Apele reziduale

Definiţia
Apele reziduale sunt apele folosite pentru necesităţile casnice
sau industriale şi care, datorită impurităţilor adăugate, şi-au
schimbat componenţa chimică iniţială sau proprietăţile fizice.

În aceeaşi categorie intră şi apele care se scurg de pe teritoriile

urbane, suprafeţele industriale şi câmpurile agricole în urma
căderii precipitaţiilor atmosferice
 Consumul de apă pentru diverse activităţi (km3)

Modalităţi de Extragere Consum Scurgerea Volumul

consum a apei din izvoare definitiv apelor apelor curate
reziduale poluate de
ape uzate
Menageră- 98 56 42 600
potabilă

Creşterea 75 45 30 300
animalelor

Industrie 200 40 160 4000

Energetică 225 15 210 600

Cheltuielile de apă pentru obţinerea
diferitelor tipuri de produse

Tipuri de produse Consum de apă (tone) la 1t de

produs
Produse vegetale 1

Amoniac 1000

Oţel 270

Hârtie 400
 Categorii de ape uzate

• Ape uzate menajere

• Ape uzate publice
• Ape uzate industriale
• Ape uzate de la unităţi agrozootehnice şi
piscicole
• Ape uzate de la spălatul şi stropitul străzilor şi
incintelor de orice natură
• Ape meteorice
 Categorii de ape uzate industriale
• Apele uzate din industria chimică, organică, şi de sinteză
• Apele uzate de la fabricarea coloranţilor şi a produşilor de sinteză fină
• Apele uzate de la fabricarea unor produşi petrochimici
• Apele uzate de la fabricarea substanţelor explozive
• Apele uzate de la industrializarea lemnului
• Apele uzate din industria petrolului
• Apele uzate din industria textilă
• Apele uzate din industria prelucrării pielii
• Apele uzate din industria alimentară
• Apele uzate de la fabricarea produselor de fermentaţie
• Apele uzate de la prelucrarea deşeurilor animale şi vegetale
• Apele uzate din industria minieră
• Apele uzate de la extracţia şi prepararea minereurilor
• Apele uzate din industria metalurgică şi siderurgică
• Apele uzate din industria materialelor de construcţii
• Apele uzate de la centralele termoelectrice
 Categorii de ape uzate

1. Ape uzate convenţional curate (nepoluate) necesită de a

fi reutilizate în procesele tehnologice sau îndreptate în
sisteme cu circuit închis de utilizare a apei
2. Ape uzate poluate necesită epurare în instalaţiile
respective şi îndreptate, de regulă pentru utilizare
repetată a apei
3. Apele uzate epurate şi evacuate în reţelele de canalizare
sau în receptorii de apă naturali necesită argumentare
despre neputinţa utilizării lor la procesul de producţie
 Forme de poluare a apelor
După felul acţiunii asupra bazinelor acvatice se pot distinge
următoarele forme de poluare:

1. Poluarea termică
2. Poluarea cu săruri minerale
3. Poluarea cu particule în suspensie
4. Poluarea apei cu metale grele
5. Poluarea apelor cu compuşi macromoleculari, în special lignină
6. Poluarea apelor cu produse petroliere
7. Poluarea apelor cu substanţe organice
8. Poluarea apelor cu elemente biogene
 Cerinţele ecochimice de epurare a
apelor uzate

1. La deversarea în bazin, apele uzate nu trebuie să încalce

sistemul de autopurificare a mediului acvatic

2. Apa uzată nu trebuie să aibă toxicitate în raport cu

vieţuitoarele mediului acvatic

3. Apele uzate nu trebuie să încalce procesele oxido-

reducătoare, din interiorul bazinului, care determină starea
redox a mediului acvatic natural
 Diluarea apelor uzate cu apă curată
O metodă de bază pentru aprecierea calităţii apei este biotestarea ei prin
observarea acţiunii acesteia asupra anumitor organisme-test

Pe baza datelor de biotestare, în scopul atingerii valorii biologice depline a

apei în bazinele acvatice este necesară diluarea apelor reziduale cu apă
curată după curăţirea lor biologică, în proporţia următoare:
- apele reziduale casnice şi gospodăreşti care conţin detergenţi fără
amestec de ape industriale - de 10 ori
- apele reziduale industriale, care conţin substanţe specifice deosebit de
toxice - de 25 ori
- industria de celuloză şi hârtie - până la 100 sau, după o prelucrare
specială, până la 50 ori
- unele ape din industria de producere a cauciucului - până la 1000 ori
Particularităţile epurării biologice a apelor
uzate
1
Instalaţii Bazin
j de epurare de apă
orăşeneşti

Rezervor natural
Schema colectării apelor uzate menajer-industriale
care alimentează o staţie de epurare orăşenească
Volumul apei evacuate din întreprinderea j se compune din:
n
V j   vij
j 1

unde vij – volumul scurgerilor locale;

n – numărul scurgerilor locale din întreprinderea j
 Diluarea apelor uzate

• Însumând toate întreprinderile N, apa care ajunge în

colectorul instalaţiei de epurare orăşeneşti (IEO)
corespunde volumului:
N N n
V0  V j   vij
j 1 j 1 i 1

• Rezultă că, prin amestecarea cu alte ape, fiecare

scurgere locală se diluează de Kij ori:
K ij  V0 / vij

• Dacă apa uzată vij are în ea substanţe toxice şi diluarea

ei de Kij ori nu duce la detoxifiere, atunci se impune
epurarea selectivă a apei din scurgerea locală ij
 Metodele biologice de epurare

• Metodele biologice de epurare a apelor uzate

cu conţinut ridicat de substanţe organice, cu
ajutorul microorganismelor:
– Aerobe
– Anaerobe
– Combinate
Cheltuielile pentru epurarea apelor uzate

1. Ridicarea nivelului de epurare de la 85 la 95%,

cheltuielile cresc de 2-3 ori
2. Ridicarea nivelului de epurare peste 95%
cheltuielile cresc de 10 ori pentru fiecare
procent de epurare
3. Cheltuielile pentru construcţia staţiilor de
epurare reprezintă 30-50% din investiţiile
totale în obiectivul industrial.
 Procese aerobe de epurare
• Aceste metode se aplică pentru mineralizarea
substanţelor organice dizolvate în apele uzate

• Cea mai simplă metodă biologică aerobă de epurare se

derulează în condiţii naturale (bazinul acvatic sau sol)

• În rezultatul oxidării substanţelor organice de către

microorganisme:
– Hidraţii de carbon  CO2 + H2O
– Azotul din proteine:
– R–CHNH2–COOH  NO3- + CO2 + H2O
– S  SO42-
– P  PO43-
 Lacurile biologice
• Lacurile biologice sunt nu prea adânci, create artificial pentru
epurarea biologică a apelor uzate pe seama proceselor de
autopurificare

• Condiţii favorabile pentru oxidarea substanţelor organice:

– Adâncime mică
– Încălzire şi insolaţie
– Plante acvatice şi microalge (satură stratul de apă cu oxigen)
– Animale inferioare (mănâncă bacteriile)

• Neajunsurile lacurilor biologice:

– Necesitatea existenţei de terenuri pentru organizarea lor
– Costul ridicat
– Posibilitate limitată de curăţire
– Caracter sezonier de epurare efectivă
 Epurarea apelor uzate orăşeneşti în
aerotancuri
Primele staţii de epurare au apărut în Anglia în secolul XIX. Iniţial s-au realizat
canalizări, care au rezolvat problema epidemiilor hidrice, dar au făcut din Tamisa un
râu mort ce degaja miros pestilenţial, încât în geamurile parlamentului au trebuit
atârnate cârpe îmbibate cu clorură de calciu. Abia atunci s-a trecut la realizarea de
staţii de epurare. Tot în Anglia s-au pus bazele monitoringului. Parametrul "consum
biochimic de oxigen" CBO5 a fost introdus în 1898 şi a fost conceput în concordanţă
cu realităţile englezeşti - temperatură de 200C, timp de rezidenţă în râu 5 zile.
8
Apă uzată Apă epurată
1 2 3 5 7 10

4 6 9
Schema tip a unei staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti:
1 – reţea (curăţire gunoaie); 2 – deznisipător; 3 – decantor primar; 4 – utilizare depuneri
solide; 5 – bloc de prelucrare a scurgerilor limpezite care alimentează epuratorul biologic; 6
– aerotanc; 7 – decantor secundar; 8 – nămol recuperat; 9 – utilizare exces de nămol activ;
10 – bloc de epurare a scurgerilor
 Schema aerotancului

Aer
Apă uzată

Apă epurată

Utilizare nămol exces

Nămol recirculat
 Procese biologice cu participarea formelor
minerale ale azotului
• Transformarea compuşilor cu azot are loc ca rezultat al
proceselor biologice:

Nitrosomonas
NH4+ + 3/2 O2 NO2- + 2H+ + H2O
Nitrobacter
NO2- + ½ O2 NO3-

• În condiţii anaerobe are loc reducerea microbiologică a

nitraţilor în procesele de denitrificare. În prezenţa alcoolului
metilic ca donor de hidrogen această reacţie poate fi scrisă
sub forma:
NO3- + CH3OH  N2 + CO2 + H2O
 Detoxifierea anaerobă a nămolurilor
• Etapele procesului anaerob:
– Hidroliza compuşilor organici
– Transformarea combinaţiilor organice complexe în acizi graşi,
alcooli, aldehide
– Fermentarea compuşilor organici simpli, cu formarea
metanului, acidului carbonic, apei, hidrogenului, oxidului de
carbon
• Procesele anaerobe se desfăşoară în bazine de
sedimentare obişnuite şi cu două nivele 2

1 – sediment putrezit; 2 – jgheab de decantare

Biodegradarea anaerobă
Schema biodegradării anaerobe
Polimeri
(proteine, polisaharide)

h
Monomeri
(zaharuri, amino acizi, peptide)

1
1 propionat 1
butirat
2 2
H2 + CO2 acetat
3
4 4
CH4 + CO2

h Enzime hidrolitice 3 Bacterii acetogenice

1 Bacterii fermentative 4 Metanogeni
2 Bacterii acidogene
 biogaz

capac
Reactor de tip
biogaz
UASB
decantor
Lichid
limpede
recircularea
bule de lichidului
gaz limpede
granule de
nămol

stratul de
nămol

ape de
tratat