Proiect cofinanțat din Fondul Social European

prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Investește în oameni!

Studiu de caz : absolvenţii în

Ceprocim. Câteva consideraţii
ale potenţialului angajator
privind profilul ideal al
MASTERANDULUI.

Dr.ing.Doru Vladimir Puşcaşu

Elaborarea și Implementarea Programelor de Masterat în

05.03.2020 1
Domeniul Micro și Nanomaterialelor - ID 58146
1.Cine este Ceprocim ?

Forma juridica: Societate Comerciala pe actiuni cu

capital privat 99,34%
Anul fondarii (ca instituţie de stat): 1949 sub
denumirea iniţială de Institutul de Studii şi
Proiectare pentru Industria Materialelor de
Construcţii – ISPIM
Poziţia de control: Managementul şi salariaţii
Obiect principal de activitate:
– Cercetare dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi
inginerie
Obiecte secundare de activitate:
– Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate
de acestea
– Activităţi de testări şi analize tehnice
– Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice.

05.03.2020 2
2.Cu ce se ocupă Ceprocim ?
Studii şi cercetări geologice
Consultanţă în cariere de
materii prime, la nivel naţional şi
regional ;
Obţinerea permiselor şi a
licenţelor de explorare şi exploatare ;
Expertizarea documentaţiilor
geologice şi tehnice pentru roci utile
Cercetări geologice complexe pentru
identificarea,caracterizarea şi punerea
în exploatare a unor zăcăminte de mate-
rii prime pentru industria materialelor de
construcţii;
Cercetări geochimice – hărţi chimice
pentru cariere de materii prime;
Studii şi soluţii pentru refacerea
naturii.

05.03.2020 3
 Cercetări fundamentale şi realizarea
de produse noi şi/sau modernizate

Cimenturi conform norme- Studii privind imbunătăţirea

lor europene şi internaţionale; calităţii vieţii şi mediului prin realizarea
Studii şi cercetări în vede- de cimenturi fără compuşi nocivi(ex.
rea identificării, caracterizării şi utili – Cr 6+) / diminuarea emisiilor de CO2,
zării deşeurilor industriale la fabricarea NOx şi SOx în atmosferă;
cimentului (ca materie primă în ameste-
cul brut şi ca adaos la măcinarea
cimentului);
Cercetări pentru realizarea
de cimenturi şi materiale compozite
speciale şi/sau multifuncţionale;
Studii în vederea realizării
de cimenturi cu consumuri reduse de
combustibil şi energie;

05.03.2020 4
 Expertize tehnologice ale proceselor
şi instalaţiilor în domeniul lianţilor

Audituri tehnologice şi
de proces;
Cercetări pentru coin-
cinerarea deşeurilor în
cuptoarele de clincher ;
Bilanţuri energetice .

05.03.2020 5
 Evaluarea poluării mediului în
industria materialelor de construcţii

Evaluarea poluării aerului;

Evaluarea poluării sonore;
 Studii de mediu ;
 Măsurări tehnologice şi
de mediu în regim acreditat

05.03.2020 6
 Analize şi încercări specifice în
regim acreditat

 Analize chimice
 Analize fizico-chimice
 Încercări fizico-mecanice

05.03.2020 7
 Activităţi de standardizare
pentru “ciment,var,ipsos”

Adaptarea standardelor internaţionale şi europene;

Elaborarea proiectelor standardelor naţionale;
Propuneri de reconfirmare, modificare sau anulare de
standarde naţionale;
 Participarea la lucrările de standardizare .

05.03.2020 8
 Activităţi de engineering şi consultanţă

Studii de soluţii şi de fezabilitate;

 Proiecte de bază şi de detaliu;
Documentaţii pentru obţinerea de avize de construire;
Bilanţuri/audituri energetice (electro)
Management proiecte şi procurement

05.03.2020 9
 Atestarea conformităţii produse -
lor pentru construcţii (acreditări RENAR)

Domenii de competenţă :
produse pentru constructii (cimenturi, cenuşi zbură-
toare pentru beton, materiale pentru şape şi pardoseli, adezivi pen-
tru plăci ceramice, var pentru construcţii, mortare pentru zidărie;
atestarea conformitatii produselor pentru construcţii,
după sistemul 1+, 2, 2+ si 3, în vederea aplicarii MARCAJULUI CE
organisme independente implicate:
 CIM-OCP (organism de certificare produs)
 DPC-INSPECT (organism de inspectie de
tip A)
 Laboratorul de încercari Ceprocim

05.03.2020 10
 Verificarea emisiilor de gaze cu
efect de seră

Domenii de competenţă :
 Instalaţii pentru producerea clincherului de ciment;
 Instalaţii pentru producerea varului;
Instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice;
 Instalaţii de ardere ce folosesc combustibili lichizi,
gazoşi sau biomasă;
 Instalaţii de ardere ce folosesc combustibili solizi.

* Acreditare a Ministerului Economiei şi Finanţelor

05.03.2020 11
3.Ceprocim şi tinerii absolvenţi

perioada 1990 – 2010 :

1990 – 1996 –societate cu capital de
stat;
1997 – 2003 – societate cu capital
majoritar privat;
2004 – 2010 – societate comercială
privată inclusă în sistemul naţional de cercetare
(accesând fonduri prin Programele naţionale de
cercetare dezvoltare).

05.03.2020 12
 Perioada 1990 – 1996
(perioadă în care Institutul era de stat)
9 9
9
8 Constatări :
8
 s-au făcut 51,8% din totalul
7 angajărilor perioadei 1990-2010;
6
6 6
în primii trei ani n-a plecat nici
5 un absolvent (dispăruseră repar -
[Număr]

5
Angajati tiţiile);
4 4
4 Plecati între primii plecaţi, în 1994, se
3
3 3 Ramasi numără cei plecaţi în străinătate;
2 2 2 2 urmatorii plecaţi – cei în învăţă-
2
mântul superior şi industrie;
1 1 1
1  25,6% din cei angajaţi în această
0
0 0 0 0 perioadă încă sunt în Institut.

[Perioada]

05.03.2020 13
 Perioada 1997 – 2003
( perioada privatizării Institutului şi a fabricilor de lianţi)

7
7 Constatări :
6 a fost cel mai mare număr de
6
plecări (42,9% din totalul
5
5 5
plecărilor întregii perioade
1990-2010);
4
destinaţii predilecte : învăţă-
[Număr]

3 3 mântul superior, IMM-uri,

3 Angajati

2 2 22 2
Plecati industrie);
2 Ramasi
 după începutul privatizării în
1
1 1 1 1 1 România, în primii trei ani n-a
plecat nimeni;
0 0 0 00
0  cei mai puţini angajaţi în
această etapă mai sunt în
[Perioada] Institut (15,4%)

05.03.2020 14
 Perioada 2004 – 2010
(perioada accesării Proiectelor din PNCDI)

6
6 Constatări :
fluctuaţie mare de personal mai
5
5 ales până la declanşarea crizei în 2009;
4 4 4 4
plecări în administraţia
4 centrală,în învământul superior,la
diverse firme particulare;
[Număr]

3 33 3 3
3 pentru prima dată însă dupa
Angajati
2 2 2 2 2 Plecati
1990, la restructurarea din 2009 au fost
2 Ramasi disponibilizaţi şi tineri absolvenţi care
1
n-au corespuns cerinţelor din Institut;
1  cu toate acestea în perioada
0 00 0 analizată au rămas 20,7% din
0 absolvenţi ;
cei rămaşi în Institut reprezintă
[Perioada] 42,3% din totalul tinerilor ramaşi în
perioada 1990-2010

05.03.2020 15
 4.Consideraţii generale

tinerii absolvenţi, mai ales în ultimii ani,s-au arătat din ce în ce mai

puţin interesaţi de ceea ce vor face şi mai mult de găsirea unui loc de mun-
că stabil;
pregătirea lor profesională este din ce în ce mai precară îndeosebi a
celor care au absolvit o universitate particulară;
cu toate acestea au pretenţii de salarii mari la angajare;
 una din marile lor probleme : lipsa unei locuinţe în Bucureşti;
creşterea exigenţelor angajatorului în contextul diminuării numărului
de locuri de muncă.Unui tânăr angajat i se cere azi :
- capacitate de adaptare rapidă la maniere noi de organi -
zare a muncii ;
- flexibilitate şi suport în relaţiile cu colegii cu care inter -
acţionează direct sau indirect permiţând asigurarea unui flux coerent al acti-
vităţii;

05.03.2020 16
 - dorinţa de diversificare a propriei munci în scopul
eficientizării activităţii în domeniul în care va lucra sau în domenii
conexe;
- dorinţa de a dezvolta şi de a experimenta noi moduri de
abordare,asigurând claritate şi eficienţă în îndeplinirea sarcinilor;
- un simţ ridicat de responsabilitate a propriei munci;
- iniţiativă privind modalităţile de eficientizare a propriei
activităţi;
- capacitatea de prioritizare a sarcinilor şi abilitatea de
planificare a timpului astfel încât să nu fie nevoie de ore suplimentare
pentru finalizarea sarcinilor;
- o atitudine constructivă,optimistă care să ajute la depă -
şirea momentelor mai dificile;

05.03.2020 17
 - conştientizarea rolului în organizaţie şi implicaţiile
propriei activităţi;
- calităţi personale – integritate, responsabilitate,
dinamism, pasiune.

05.03.2020 18
  Consideraţii generale (3)
Profilul ideal al absolventului în viziunea angajatorului

 să posede cunoştinţe solide teoretice şi practice dobândite în

facultate;
să posede cât mai multe din următoarele calităţi personale :
 dinamism;
 excelente abilităţi de comunicare şi relaţionare;
 prezenţă agreabilă;
 creativitate;
 adaptabilitate;
 motivaţie şi determinare;
 spirit organizatoric;
 rezistenţă la stres;
 iniţiativă;
 responsabilitate şi conştiinciozitate
05.03.2020 19
5.Câteva observaţii privind curriculum-ul
programelor de masterat

Cerinţe ale Procesului Bolognia şi a altor recomandări la nivel

european:
- restructurarea specializărilor în funcţie de progresul ştiinţific,
economic şi social;
- corelarea specializărilor cu calificările, în funcţie de durata
programului de studiu şi ciclul de studiu (licenţă, master, doctorat);
- proiectarea curriculară: propunerea de cursuri pe trunchi
comun de cunoştinţe şi pe cunoştinţe de specialitate.

05.03.2020 20
 Majoritatea acestor schimbări s-au realizat fără a ţine cont de
cerinţele pieţei forţei de muncă.
Analizând domeniile pe care le abordează facultăţile tehnice se
poate observa că acestea au păstrat aceleaşi domenii de studiu
existente înainte de Implementarea Procesului Bologna, acoperind o
gamă largă de ramuri ale industriei/economiei – ramuri care la ora
actuală nu mai au aceeaşi dezvoltare
 Observaţii legate de curriculum-ul
programelor de masterat de la SIMONa

 din descrierea programului de studiu (Anexa 1b si Anexa 2)

după absolvire masterandul dobândeşte un număr mare de compe-
tenţe ceea ce teoretic îi deschide un spectru larg în perspectiva
unei anagajări;
 dar studiile de master ar trebui să aibă scopul de a aprofun-
da un anumit domeniu (lianţi, ceramică, materiale vitroase, compo -
zite, nanomateriale etc.);
conform disciplinelor care sunt studiate în timpul masterului
nu există o aprofundare pe domenii studiindu-se în cadrul aceluiaşi
master polimeri, ceramică, beton, biomateriale etc. Absolventul de
master nu va avea o bază teoretică solidă pentru un anumit
domeniu, lucru care se reflectă ulterior în capacitatea lui de
implementare a cunoştiinţelor dobândite în practică ;

05.03.2020 22
 se pune accent pe partea de curs fiind prevăzute puţine ore
de laborator:
 există discipline la care este prevazută o singură oră
de laborator pe săptămână (ex. nanocompozite polimerice, compo -
zite performante de tip beton, valorificarea unor deşeuri în materiale
oxidice etc.);
 sunt şi discipline la care se face doar curs cu toate că
s-ar preta foarte bine şi ore de laborator (ex. nanocompozite cerami-
ce, recuperarea şi reciclarea deşeurilor de materiale polimerice, pro-
cedee de imobilizare/inertizare a unor deşeuri toxice, sticle si vitro -
ceramuri avansate-nanostructuri vitroase etc);

05.03.2020 23
  în planul de învaţământ pentru studiile de master nu este
prevăzută o perioadă de practică. Aceasta ar fi util să se realizeze
într-o societate comercială cu domeniu de activitate corespunzător
curriculei masterului:
 se poate avea în vedere identificarea şi folosirea
unor oportunităţi din partea angajatorilor, în scopul susţinerii unei
părţi a activităţilor practice;
 se pot încheia convenţii de practică în care să se
stipuleze “angajarea” masteranzilor pe durata vacanţelor în vederea
efectuării stagiilor de practică :
 materanzii pot fi antrenaţi în lucrul pe
proiecte,rezultând o practică antrenantă, cu aplicativitate evidentă şi
cu conţinut educativ ridicat;

05.03.2020 24
 Pentru aceasta este necesar ca la stabilirea
tematicii lucrărilor de masterat să se consulte Institutele de
cercetare stabilindu-se de comun acord tematicile abordate;
prin realizarea practicii la agenţi economici
industriali, ei pot lua un prim contact cu instalaţiile tehnologice de
fabricaţie.
 angajarea masteranzilor în vederea efectuării
practicii trebuie promovată ca o opţiune mult mai avantajoasă
pentru managementul carierei faţă de angajarea în timpul anului
universitar, care s-a dovedit a nu fi benefică pentru performanţele
profesionale ale masteranzilor uneori ajungandu-se chiar la
renunţarea terminării studiilor.

05.03.2020 25
  se ajunge la situaţia în care lipsa pregătirii practice
să reprezinte una dintre problemele principale ale companiilor din in –
dustria românească atunci când angajează proaspeţi absolvenţi,deoa-
rece aceştia nu sunt familiarizati cu procesele tehnologice şi cu modul
de lucru într-o întreprindere reală.
 având în vedere numărul tot mai redus de studenţi care ab-
solvă Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor, secţia
SIMONa ar fi utilă realizarea a maximum doua mastere:
 unul de cercetare (absolvenţii putând lucra ulterior
în institute de cercetare sau în învăţământul superior);
 altul tehnologic (absolvenţii putându-se angaja la
agenţi economici).
05.03.2020 26
  un institut sau o universitate au nevoie de
absolvenţi cu cunoştinţe teoretice solide, spirit analitic şi explorator
pentru a cerceta domenii noi, iar o firmă are nevoie de absolvenţi
cu o bază teoretică însoţită de abilităţi practice, abilităţi de
management de proiect, de carieră şi de competenţe
comunicaţionale pentru a-şi dezvolta produsele şi activitatea.

05.03.2020 27
  în cazul masterului de cercetare ar trebui să se
pună accent pe:
studiului bibliografic, care să se
concretizeze în dezvoltarea abilităţii de a sintetiza literatura de
specialitate, a şti să realizeze o coeziune de idei, a şti să realizeze
o analiză critică;
metode de investigare, tehnici de sinteză,
deprinderea lucrului cu mijloacele si tehnicile moderne de
cercetare, mai ales că Politehnica dispune de laboratoare dotate
cu aparatură de ultimă generaţie.
 studenţii acestui tip master pot să-şi realize
practica în institutele de cercetare, în laboratoarele facultăţii fiind
îndrumaţi de persoane cu experienţă în domeniul cercetării.
05.03.2020 28
 În cazul masterului tehnologic ar fi utilă realizarea unei pro –
grame şcolare care să răspundă nevoilor angajatorilor:
 absolvenţii să aprofundeaza probleme legate de pro-
cesele tehnologice;
 în programă ar trebui să fie prevăzute mai multe sta-
gii de practică şi eventual intership;
 în acest fel s-ar putea reduce inegalitatea
de dezvoltare a laturii teoretice şi a celei practice în formarea univer –
sitară;
 se asigură o perioadă de prim contact,mas-
terand-angajator, prin care se pot observa în condiţii reale de lucru şi
se pot evalua competenţele şi potenţialul masteranzilor;
05.03.2020 29
 se asigură şi o primă formare a unor poten -
ţiali angajaţi şi se testează şi compatibilitatea mediului şi personalu -
lui firmei cu aceştia;
 aceasta se poate realiza printr-o mai bună
conlucrare între facutate şi agenţii economici.

05.03.2020 30
TITLU

Vă mulţumesc pentru
atenţia acordată !