CONSTRUCŢII

DIN LEMN

III. ŞARPANTA
ACOPERIŞULUI; ELEMENTE
CU SECŢIUNE SIMPLĂ
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 2
1. Alcătuirea şarpantei, elemente componente

Fig. 1: Elementele componente ale unei şarpante:

1 – Talpă; 2 – Pop; 3 – Pană de coamă; 4 – Pană intermediară; 5 – Cosoroabă; 6 – Cleşti;
7 – Contrafişe; 8 – Căpriori.
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 3
2. Tipuri de şarpante din lemn
Şarpante din lemn ecarisat:
Şarpanta cu căpriori:

Fig. 2: Alcătuirea şarpantei cu căpriori:

1 – Căprior; 2 – Coardă (talpă);
3 – Contravântuiri.
a). Distribuţia eforturilor în elemente;
b). Rigiditate la încărcări laterale;
c). Rigidizarea căpriorilor cu distanţieri.
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 4
Şarpanta cu scaune:

Fig. 3: Scheme de principiu la şarpante cu scaune:

a). Şarpantă cu scaune pentru un acoperiş cu 2 pante, cu reazem intermediar, longitudinal;
b). Şarpantă cu 2 rânduri de reazeme intermediare longitudinale.
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 5
Şarpanta cu scaune (continuare):

Fig. 4: Şarpantă cu scaun dublu: Fig. 5: Şarpantă cu scaun dublu, întărită

1 – Talpă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă;
4 – Pană intermediară; 5 – Căprior;
6 – Contrafişă; 7 – Cleşti;
a). Schema de rezemare căpriori;
b). Schema statică în dreptul fermei.
cu arbaletrieri:
1 – Talpă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă;
4 – Pană intermediară; 5 – Căprior;
6 – Contrafişă; 7 – Cleşti; 8 – Arbaletrier;
a). Schema de rezemare căpriori;
b). Schema statică în dreptul fermei.
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 6
Şarpanta cu scaune (continuare):

Fig. 6: Scheme simplificate pentru şarpantă cu scaun simplu şi şarpantă cu

trei scaune:
a). Schema şarpantelor;
b). Schemă de rezemare căpriori.
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 7
Şarpanta cu macaz:

Fig. 7: Şarpantă cu macaz simplu: Fig. 8: Şarpantă cu macaz dublu:

1 – Talpă; 2 – Căprior; 3 – Arbaletrier;
4 – Cosoroabă; 5 – Pană de coamă;
6 – Montant; 7 – Contrafişă; 8 – Îmbinare
montant – coardă;
a). Schema de rezemare căpriori;
b). Schema statică în dreptul fermei.
1 – Talpă; 2 – Căprior; 3 – Arbaletrier;
4 – Cosoroabă; 5 – Pană intermediară;
6 – Montant; 7 – Contrafişă; 8 – Îmb. montant –
coardă; 9 – Bară transversală; 10 – Cleşti;
a). Schema de rezemare căpriori;
b). Schema statică în dreptul fermei.
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 8

Fig. 9: Combinarea şarpantei cu scaune cu şarpanta cu macaz:

1 – Talpă; 2 – Cosoroabă; 3 – Pană de coamă; 4 – Pană intermediară; 5 – Montant; 6 – Pop;
7 – Căprior; 8 – Arbaletrier; 9 – Contrafişă; 10 – Cleşti;
a). Schema de rezemare căpriori.
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 9
Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali:
Şarpantă cu scaun simplu:

Fig. 10: Şarpantă cu scaun simplu:

1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Căprior; 6 – Cleşti;
7 – Contrafişă
a). Schema de rezemare căpriori.
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 10
Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali:

Fig. 11: Şarpantă cu scaune duble oblice.
Varianta I:
1 – Talpă; 2 – Pop înclinat;
3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă;
5 – Pană interm.; 6 – Căprior; 7 – Cleşti;
a). Schema de rezemare căpriori;
b). Schema statică în dreptul fermei.
Fig. 12: Şarpantă cu scaune duble oblice.
Varianta II:
1 – Talpă; 2 – Pop înclinat;
3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă;
5 – Pană interm.; 6 – Căprior; 7 – Cleşti;
a). Schema de rezemare căpriori;
b). Schema statică în dreptul fermei.
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 11
Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali:

Fig. 13: Şarpantă cu scaun drept central şi două scaune oblice:

1 – Talpă; 2 – Pop înclinat; 3 – Pop vertical; 4 – Cosoroabă; 5 – Pană de coamă;
6 – Pană interm.; 7 – Căprior; 8 – Cleşti;
a). Schema de rezemare căpriori;
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 12
Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali:

Fig. 14: Şarpanta de la figura 13, întărită cu arbaletrieri:

1 – Talpă; 2 – Pop înclinat; 3 – Pop vertical; 4 – Cosoroabă; 5 – Pană de coamă;
6 – Pană interm.; 7 – Căprior; 8 – Cleşti; 9 – Arbaletrieri;
a). Schema de rezemare căpriori;
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 13
Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 15: Şarpantă cu două scaune:

1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă;
5 – Pană interm.; 6 – Căprior; 7 – Contrafişă; 8 – Cleşti;
a). Schema de rezemare căpriori;
b). Schema statică în dreptul fermei.
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 14
Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 16: Şarpantă cu 6 scaune:

1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pane intermediare;
6 – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti;
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 15
Şarpante utilizate la acoperişuri cu o singură apă:

Fig. 17: Şarpantă la acoperiş cu o singură apă:

1 – Talpă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană
intermediară; 6 – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti; 9 - Ancoraj
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 16
Şarpantă la acoperiş cu 2 ape din grinzi încleiate:

Fig. 18: Şarpantă la acoperiş cu 2 ape, din grinzi încleiate:

1 – Ancoraj + bulon; 2 – Talpă superioară; 3 – Talpă inferioară;
4 – Diagonale; 5 – Ancoraj + buloane
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 17
Şarpantă pe ferme din lemn:

Fig. 19: Şarpantă pe ferme din lemn:

1 – Talpă inferioară; 2 – Aparat de reazem; 3 – Diagonale; 4 – Montanţi; 5 – Piesă de
îmbinare în nod central; 6 – Talpă superioară; 7 – Pane; 8 – Învelitoare; 9 – Pană de capăt.
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 18
3. Stabilirea încărcărilor pentru calculul elementelor şarpantei
Calcul şipci

Fig. 20: Stabilirea încărcărilor pentru calculul şipcilor

şi schema de calcul a şipcilor.
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 19
Calcul astereală
Fig. 21: Stabilirea încărcărilor pentru calculul asterealei
şi schema de calcul a asterealei.

Fig. 22: Stabilirea eforturilor unitare

normale în scândurile asterealei.
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 20
Calcul căpriori

Fig. 23: Stabilirea încărcărilor pentru calculul

căpriorilor şi schema de calcul a căpriorilor.
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 21
Calcul pane

Fig. 24: Stabilirea încărcărilor pentru calculul panelor

şi schema de calcul a panelor.
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 22
Calcul popi

Fig. 25: Schema de calcul a popilor:

a). – popi verticali;
b). – popi înclinaţi.

Stabilirea suprafeţei de strivire.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 23
Reguli generale privind proiectarea construcţiilor din lemn
Se vor respecta toate cerinţele impuse de Legea 10/1995 (calitatea);
Se vor lua măsuri de protecţie ignifugă şi insectofungicidă şi contra
temperaturii > 50oC;
Alegerea sistemului constructiv – funcţie de calitatea şi procentul de
umiditate a lemnului;
Eliminarea îmbinărilor metalice (cu oţel de construcţii) în mediu cu
agresivitate chimică;
Îmbinările vor asigura transmiterea uniformă a eforturilor la toate piesele
componente (se vor folosi aceleaşi tipuri de legături – cuie, buloane, etc. –
dispuse simetric în secţiune);
Îmbinările se vor executa cu mare precizie şi se va asigura controlul lor în
exploatare;
Secţiunea netă a pieselor de rezistenţă va fi de min. 40 cm2 şi min. ½ din
aria brută (grosimea secţiunii brute va fi min. 6 cm, iar a celei nete de min.
3 cm);
Elementele şarpantelor clasice pentru acoperişuri se calculează ca grinzi
simplu rezemate cu deschiderea = lumina + 10 cm, dar max. distanţa dintre
reazeme;
Nu se ţine seama în calcule de eforturile datorate variaţiilor de temperatură;
Eforturile unitare efective, respectiv săgeţile efective nu vor fi mai mari cu
3% sau mai mici decât 5% faţă de eforturile, respectiv săgeţile adm.;
Grupări de încărcări
- Încărcări permanente (incl. greut. proprie) şi încărcarea din zăpadă;
- Încărcări permanente (incl. greut. proprie), ½ zăpadă, presiunea vântului;
- Încărcări permanente (incl. greut. proprie) şi o sarcină (utilă) conc. de 100 daN
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 24
4. Calculul elementelor din lemn cu secţiune simplă
4.1. METODA REZISTENŢELOR ADMISIBILE (MRA)–STAS 856/1971
Elemente solicitate la întindere axială
Calculul se face în ipoteza distribuirii uniforme a eforturilor unitare
normale, ţinând seama de slăbirile existente, deşi în zona slăbită
distribuţia eforturilor nu este uniformă;
Slăbirile existente pe o porţiune în lungul barei de max. 20 cm se
consideră în aceeaşi secţiune transversală;
Nt
σ   σ at [daN/cm2 ]
An
Elemente solicitate la compresiune axială
Calculul barelor scurte comprimate sau la care deformaţiile axei
medii în sens transversal sunt împiedicate se face ţinând seama de
slăbirile existente în bară;
N
σ  c  σ ac [daN/cm2 ]
An
Dacă axa medie se poate deforma, se impune verificarea
stabilităţii;
Nc
σ c
 σ ac [daN/cm2 ]
A
- lf este funcţie de prinderile barei la capete, iar Ac funcţie de slăbirile secţiunii (4 cazuri)
  3100 / 2 - hiperbola lui Euler;   l f / i min ; i min  I / A
  1  0,8( / 100) 2 - relaţia lui Kocetcov în domeniul inelastic – pentru λ<75 ; abace !
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 25
Elemente solicitate la încovoiere (cca. 85%)
încovoierea simplă: σ  M  σ ai [daN/cm2 ]
Wnet
verificarea se face în zona cu moment maxim, ţinând seama de
slăbiri;
M
încovoierea oblică: σ  M x  y  σ ai [daN/cm2 ]
Wx Wy
calculul (verificarea) săgeţii: f ef  f adm

Elemente solicitate la compresiune excentrică

Elemente supuse simultan la forţe axiale de compresiune şi
momente încovoietoare;
Cazuri practice: încărcări transversale; curbură iniţiala, etc.
N M0 2 N
σ  ; 1  ; 0 1
A net   Wnet 3100 A br  σ ac
T0
Calculul forţei tăietoare se face similar:  

Elemente solicitate la întindere excentrică
N M0
σ  ;  1 - nu se ia în considerare;
A net Wnet
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 26
4.2. METODA STĂRILOR LIMITĂ (MSL)–NP005-1996
Noţiuni generale
Elementele şi construcţiile din lemn se verifică în domeniul elastic
al comportării materialului;
Construcţiile şi elementele de construcţie se clasifică în funcţie de
durata de exploatare în construcţii permanente şi construcţii
provizorii;
După condiţiile de exploatare a construcţiilor din lemn, elementele
acestora se clasifică în următoarele clase de exploatare:
clasa 1 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de
materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi
umiditatea relativă a aerului i ≤ 65%;
clasa 2 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de
materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi
umidităţi relative a aerului 65% ≤ i ≤ 80%;
clasa 3 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de
materialul lemnos superioară celei din clasa 2 de exploatare;
Stările limită luate în considerare:
stări limită ultime, corespunzând epuizării capacităţii portante:
- ruperi de diferite naturi;
- pierderea stabilităţii formei sau a poziţiei;
- ieşirea din lucru datorită unor deformaţii remanente excesive;
stări limită ale exploatării normale, corespunzând întreruperii
capacităţii de exploatare normală a elementelor de construcţie,
datorită, în special, deplasărilor statice sau dinamice excesive.
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 27
Rezistenţele de calcul ale lemnului masiv
Ri
R ci  mui  mdi  , unde:
i
- mui sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc în calcul umiditatea de
echilibru a materialului lemnos, conform condiţiilor de exploatare a elementelor
de construcţie;
- mdi sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru stabiliţi pe baza duratei de acţiune a
încărcărilor;
- Ri sunt rezistenţele caracteristice ale diferitelor specii de lemn, la diverse
solicitări;
- i sunt coeficienţi parţiali de siguranţă, definiţi în funcţie de tipul solicitărilor.

Deformaţiile maxime admise

f max, final  f1  f 2  f i  f c , unde:

- fmax,final este deformaţia (săgeata) maximă finală din încovoiere;

- f1 este săgeată datorată încărcărilor permanente (deformaţia transversală pe
axa elementului);
- f2 este săgeata datorată încărcarilor temporare;
- fi este săgeata din curgerea lentă a îmbinărilor;
- fc este contrasăgeata iniţiala a grinzii neîncărcate;
III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 28
Relaţii generale de calcul
Capacitatea portantă a barelor simple din lemn, la diferite
solicitări, se stabileşte cu relaţia generală de calcul:
Fi  R ic  Si  mTi , unde:

- Fi este capacitatea portantă a barei din lemn masiv la solicitarea i stabilită în

funcţie de specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnului şi condiţiile
de exploatare;
- Si este caracteristica secţională (arie, modul de rezistenţă) în mm2 sau mm3;
- mTi este coeficientul de tratare a lemnului (în funcţie de tipul solicitării).

La elementele încovoiate se verifică obligatoriu şi condiţia de

rigiditate (deformaţie):
fmax,final  fadm , unde:

- fadm este deformaţia maximă admisă.