3.

MEDIUL STRATEGIC AL
PROIECTELOR CU FINANTARE
NERAMBURSABILA

3.1.Elemente teoretice privind

programele de finanţare
3.2.Documente de programare al
proiectelor cu finanţare
nerambursabilă
3.3.Cadrul instituţional al proiectelor
cu finanţare nerambursabilă
3.4. Documente de programare şi
cadrul instituţional al programelor
educaţionale.
 3.1.Elemente teoretice privind
programele de finanţare
Pentru alocarea şi monitorizarea eficace a
modului de utilizare a resurselor, proiectele trebuie
să se desfăşoare într-un cadru strategic, formalizat
în planuri strategice şi programe ce urmăresc
realizarea unor obiective majore sau a unei misiuni
mai cuprinzătoare.
 Un program constituie cadrul strategic în care se
pot realiza o serie de proiecte intercorelate, ale
căror obiective contribuie la îndeplinirea unui
obiectiv comun relevant.
Tabelul 3.1. Abordarea comparativă program – proiect[1]

C. Scarlat şi H. Galoiu – „Manual de instruire avansată în

[1]

managementul proiectelor” (PCM), Bucureşti, 2002, p. 9.

Caracteristic Program Proiect
i
Componente de politică Iniţiative locale sau
1. Anvergura
naţională sau regională subprograme
Durată nedefinită sau de Luni (cel mai adesea) sau
2. Durata
ordinul anilor ani
Buget fix, alocat cu
Buget alocat global şi
3. Bugetul destinaţie
modificabil
precisă
Management
4. Rolul Execuţie, implementare,
(planificare, coordonare,
echipei monitorizare
control)
5. Orientarea Asupra impactului şi Asupra rezultatelor şi
evaluării performanţei performanţei
 Dacă în cadrul programelor se stabilesc
direcţiile orientative, domeniile prioritare şi
metodele de evaluare, proiectele reprezintă
instrumentele operaţionale de atragere a
fondurilor, de pilotare a activităţilor şi de
obţinere a rezultatelor.
 La rândul lor, proiectele sunt formate din
subproiecte sau pachete de lucrări (Work
Packages), divizate în activităţi sau faze(Task).
 Activităţile sunt sarcini cu început şi final bine
definite, ce presupun un consum resurse şi au
un rol precis determinat în atingerea obiectivelor
şi obţinerea rezultatelor (Deliverables),
DOCUMENTE DE PROGRAMARE

 Strategia Lisabona
 Strategia Europa 2020
 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă
(CSNR) Planului Naţional de Dezvoltare
2007-2013
 Programele Operaţionale (PO)
 Cadru de implementare
 Ghiduri ale solicitantului
Obiectivul Strategiei Lisabona:
 „transformarea Uniunii Europene într-un spaţiu
mai atractiv pentru investiţii şi muncă,
promovarea cunoaşterii şi inovării şi crearea de
locuri de muncă mai numeroase şi mai bune”.
Instrumentele structurale sunt fondurile alocate
de Uniunea Europeană pentru intervenţii de tip
structural pentru implementarea Politicii de
coeziune economică şi socială (PCES), Politicii
Agricole Comune (PAC) şi Politicii Comune de
Pescuit (PCP).
 Strategia EUROPA 2020[1], lansată de Comisia
Europeană în luna martie 2010 identifică trei factori
cheie pentru creşterea economică:
 1. creştere inteligentă (promovarea cunoaşterii, inovării,
educaţiei şi societăţii digitale);
 2. creştere durabilă (producţie mai competitivă, o utilizare
mai eficientă a resurselor);
 3. creştere economică favorabilă incluziunii (o mai mare
participare la piaţa forţei de muncă, dobândirea de
competenţe şi lupta împotriva sărăciei).

[1] Europa 2020. O strategie europeană pentru o
creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă
incluziunii, Bruxelles, 3.3.2010, COM(2010) 2020 final
Instrumentele Structurale sunt
compuse din următoarele fonduri:
 Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) –
este fondul structural care finanţează, în principal,
infrastructura regională, proiectele de dezvoltare
locală şi ajutoarele pentru întreprinderile mici şi
mijlocii.
 Fondul Social European (FSE) – este fondul structural
care promovează reintegrarea în muncă a şomerilor şi
a grupurilor defavorizate, prin măsuri active de
finanţare a activităţilor de formare profesională şi
asistenţă în procesul de recrutare.
 Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală
(FEADR) – este instrumentul de tip structural, parte a
Politicii Agricole Comune, care va contribui la
îndeplinirea obiectivelor de creştere a competitivităţii
în domeniul agricol şi forestier
 Fondul European pentru Pescuit (FEP) – este instrumentul de tip
structural, parte a Politicii Comune de Pescuit, care se concentrează
asupra continuităţii activităţilor de pescuit şi exploatare raţională şi
protejării resurselor de pescuit, dezvoltării de întreprinderi viabile în
sectorul de pescuit, dezvoltării şi îmbunătăţirii calităţii vieţii din zonele
dependente de pescuit.
 Fondul de Coeziune este instrumentul structural ce cofinanţează mari
proiecte în materie de mediu, reţele de transport transeuropene şi
domenii de dezvoltare durabilă ce aduc beneficii protecţiei mediului
(eficienţa energetică şi energie regenerabilă, transport intermodal,
transport urban şi transport public ecologic.
 Fondul European de Ajustare la Globalizare(FEAG) este un nou fond
european creat pentru a finanţa sprijinul individual acordat lucrătorilor
disponibilizaţi datorită globalizării. Acest fond  a fost lansat de către
Uniunea Europeană în 2007 şi va dispune de 500 milioane de euro
anual, sumă completată de contribuţiile naţionale (50%).
 CSNR are cinci priorităţi:
 Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde
europene.
 Creşterea competitivităţii pe termen lung a
economiei româneşti.
 Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului
uman din România
 Consolidarea unei capacităţi administrative
eficiente.
 Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.
 Din bugetul european de 347,4 mld Euro,
prin planificarea strategică a CSNR,
Comisia Europeană alocă României în
perioada 2007-2013 o sumă totală
de aproximativ 19,67 mld Euro, din care:
 -19,21 mld Euro pentru Obiectivul
„Convergenţă”
 - 0,46 mld Euro pentru Obiectivul
„Cooperare teritorială europeană”.
Alocarea CSNR în cadrul Obiectivului
„Convergenţă” necesită o cofinanţare
naţională estimată la 5,53 mld Euro,
constituită atât din surse publice (73% din
totalul cofinanţării), cât şi din surse private
(27%).
Programe Operaţionale în cadrul
obiectivului „convergenţă”, :
 PO Sectorial -Creşterea
Competitivităţii Economice
 PO Sectorial -Transport
 PO Sectorial -Mediu
 PO Sectorial -Dezvoltarea Resurselor
Umane 
 PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative
 PO Asistenţă Tehnică
 PO Regional
Programele Operaţionale aprobate pe
ntru obiectivul „cooperare teritorială
europeană
 PO CBC Ungaria-România
 PO CBC România-Bulgaria
 PO CBC România-Serbia
 PO CBC România-Ucraina-Moldova
 PO CBC Ungaria-Slovacia-România-Ucraina
 PO CBC Bazinul Mării Negre
 PO Spaţiul Sud-Est European
 PO INTERREG
 PO URBACT II
 PO INTERACT II 2007-2013
Baza cadrului legislativ, în domeniul
implementării instrumentelor
structurale sunt:
 Regulamentul 1080/2006, referitor la Fondul
European de Dezvoltare Regională.
Regulamentul 1081/2006, referitor la Fondul Social
European.
 Regulamentul 1082/2006, referitor la grupările
europene de cooperare teritorială.
Regulamentul 1083/2006, prevederi generale cu
privire la Instrumentele Structurale.
 Regulamentul 1084/2006, referitor la Fondul de
Coeziune.
 Regulamentul 1828/2006, cu privire
la implementarea Regulamentului 1083/2006.
3.3.Cadrul instituţional al proiectelor cu finanţare
nerambursabilă

 Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor

Structurale(ACIS), din cadrul Ministerului Economiei
îndeplineşte rolul de coordonator naţional al asistenţei în
relaţia cu UE.
 Direcţia de Analiză şi Programare
 Direcţia Coordonare de Sistem
 Direcţia Monitorizare
 Direcţia Asistenţă Tehnică (îndeplineşte şi rolul de
Autoritate de Management  pentru Programul
Operaţional Asistenţă Tehnică)
 Unitatea Centrală de Evaluare.
 Ministerul Afacerilor Europene are ca domeniu de
activitate gestionarea ansamblului afacerilor europene,
coordonarea procesului de formulare a politiciilor şi
strategiilor din domeniul afacerilor europene, inclusiv
pregătirea poziţiei coerente şi unitare a României, în
cadrul structurilor comunitare.
 Ministerul Afacerilor Europene  asigură:
 coordonarea strategiilor pe problematici europene.
 coordonarea transpunerii acquis-ului comunitar,
 coordonarea interministerială a procesului de formulare
a pozitiei României faţă de propunerile de acte
legislative comunitare,
 coordonarea poziţiilor României în procedurile pre-
contencioase şi contencioase la nivel comunitar.
 Autorităţile de Management pentru
Programele Operaţionale
 Ministerul Economiei– pentru Programul Operaţional
Sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice;
 Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii– pentru Programul
Operaţional Sectorial Transport;
 Ministerul Mediului– pentru Programul Operaţional Sectorial
Mediu;
 Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – pentru
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane;
 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţelor – pentru
Programul Operaţional Regional;
 Ministerul Administraţiei şi Internelor – pentru Programul
Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative;
 Ministerul Economiei– pentru Programul Operaţional
Asistenţă Tehnică.
Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane
Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea
capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia, prin
conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa
muncii şi asigurarea participării crescute pe o piaţă a  muncii
modernă, flexibilă şi incluzivă, pentru 1 650.000 de persoane.
Obiective specifice ale POS DRU sunt:
 Promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate,
inclusiv a învăţământului superior şi cercetării;
 Promovarea culturii antreprenoriale şi creşterea calităţii şi
productivităţii muncii
 Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii;
 Dezvoltarea unei pieţe a muncii  modernă, flexibilă şi incluzivă;
 Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive,
inclusiv în mediul rural;
 Îmbunătăţirea Serviciului Public de Ocupare;
 Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educaţie şi pe piaţa
muncii.
Axele prioritare şi domeniile majore de intervenţie ale POS DRU
3.4. Documente de programare şi cadrul instituţional al
programelor educaţionale.
 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza
consultării celorlalte instituţii şi ministere interesate, proiectează,
fundamentează şi aplică strategia globală a învăţământului, stabileşte
obiectivele sistemului de învăţământ în ansamblul său, precum şi obiectivele
educaţionale pe niveluri şi profiluri de învăţământ.
 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se organizează
şi funcţionează potrivit legii Educaţiei Naţionale, ca organ de specialitate,
are răspunderea de a elabora şi de a aplica politica educaţională.
 Unitatea de Politici Publice este structura specializată pentru
implementarea reformei administraţiei publice la nivelul
Ministerului Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului .                 
      Unul dintre obiectivele majore ale reformei administraţiei publice
este îmbunătăţirea calităţii actului guvernamental şi a
managementului politicilor publice. Unitatea de Politici Publice a fost
înfiinţată conform H.G. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului
privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a
politicilor publice la nivel central, funcţionând în cadrul structurii
organizatorice a ministerului la nivel de serviciu în subordinea directă a
Secretarului General
Pentru exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Inovării se consultă cu:

 Consiliul Naţional pentru Reformă a Învăţământului;

 Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor
Universitare;
 Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior;
 Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar;
 Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior;
 Consiliul Naţional al Bibliotecilor;
 Consiliul Naţional pentru Formare şi Educaţie Continuă;
 Comisiile naţionale de specialitate pe discipline şi structurile
manageriale ale programelor de reformă.
 ARACIS
 ARACIP
 ACPART(UEFISCDI)
 Direcţii strategice ale M.E.C.I :
 Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la
educaţie
 Construire/amenajare prin reabilitare a campusurilor şcolare
 Optimizarea transportului elevilor prin achiziţionarea de
microbuze şcolare
 Informatizare a şcolilor din mediul rural şi conectarea lor la
Internet
 Crearea unor Şcoli de Arte şi Meserii - pilot
 Asigurarea condiţiilor echitabile de igienă şi educaţie pentru
sănătate în mediul rural
 Alocarea de fond de carte şi material didactic
 Construire/ amenajare (prin reabilitare) de cămine şi cantine
studenţeşti
 Direcţii strategice ale M.E.C.I :
 Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de
învăţământ cu sistemul european de educaţie şi formare profesională
 Asigurarea calităţii educaţiei
 Revizuirea sistemului naţional de evaluare şi examinare a elevilor din
învăţământul preuniversitar, în context european
 Educaţia pentru carieră
 Construire/amenajare (prin reabilitare) a infrastructurii educaţionale a
învăţământului superior
 Descentralizarea şi autonomia sistemului educativ, la nivelul unităţilor /
instituţiilor de învăţământ
 Dezvoltarea formării profesionale şi educaţia permanentă
 Reforma educaţiei timpurii
 Creşterea capacităţii instituţionale, pentru elaborarea şi gestionarea
proiectelor
 Susţinerea, în manieră integrată, a educaţiei, cercetării şi inovării
 Proiecte ale MECI în derulare:
 Proiect strategic cu finanţare din Fondurile Structurale prin POS DRU -
Formarea de consilieri şi asistenţi suport pentru implementarea Strategiei de
descentralizare a învăţământului preuniversitar
 Proiect strategic cu finanţare din Fondurile Structurale prin POS DRU - Tinerii
împotriva violenţei
 Proiect FSE pentru pregătirea administratorilor de reţea din sistemul naţional
de învăţământ
 Dotarea cu calculatoare tip desktop a unităţilor în care se desfăşoară
învăţământ liceal şi profesional de stat
 PHARE TVET - dezvoltarea şi modernizarea învăţământului profesional şi
tehnic
 PHARE RO - accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe
rromi
 Proiectul pentru Învăţământul Rural (PIR) - dezvoltarea învăţământului
românesc în mediul rural
 Proiectul pentru Reabilitarea Infrastructurii Şcolare (PRIS) - reabilitarea,
modernizarea şi mobilarea a 1400 de şcoli din învăţământul preuniversitar
 Sistemul Educaţional Informatizat (SEI) - informatizarea învăţământului
preuniversitar