternativ (insuficienta cardiaca).
Puls-oximetria identifica hipoxemia.
Hipercapnia sau pH<7,3-insuficienta respiratory amenintatoare de viata.
ECG poate releva ischemie, infarct miocardic, cord pulmonar, aritmii.

Managementul BPOC la virsnici

1) Sistarea fumatului
2) Managementfarmacologic- clasele de medicamente recomandate sunt: β2-agoniști cu acţiune
scurtă sau lungă, anti colinergice, corticosteroizi inhalator sau oral, combinaţiile dintre ele,
metilxanti ne (teofilina, aminofilina), oxigen.
Va multumesc!