Psihologia dezvoltării

Curs VIII
Adoleșcența
Lect. Univ. Dr. Ramona Anghel
An universitar 2018-2019
Semestrul al II-lea
 Caracteristici generale
• Construct social- depinde de caracteristicile societății ( pubertatea apare
mai devreme, practicarea unei meserii și căsătoria încep mai târziu)
• Trecerea de la copilărie la vârsta de adult ( rol social, profesional,
maturitatea sexuală, fertilitate)
• Cel mai rapid ritm de dezvoltare liniară, comparabil doar cu primul an de
viață
• Importante schimbări biologice, cognitive, sociale și comportamentale ce
se petrec în această perioadă, care sunt inextricabil legate una de cealaltă
• Accentuarea depresiei, a comportamentului agresiv și delicvent și a
activității sexuale
• Independența și rolul de adult.
 Dezvoltarea fizică
• Substadii:
- Preadoleșcența sau pubertatea ( 9/10-15 ani)
- Adoleșcența propriu-zisă ( 15-18 ani)
- Adoleșcența târzie ( 18/20-24 de ani)
• Pubertatea:
- Dezvoltări fizice rapide și generalizat
Creștere rapidă în înălțime și greutate
Modificarea proporțiilor și a formei corpului
Începe cu doi ani mai devreme la fete ( 11-13 ani), care ating
înălțimea maximă la 17 ani
- Maturizarea sexuală
Dezvoltarea caracteristicilor sexuale primare și secundare
 Dezvoltarea fizică
• Modificările fizice produc schimbări psihice- o preocupare accentuată
pentru înfățișarea fizică
• Momentul debutului pubertății ( dacă e prea devreme sau prea târziu față
de cei de aceeași vârstă, dacă se suprapune altor schimbări) poate avea
efecte psihice negative
• Imaturitatea cerebrală
• Modificări cerebrale semnificative ale zonelor responsabile cu emoțiile,
raționarea, organizarea comportamentului și autocontrolului
• Dezvoltarea insuficientă a sistemelor corticale frontale asociate cu
motivația, impulsivitatea și dependența
 Dezvoltarea proceselor senzorial-cognitive
Se dezvoltă:
• Capacitatea de diferențiere a stimulilor- de 2-3 ori

• Câmpul vizual

• Spiritul de observație și auto-observarea

• Acuitatea auditivă

• Reprezentări foarte generale, complexe

 Dezvoltarea cognitivă
• Stadiul operațiilor formale

• Raționament ipotetico-deductiv

• Gândirea abstractă-la nivel ipotetic, posibilo, reversibil

• Strategii rezolutive complexe-șiruri de raționamente-generalizări ale

generalizărilor

• Elaborează ipoteze și le testează prin construirea de experimente

• Stadiul operațiilor formale este atins prin stimularea educațională

• Diferențe interindividuale- unii copii ajung mai repede la acest stadiu, alții
mult mai târziu, sau, chiar dacă au ajuns, nu îl utilizează
 Dezvoltarea cognitivă
• Pot folosi simboluri pentru a reprezenta alte simboluri( algebră,
trigonometrie)

• Înțeleg metafora și alegoria

• O dezvoltarea a abilității de a extrage concluzii potrivite, de a explica

propriul raționament și de a testa ipoteze, chiar și atunci când premisele
fac referire la idei nefamiliare, abstracte sau contrafactuale

• Învățarea școlară-sistematică, diversificată, complexă, independentă,

voluntară, la nivel înalt de abstractizare și generalizare

• Tranziția în mediul liceal este asociată de obicei cu scădere a mediei

școlare, a interesului pentru școală
 Dezvoltarea cognitivă/reglatoare
• Memoria- crește volumul, caracterul activ și voluntar, logic, strategiile de
memorare, mnemotehniciile, metamemoria

• Imaginația-reproductivă, creatoare, reverie

• Limbajul-vocabular pasiv-80.000 de cuvinte

- simbolistică, subtext, limbaj tehnic
-Jargon adoleșcentin- cod lingvistic specific unui grup
 Dezvoltarea emoțională
• Ipoteza furtunii emoționale și a stresului- G. Stanley Hall- conform căreia
adoleșcența este copleșită de tensiuni emoționale induse de hormoni-
irașcibilitate, intensitate, explozivitate, instabilitate afectivă
• Raportează mai multe stări emoționale ușor negative și mai puțin stări
emoționale extrem de pozitive- și totuși cercetările nu au identificat
schimbări rapide de dizpoziție
• Cristalizarea stilurilor emoționale și de personalitate
• Sunt mult mai capabili să își structureze propriul mediu în vederea reglării
emoțiilor
• Sunt capabili de strategii ale reglării emoționale sofisticate din punct de
vedere cognitiv, precum reformularea și adoptarea punctului de vedere al
altcuiva,mascarea emoțiilor sau manifestarea lor expresă
• Investiții afective în afara relațiilor familiale
 Dezvoltarea personalității
• O înțelegere mai profundă a propriei identități
• Mult mai interesați în înțelegerea caracteristicilor psihologic interioare ale
celorlalți, prieteniile ajungând astfel să fie bazate în mai mare măsură pe
asemănarea percepută a acestor caracteristici
• Are loc cristalizarea identității de sine
• Identitatea de sine-are o natură multidimensională, cuprinzând:
identitatea fizică, cognitivă, sexuală, vocațională,morală, socială,
manifestându-se în toate comportamentele acestuia
• Concepția despre sine- o reprezentare cognitivă a sinelui!Totalitatea
percepțiilor în legătură cu propriile caracteristici personale și
interpersonale- elemente de autoevaluare în domenii particulare, precum
contextul școlar, cel al grupului de prieteni și cel atletic, auto-eficiența
percepută, standarde, valori și motivații
 Dezvoltarea personalității
• Criza de identitate-apare pe fondul multiplelor transformări fizice,
cognitive, emoționale, de rol familial și social, care le fac dificilă
autocunoașterea și auto-acceptarea

• Formarea identității-necesită consolidarea atributelor sinelui într-un

sistem organizat și integrarea sinelui în diferitele roluri sociale asumate-
prin testarea limitelor proprii și ale celor din jur

• Identitate de sine cunoscută și asumată facilitează raportarea adecvată și

eficientă la propria persoană, la solicitările mediului școlar, familial și la
grupul de prieteni, aducând cu sine și echilibru emoțional