Sunteți pe pagina 1din 19

Autor:

student gr. BM 11,


Lilia SPÎNU

SUBÎNCRENGĂTURA BRANCHIATA
BIOLOGIA ȘI ECOLOGIA REPREZENTAȚILOR PRINCPALI

CHIȘINĂU 2017
CLASA CRUSTACEE
PARTICULARITĂȚI
Animale adaptate la diferite medii, majoritatea acvatice,

îndeosebi –marine, unele sunt terestre;
Există crustacee fixate, sedentare, unele chiar parazite;

Cuprind circa 26 000 de specii;

CARACTERISTICI
Prezența învelișului chitinos tare, care formează o crustă;

Prezența celor 2 perechi de antene;

Prin structura particulară a apendicilor corpului lor.

2
RACUL DE RÂU
 Este întâlnit în râuri, prin găuri, pe sub mal, în lacuri și iazuri;
 Corpul e împărțit în două regiuni: anterioară și posterioară.

3
4

RACUL DE RÂU

- Anterioară nesegmentată (cefolotoracele) –a luat naștere prin fuzionarea


capului cu toracele și este acoperit de o carapace. Partea anterioară prezintă
o prelungire ascuțită numită rostru, pe fiecare parte a rostrului este câte o
adâncitură în care se adăpostesc ochii prevazuți cu câte un penduncul.
- Posterioară segmentată (abdominală) – formată din 6 segmente
asemănătoare articulate și un segment mai lung și mai îngust, divizat în
două părți printr-o sudură transversală – telsonul.
De al 6-lea segment se prinde o pereche de apendici lățiți, formați din câte
2 lame, numite uropode. Acești apendici, împreună cu telsonul formează o
înotătoare codală.
5

RACUL DE RÂU
1 – antenule;
2 – antene;
3 – maxilarele superioare;
4 – prima pereche a maxilarelor;
5 – perechea a doua a maxilarelor;
6 – 8 – maxilipodele;
9 – clește;
10 – 13 – picioare de mers;
14 – 19 – picioare abdominale;
20 – antenule;
21 – aculeu;
22 – antenă;
23 – clește;
24 – ochii;
25 – carapacea cefalotoracelui;
26 – căpăcel brahial;
27 – cefalotorace;
28 - canalele cardiobranhiale;
29 – abdomenul;
6

APARATUL RESPIRATOR
• Reprezentat prin branhii, ascunse în cavitățile branhiale, două la număr de
fiecare parte a corpului;
• Fiecare cavitate comunică cu exteriorul printr-o deschizătură branhială;
• Branhiile constau dintr-un ax alungit, pe care se fixează o mulțime de
filamente branhiale;
• În cavitatea branhială branhiile sunt atașate pe diferite părți ale corpului, în
special pe membre;
• Mișcarea lor este specifică, de aceea apa bogată în oxigen circulă tot
timpul prin cavitatea branhială;
• Nimerind în condiții neprielnice, lipsite de apă ei pot să trăiască atât timp
cât se mai păstrează de către carapace umiditatea branhiilor.
7

APARATUL CIRCULATOR
• Reprezentat prin inimă și vase sangvine;
• Inima situată în partea dorsală în regiunea cardiopericardică, formă
poligonală înzestrată cu 6 orificii mici numite osteole.
• De la inimă pornesc vase de sânge, spre partea anterioară a corpului artera
oftalmică , din partea posterioară a inimii pleacă artera abdominală, tot de
aici se desprinde și artera sternală care irigă cu sânge lanțul ganglionar
nervos.
• Sângele este incolor.
8

SISTEMUL DIGESTIV
• Începe cu aparatul bucal: mandibule, maxile și maxilipede;
• Esofagul scurt și larg, se deschide în stomac;
• Stomacul situat pe partea anterioară a cefolotoracelui, constituit din două
regiuni: cardiacă și pilorică.
• Pe pereții stomacului sunt situate o serie de plăci și dinți chitinoși ce
constituie moara gastrică, aici se fărămițează hrana, apoi trece în regiunea
pilorică (cu funcție de filtrare);
• Pe pereții laterali ai stomacului sunt niște formațiuni calcaroase numite
gastroliți, servesc ca rezervă de calcar în timpul năpârlirii;
• După stomac urmează intestinul mediu, apoi cel posterior care se deschide
prin orificiul anal;
• În cefalotorace se găsește o glandă mare – hepatopancreasul, se deschide
în intestinul mediu, are funcție de ficat și de glandă pancreatică.
9

SISTEMUL NERVOS

• De tip ganglionar, reprezentat printr-o masă ganglionară cerebroidă sau


creier, situat dorsal la baza rostrului;

• De la ganglioni pleacă trei perechi de nervi spre ochi, antenule și antene;

• De la creier pleacă două cordoane nervoase care înconjoară esofagul,


formează inelul periesofagian.

• Sistemul nervos enervează: organele de simț, ochii, organele de pipăit, de


echilibru și cele olfactive.
10

ÎNMULȚIREA

• Organele genitale sunt unisexuate;

• Masculul are masă testiculară, de unde pornesc 2 canale deferente ce se


deschid prin orificiul genital la baza ultimei perechi de membre toracice;

• Femela are masă ovariană trilobată;

• Iarna femela depune icre, care apoi le fixează de membrele abdominale;

• La începutul verii din aceste icre fecundate apar răcușorii, care mult timp
încă stau prinși de membrele femelei.
11

CLASIFICARE

Clasa crustceelor se împarte în 5 subclase:

Branchipoda

Cepahalocarida

Maxillopoda

Ostracoda

Malacostraca
12

SUBCLASA BRANHIOPODE
ORDINUL FILOPODE
• Subordinul NOTOSTRACA – raci cu scut;

• Subordinul CONCCNOSTRACA – raci


cu carapace formată din două valve;

• Subordinul CLADOCERA – raci cu antene


ramificate.
13

SUBCLASA MAXILOPODE
ORDINUL COPEPODE
 Include crustacee microscopice, cu forme variate și multiple;
 Unele trăiesc libere, altele – parazite;
 Reprezentant tipic ciclopul ( Cyclops strenuus)

 Alt reprezentant este păduchele de crap (Argulus foliaceus)


14

SUBCLASA MALACOSTRACOCEE
ORDINUL IZOPODE
 Izopodele sunt crustacee superioare;
 Se caracterizează prin faptul că segmentele toracice nu se contopesc între ele;
 Trăiesc în locuri umede, la umbra zidurilor, sub pietre mari și alte locuri
similare;
 Un reprezentant tipic este aselul de ziduri (Oniscus asellus).
15

ORDINUL AMFIPODE
• În condițiile Republicii Moldova, cel mai răspândit este lătaușul
(Gammarus pulex);
• Trăiește în ape dulci stătătoare, curgătoare și la fundul izvoarelor și
fântânilor;
• Atinge lungimea de 10-15 mm.
16

ORDINUL DECAPODE
• Crustacee superioare, prevăzute cu 5 perechi de membre ambulatoare
• După gradul de dezvoltare a abdomenului, se împart în 3 subordine:
1 . Macrure (Macrura);
2 . Anomure (Anomura);
3 . Brachiure (Brachiura).
Din Macrure face parte :
 Crevata roză (Leander scuilia);

 Creveta cenușie (Crangon crangon);

 Homarul (Homarus vulgaris).


17

SUBORDINUL ANOMURA
 Cuprinde animale cu abdomenul dezvoltat, asimetric și moale;
 Reprezentanți tipici sunt racul diogen (Diogenes pugilator) și Eupagurus
bernhardus;
 Dimensiuni 12-30 mm.
18

SUBORDINUL BRACHIURA
o Fac parte racii cu coadă scurtă, crabii;
o Abdomenul este redus, lipsit de înotătoare codală și îndoit sub
cefalotarace.
o Cele mai fregvente specii de crabi sunt:
- Crabul de țărm (Carcinus moenas);

- Crabul de buzunare (Cancer pagurus);

- Crabul de nisip ( Portunus holsatus).


VĂ MULȚUMim!

19