India și China

Poziția economico-geografică
 India este situată în Asia de S, pe peninsula India, în 2 părți fiind înconjurată de
Oceanul Indian prin care trec căi maritime comerciale de importanță mondială,
datoriă cărui fapt India poate întreține legături comerciale cu statele lumii. La N
este despărțită de continentul asiatic prin sistemele muntoase Pamir, Karakorum,
Himalaya, greu accesibile.
 India se învecinează numai cu state în curs de dezvoltare, cum sunt Bangladesh,
Nepal, Sri Lanka, Maldive. La V India se învecinează cu Pakistanul care este puțin
mai dezvoltat din punct de vedere economic, dar obținerea independenței a celuia
din urmă împiedică întreținerea unor relații cu acest stat. Cu Bangladesh India
 Condițiile de relief
sunt favorabile pentru
activitatea economică
a populației. Cea mai
mare parte a Indiei
este situată pe Cîmpia
Indo-Gangetică și pe
Podișul Deccan. Din
resursele naturale este
prezent cărbunele
superior în Bazinul
Damodar, petrol și
gaze naturale în N, E și
V. Circa 20% din
teritoriul țării este
ocupat de păduri.
 China este situată în
Asia Centrală, avînd
ieșire largă la Oceanul
Pacific, ceea ce îi dă
posibilitatea să
întrețină legături
comerciale cu statele
lumii. Sectorul de V
este situat departe de
litoralul maritim și
este marcat de lanțuri
de munți care
împiedică întreținerea
legăturilor cu această
regiuea. O importanță
mare o are
 Condițiile naturale variază de la V la E. 4/5 din V țării este acoperit cu munți, pe
cînd în E se întind cîmpii care au o rețea hidrografică bogată. Rîurile au un
potențial hidroenergetic destul de înalt. China deține unul din primele locuri în
lume după rezervele de cărbune superior și caolin de calitate superioară. Petrolul
se găsește în Bazinul Dotsin, iar gazele naturale- în Depresiunea Sichuan.
Resursele forestiere se află în N și Ne țării.
Populația
 India și China sunt statele cu cel mai mare număr al populației, China ocupînd
locul 1 ș India-locul 2. Pentru ambele state este caracteristic tipul modern de
reproducere cu un spor natural de 0,6% în China și 1,7% în India. China și India
sunt state multinaționale. China profesează confucianismul, budismul și
islamismul, iar India- hinduismul.
 Predomină
populația masculină,
adultă. În China
densitatea medie a
populației este 137
loc/kmp, zona de E
fiind mai populată,
iar în India-340
loc/kmp, cîmpia
Indo-Gangetică și
litoralul de E, fiind
mai populate. Rata
de urbanizare în
China este 80-90%,
iar în India- 29%.
Gradul de
 În sectorul primar activează 49-52% din totalul populației, în sectorul secundar-
21-25 și în cel terțiar- 22-29%. Statele se confruntă cu diverse probleme
demografice: alimentarea, șomajul, asigurarea cu locuințe. Speranța de viață la
naștere pentru bărbați este 64 de ani și pentru femei- de 66 ani în India și 71 de ani
pentru bărbați și 74 de ani pentru femei în China. Ambele state practică o politică
demografică de reținere a creșterii numărului populației.
Caracterizarea generală a
economiei
 Economia Chinei are caracteristici de stat înalt dezvoltat și stat în curs de
dezvoltare, preluînd elemente specifice de la economia de piață și cea în tranziție.
Baza energetică a Chinei o constituie cărbunele, iar a Indiei- cărbunele superior,
petrolul, energia hidraulică și minereurile radioactive. Cărbunii se utilizează la
termocentralele construite în apropierea bazinelor carbonifere sau a marilor
 Industria siderurgică se
dezvoltă pe baza de
materii prime proprie.
Combinatele siderurgice
sunt amplasate în
apropierea energiei
electrice ieftine.
Industria metalelor
neferoaselor folosește
materia primă proprie,
evidențiindu-se
producția Al, Cu, Pb, Zn.
Industria consctructoare
de mașini cuprinde toate
ramurile în China și este
completată cu ramuri
China se evidențiază
prin producerea
bicicletelor și a
mașinilor de cusut.
La industria chimică
se produc
îngrășăminte
minerale, fibre și fire
sintetice, cauciuc
sintetic. În industria
ușoară se remarcă
cea textilă și anume
producția țesăturilor
din bumbac.
Întreprinderile
 În industria alimentară a Chinei se remarcă prelucrarea cerealelor și a
culturilor oleaginoase, iar în cea a Indiei- industriile de lapte și unt( locul 1
pe Glob), producerea zahărului, a uleiul vegetal, destinate consumatorului
intern și exportului.
 Agricultura este ramura de bază a economiei. În India resursele
agroclimatice sunt favorabile pe întreg teritoriul țării, partea de E și de V
fiind bine asigurate cu precipitații. India este situată în zonele subtropicală,
tropicală musonică și subecuatorială, practicîndu-se culturile agricole cu o
În China se observă o
diferență mare între
partea de V și cea de
E. China este siuată
în zonele temperată,
subtropicală și
subecuatorială.
Condițiile
agroclimatice sunt
mai prielinice în V,
plantele fiind
asigurate cu
umeditate. În V însă
se întind deșerturi,
ceea ce determină
Se cultivă cereale
(orez, porumb,
grîu), culturi tehnice
(bumbac, trestie de
zahăr), pomi
fructiferi, ceai, cafea,
tutun, cartof. Un
articol tradițional al
exportului Indiei
sunt mirodeniile. În
S țării se cultivă pe
larg piperul,
cuișoarele,
scorțișoara, vanilia.
Creșterea animalelor
 Șeptelul de bovine al Indiei are cea mai mare valoare, dar se interzice
sacrificarea vitelor, vaca fiind considerată un animal sacru. India ocupă
locul 5 în lumea la producția de pește. În China porcinele se cresc în Cîmpia
de E a Chinei; bovinele, ovinele și cămiele- în V, NV și N, iar în Tibet- cai și
vaci. Sericicultura se practică în cursul inferior al fluviului Chang Jiang.
Cultura. Tradiții. Obiceiuri
 Dansul Leului este una dintre cele mai cunoscute tradiții chinezești. Aceste
dansuri au loc în timpul festivalurilor. Se crede că aceste dansuri aduc noroc
și prosperitate, îndepărtînd răul. În cadrul dansului, doi oameni îmbrăcați
într-un singur costum de leu își folosesc picioarele pentru a imita mișcările
leului. Salata și țelina se agață de ușile companiilor noi, deoarece fonetic
numele lor seamănă cu cuvintele care exprimă profitul și sîrguința.
 Obiceiul ceaiului s-a format în China în timpul dinastiei Tang. Chinezii au
trei modalități de a bea și aprecia ceaiul: gustarea, băutul și mîncatul. A
gusta înseamnă a bea cantități mici de ceai, respectînd și admirînd calitatea
acestuia, gustul și mirosul. A bea înseamnă, normal, a utiliza cantități mari
de ceai în fiecare zi, în loc de apă, iar a mînca presupune gustarea frunzelor
de ceai, pentru a le aprecia calitatea, aroma și prospețimea.
Mersul pe bicicletă. În jungla urbană din Beijing, pietonii, șoferii și bicicliștii
încă mai învață să conviețuiască. În ultimii ani, din ce în ce mai mulți preferă
bicicletele electrice. În trafic, acestea au toate avantajele unei biciclete, plus
că e nevoie de mai puțin efort. Pe lîngă prețul foarte bun - 300 de euro - și
mobilitate, mai sunt și alte avantaje. De exemplu, nu ai nevoie de permis de
conducere.
 Dansul indian clasic are ca regulă folosirea fiecărei părți a corpului pentru
ca, împreună cu muzica, să spună o poveste. Mișcările se aseamănă cu cele
ale unui dansator care jonglează cu focul. Gesturile expresive sunt folosite ca
o cale de comunicare. Dansul are atît o parte feminină, grațioasă, cît și una
masculină. Este un dans în varianta Indiană a stilului chinezesc Yin și Yang.
 Vacile sunt sacre în India. Aceste animale sunt considerate ca fiind
aducătoare de noroc și belsug și sunt percepute asemenea unor zei, fiind
simbolul viu al Mamei Pămînt. Cei doi zei, Shiva și Vishnu au contribuit și ei
la sporirea ideii de sfințenie a vacilor, pentru că Shiva se deplasa pe vacă, iar
Vishnu s-a încărnat în cireada de vite Krishna.
 Sărbătoarea Holi este una dintre cele mai importante sarbători din India.
Este o sărbătoare a culorii, celebrate primavăra. În prima noapte, zeița cea
rea, Holika este arsă simbolic, iar în ziua următoare, petrecăretii aruncă
pudra colorată unul asupra altuia. Oamenii poartă veșminte albe și se strîng
în jurul focului pentru a-i aduce laude zeului Krishna.
 Ricșa este un mijloc de transport pentru una sau două persoane, constînd
dintr-o trăsurică cu două roți trasă de o persoană. Ricșele au fost des folosite
în trecut, mai ales de către clasele superioare, dar acum sunt interzise în
multe țări, din cauza pericolului de accidente. Totuși, ricșa este un mijloc
tradițional de transport în India.
 Indienii consideră gătitul o arta, așa că iau această activitate în serios.
Mîncarea tradițională indiană este foarte condimentată și colorată. Iaurt cu
condimente, orez cu castane,…acestea sunt alimentele care se găsesc, de
obicei, la o masă. Pîinea este o lipie, făcută dupa rețeta tradițională. La o
masă a indienilor nu se folosesc tacîmuri.
Mulțumesc pentru atenție!