SISTEMUL BUGETAR

 
1. Sistemele iniţiativei bugetare
2. Bugetul public – caracteristici
3. Principii bugetare – prezentare
şi aplicativitate
1. Sistemele iniţiativei bugetare

In cadrul procesului decizional public există

diferenţe de la o ţară la alta legate de sistemul
iniţiativei bugetare utilizat.
Aceasta se referă la competenţa elaborării şi
aprobării bugetului, respectiv la autorităţile
abilitate cu întocmirea, publicarea şi
răspunderea pentru execuţia bugetului
public.
 În funcţie de sistemele constituţionale,
se pot identifica trei tipuri de sisteme ale
iniţiativei bugetare, în cadrul cărora apar
deosebiri referitoare la adoptarea deciziei
bugetare

• Sistemul iniţiativei guvernamentale,

• Sistemul mixt al iniţiativei bugetare
parlamentare şi guvernamentale,
• Sistemul american.
 SISTEMUL INITIATIVEI BUGETARE

Guvernul are prerogativa de a iniţia sau sprijini :

- direct măsurile privind aprobarea unei cheltuieli publice sau
instituirea unui venit public.
- soluţiona divergenţele apărute între ministerele
consumatoare şi Ministerul Finanţelor ;
- supune proiectul bugetului spre examinarea şi aprobarea
Parlamentului;  
Ministerul
Finanţelor primeşte şi centralizează toate propunerile de
cheltuieli de la celelalte ministere, având şi dreptul de a le
controla.
Sistemul mixt al iniţiativei parlamentare şi
guvernamentale
Guvernul are un rol mai redus:
-soluţionează divergenţele apărute între
ministerele consumatoare şi Ministerul Finanţelor şi
răspunde de execuţia bugetului public.
Ministerul Finanţelor :
- centralizează propunerile tuturor ministerelor ,
- întocmeşte o schiţă de buget cu cheltuielile şi
veniturile publice propuse 
Sistemul american

• iniţiativa aparţine preşedintelui SUA, care este

sprijinit de un birou bugetar ce centralizează şi
revizuie propunerile departamentelor
consumatoare, propuneri ulterior supuse
examinării şi aprobării preşedintelui .
Bugetul public poate fi analizat ca:
1. document,
2. lege,
3. sistem de fluxuri financiare
4. instrument de politică economică
2. Sistemul bugetar
În România sistemul unitar de bugete este
definit de două acte normative:
- Legea finanţelor publice (nr. 500/2002) cu
modificarile si completarile ulterioare
- Legea finanţelor publice locale (nr. 273/2006)
 COMPONENTE:
• Bugetul de stat
• Bugetul asigurărilor sociale de stat
• Bugetele locale
• Bugetele fondurilor speciale
• Bugetul Trezoreriei Statului
• Bugetele instituţiilor publice (indiferent de
finanţare şi/sau subordonare)
• Bugetele creditelor externe şi interne
• Bugetele fondurilor externe nerambursabile
 ATENTIE!
• Nu fac parte din sistemul unitar de bugete publice:
– Bugetele companiilor/firmelor cu capital de stat
– Bugetele regiilor autonome
• MFP asimilează cu bugetele publice PT REALIZAREA
CONSOLIDARII:
– Fondul propRietatea
– Bugetul CNAIR
– Titluri despăgubire ANRP
 Bugetul general consolidat - ansamblul bugetelor componente
ale sistemului bugetar agregate şi consolidate pentru a forma un
întreg: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, bugetul centralizat al unităţilor
administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele
instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice
finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, din bugetul
asigurărilor sociale de stat şi din bugetele fondurilor speciale,
după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din
venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe
contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi
şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor
externe nerambursabile, precum şi al altor entităţi finanţate în
proporţie de peste 50% din fonduri publice stabilite potrivit
normelor europene (Legea responsabilitatii fiscal bugetare).
 Principii bugetare
Principiul universalităţii presupune
• Veniturile şi cheltuielile sunt înscrise în buget
în totalitate, în sume brute,
• Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct
unei anumite cheltuieli, excepţie fac donaţiile
şi sponsorizările ce au stabilite destinaţii
distincte.
Avantaje:
- Permite cunoaşterea exactă a volumului
veniturilor şi cheltuielilor publice, precum şi a
corelaţiilor dintre acestea
- Controlul se realizează asupra sumelor
integrale reprezentând venituri şi cheltuieli
• ATENTIE LA CORELATII PER SOLD!
• Principiul unităţii presupune
– veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un
singur document, pentru utilizarea eficientă şi
monitorizarea fondurilor publice,
– Bugetul asigură o prezentare de ansamblu şi o
cunoaştere clară a surselor de venituri şi a
destinaţiei cheltuielilor, precum şi a mecanismului
de echilibrare a bugetului.
– exercitarea controlului de către Parlament asupra
Guvernului privind perceperea impozitelor, a
modului de cheltuire a fondurilor publice, cât şi
asupra utilităţii şi oportunităţii măsurilor sociale şi
economice iniţiate.
• Derogările principiului unităţii bugetare sunt:
- conturile speciale ale tezaurului public,
- bugetele extraordinare,
- bugetele anexe,
- bugetele autonome,
- rectificarea legii bugetare anuale;
- bugetele referitoare la unele cheltuieli
accidentale sau în caz de urgenţă.
 Principiul anualităţii bugetului public se
referă la
• durata de timp în care se încasează veniturile
publice şi se efectuază cheltuieli publice,
• precum şi la perioada în care se realizează
execuţia bugetului, fiind limitată, de obicei, la
un an.
 presupune ca execuţia veniturilor
şi cheltuielilor să fie înregistrată
în conturile deschise pentru
Sistemul de exerciţiu fiecare an bugetar, execuţie ce
bugetar funcţionează pe parcursul a 3-6
luni sau 2-3 ani bugetari,
(prelungirea perioadei de
execuţie bugetară), timp în care
se continuă încasarea veniturilor
bugetare şi efectuarea
cheltuielilor bugetare
 vizează ca în cursul anului să se
înregistreze numai operaţiile care
se execută, în sensul că în
conturile funcţionale din anul
când se înregistrează veniturile şi
cheltuielile exigibile în acest an,
unele putând să aparţină
Sistemul de
bugetelor din n-1 sau n+1,
gestiune
conform prevederilor legilor
bugetară
bugetare anuale
 Principiul specializării bugetare se bazează
pe clasificaţia bugetară, care trebuie să fie
simplă şi clară pentru a fi înţeleasă, ea trebuie
să ofere o imagine clară asupra:
• surselor de provenienţă ale veniturilor;
• destinaţiile cheltuielilor
Ce se intampla in Romania?
• Clasificaţia bugetară tip este elaborată de
Ministerul Finanţelor Publice care cuprinde ca
subdiviziuni: părţi, titluri, capitole,
subcapitole, paragrafe şi articole, precum şi
alineate, după caz.
 EXEMPLU:
Capitole de venituri:
- Impozit pe profit
- Impozit pe venit
- Impozite şi taxe pe proprietate
- TVA
- Accize
- Contribuţii
- Venituri din proprietate
- Venituri din dobânzi
- Venituri din prestări de servicii
- Venituri din amenzi
- Venituri din donaţii
- Venituri din valorificarea unor bunuri
- Încasări din credite
Titluri de cheltuială
- Cheltuieli de personal
- Bunuri şi servicii
- Dobânzi
- Subvenţii
- Fonduri de rezervă
- Transferuri
- Proiecte finanţate din FEN
- Asistenţă socială,
- ETC
• Principiul publicităţii presupune ca bugetul
public să fie adus la cunoştinţa opiniei publice
prin mijloacele de informare mass-media atât
în faza de proiect, cât şi în timpul dezbaterilor
parlamentare, urmând ca după adoptarea de
către Parlament, legea bugetară să fie
publicată în Monitorul Oficial şi în culegeri
legislative.
Principiul unitatii monetare

- Toate operaţiunile bugetare se exprimă în

monedă naţională
- Chiar dacă execuţia bugetară se realizează în
valută, evidenţa bugetară trebuie realizata în
monedă naţională
• Principiul echilibrului bugetar este respectat
– la nivelul bugetelor locale
– La nivelul bugetelor instituţiilor publice.