Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Moldova
Inroducere
• Materialul perisabil din care au
fost construite, precum şi
progresul social şi tehnic, n-au
îngăduit să se păstreze locuinţe
mai vechi de două sute de ani.
Cele mai vechi case cu
arhitectură tradiţională din
Moldova datează de la sfîrşitul
secolul al XVIII-lea, şi aceasta
datorită faptului că prezintă
monumente istorice, cum ar fi
casa lui Ion Creangă din Iaşi,
statut care le-a păstrat structura
materială. “Bojdeuca” lui Ion Creangă din Iași
• Cercetările arheologice au descoperit diferite tipuri de locuinţe cum
ar fi case monocelulare, adîncite şi de suprafaţă, specifice arhitecturii
de masă, şi bicamerale, tricamerale şi muticamerale, specifice păturii
înstărite a populaţiei.
Construcții tradiționale in funcție de zone:
• Valea Bistriţei şi Târgu Neamţ
Puţinii locuitori ai acestei părţi a ţării îşi construiau casele din lemnul
de care zona dispunea din belşug. Planul casei cuprindea o incapere
mica adăpostind intrarea în casă , odăi laterale la locuinţele mai noi,
încăperi laterale formate prin prelungirea acoperişului.
Acoperişul era învelit, de obicei, cu şindrilă şi lua o varietate de
forme, în funcţie de prezenţa sau absenţa încăperilor formate din
prelungirile sale şi a prispei.
• Centrul Moldovei sau Valea Trotuşului
În centrul Moldovei sunt
două zone geografice în
care casa tradiţională are
aspect diferit
În zona de codru, casele
erau construite din bîrne de
lemn
Din cauza defrişării
pădurilor, casele se
construiesc „în furci” –
schelet din lemn, completat
cu lut.
• Sudul şi Vestul Moldovei
Pe tot acest teritoriu, casele ţărăneşti din vechime se ridicau pornind
de la un sistem de furci masive de stejar .
Pe scheletul rezultat, se construiesc pereţii casei.
În vechime, acoperişurile se realizau de cele mai multe ori în patru
ape şi erau acoperite cu paie – fie mănunchiuri de paie de secară,
aşezate în trepte, fie paie de grâu aşezate în straturi şi presate cu
picioarele. În cel de-al doilea caz, la baza acoperişului se aşeza un şir
de „colţi” din lemn îndreptaţi în sus, pentru a împiedica deplasarea
paielor.