Lichidul synovial

Lichidul synovial
• Lichidul sinovial se găseşte la nivelul
articulaţiilor, are vâscozitate mare datorită
proteinelor şi a acidului hialuronic. Aceasta
permite ca articulaţiile să fie legere, să
aibă mobilitate.
 Lichidul synovial
• Examinarea lichidului sinovial are valoare
diagnostică:
• gută,
• pseudogută,
• artrită septică
• artritelor inflamatorii (cum ar fi artrita
reumatoidă).
 Lichidul synovial
• Principalul scop al examinării lichidului
sinovial este diferenţierea revărsatelor de
cauză inflamatorie de cele non-
inflamatorii.
• Lichidul sinovial este considerat un dializat
al plasmei, ceea ce se reflectă în
compoziţia sa biochimică.
 Lichidul synovial
• Datorită permiabilităţii scăzute a
membranei sinoviale, numai
substanţele cu greutate moleculară
mică, cum ar fi glucoza întră în spaţiul
articular în aceeaşi concentraţie ca
cea plasmatică.
 Lichidul synovial
• Recoltarea lichidului sinovial se
realizează prin puncţionarea cavităţii
sinoviale.
• Pentru toate articulaţiile, cu aceeaşi
tehnică, variind doar poziţia
bolnavului.
 Analiza lichidului sinovial
• Analiza lichidului sinovial furnizează
informaţii valoroase asupra proceselor
patologice care au loc la nivelul articulaţiei.
 Analiza lichidului sinovial
• Determinările:
• Proprietățile fizice,
Numărul de leucocite,
• Microscopia
• Coloraţia după Gram şi culturală.
 Examenul macroscopic:

• Volumul lichidului sinovial în mod normal este mai mic

de 3,5 ml (la genunchi);
• Transparenţa. LS în mod normal este limpede,
transparent. În cazuri patologice este opalescent, de
culoare gălbuie, până la galben-verzuie.
• Dacă LS este verde sau purulent este indicată coloraţia
după Gram.
 Examenul macroscopic:
• Dacă este hemoragie: sugerează o
traumă, hemangiom, trombocitopenii,
terapie anticoagulantă.
• Picături lipidice pot fi întâlnite în artrite
traumatice, în necroză grăsoasă
pancreatică.
 Examenul macroscopic:
• Vâscozitatea lichidul se amestecă minuţios. Apoi
se aplică o picătură pe o lamă şi cu ajutorul unei
baghete de sticlă se trage atent lichidul şi se
apreciează vâscozitatea (lungimea firului ce se
întinde după baghetă).
• Înaltă –până la 10 cm,
• Mijlocie până la 5 cm,
• Joasă mai puţin de 1 cm.
 Examenul macroscopic:
• Densitatea cheagului de mucină:
• Într-o eprubetă se toarnă 2 ml 5% acid
acetic, se adaugă 0,2 ml lichid sinovial, se
agită, timp de un minut se formează cheag
de mucină.
• Vizual se apreciază caracterul acestui
cheag: solid, moderat solid, afânat, moderat afânat.
 Citoza:
• Citoza se numără în camera Goreaev ca
și celelalte lichide de puncție. Rezultatul
se înmulţeşte cu 1,1. (mm3)
• Dacă lichidul este opalescent (conţine
multe elemente celulare) se ia 0,4ml NaCl
şi 0,02 lichid sinovial.
 Examenul microscopic:
• Se studiază frotiurile native şi colorate.
• Examenul direct (preparat nativ) obiectiv
10, apoi 40, diafragma închisă condesorul
coborât. Frotiul se examinează între lamă
şi lamelă.
 Examenul microscopic:

• În procesele inflamatorii, la examenul

direct între lamă şi lamelă în citoplasma
neutrofilelor sau a monocitelor se constată
un număr variabil de incluziuni verzui-
negricioase, asemănătoare boabelor de
strugure denumite ragocite. Acestea
conţin o asociere a factorului reumatoid.
 Examenul microscopic:

• Ragocitele se numără la 100 de leucocite.

Cantitatea ragocitelor creşte peste 10% în
poliartrite, artrita reumatoidă, spre deosebire
de procesele artrozice în care numărul
acestora apare mai redus. În artrita
reumatoidă alături de factorul reumatoid se
produce şi o creştere a concentraţiei
proteinelor.
 Examenul microscopic:

Tot la examenul direct se pot depista cristale

de fosfat de calciu, ce se întâlnesc în
pseudogută, sau cristale de urat de sodiu
care apar intraarticular în artopatiile
gutoase.
 Examenul microscopic:

• Frotiurile colorate: se numără 100 de

leucocite (formula leucocitară):
granulocite, limfocite, monocite, macrofagi,
celule plasmatice.