Sunteți pe pagina 1din 11

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

FISA DE DOCUMENTARE

DEF.- este necesitatea fiinţei umane pentru a fi protejată contra tuturor


agresiunilor interne sau externe, pentru menţinerea integrităţii sale fizice şi
psihice.

INDEPENDENȚA ÎN SATISFACEREA NEVOII DE A EVITA


PERICOLELE

Viaţa oricărui individ poate fi ameninţată la un moment dat de o suferinţă


bruscă, care îl va aduce într-o situaţie critică.
Organismul uman este protejat contra agresiunilor de toate felurile (agenţi
fizici, chimici, microbieni sau din alte motive), pentru că posedă numeroase
medii naturale ca: părul la nivelul orificiilor, secreţiile pielii, ca obstacole de
penetrare a agenţilor externi.

El este capabil să-şi menţină integritatea prin mecanismele naturale de


autoapărare (rezistenta si forta fizica, imunitate, resurse fizice si intelectuale si
de posibilitatea aplicarii masurilor si strategiilor in scop profilactic).

Terminologie

INTEGRITATE = insusirea de a fi integru si incoruptibil; insusirea de a fi sau


de a ramane intact, intreg.

INTEGRITATEA FIZICA include cunoasterea si aplicarea masurilor de


prevenire a accidentelor, a imbolnavirilor, a agresiunilor fizice, chimice,
precum si a agresiunilor umane sau animale.

INTEGRITATEA PSIHICA presupune folosirea metodelor de relaxare,


destindere si control emotional, dar si practicarea unui crez, obicei, religii.

SECURITATE = faptul de a fi la adapost de orice pericol; sentiment de


incredere si de liniste pe care il da cuiva absenta oricarui pericol; protectie,
aparare.
Securitatea sociala implica atat evitarea poluarii fonice, chimice, microbiene,
cat si asigurarea unui mediu salubru, a mediului de siguranta si a protectiei
sociale.

FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ SATISFACEREA NEVOII


FACTORI FIZICI

• vârsta - Persoana adultă are abilitatea de a se proteja.

-Copilul percepe sensul pericolului şi în funcţie de ritmul dezvoltării sale


mintale

-Persoanele în vârstă prezintă diminuarea funcţiilor senzoriale şi motorii şi, în


consecinţă, trebuie să-şi ia măsuri particulare de autoapărare.

• sexul: sexul feminin determina vulnerabilitate si fragilitate;

• mecanismul de autoapărare: individul posedă mecanisme de autoapărare


înnăscute (exemplu: termoreglarea) sau însuşite de-a lungul experienţei sale-
rezistenţa la îmbolnăviri

FACTORI PSIHOLOGICI

- emoţiile şi anxietatea pot provoca la individ utilizarea mecanismelor de


apărare ce permit conservarea integrităţii faţă de agresiuni de ordin psihologic;

- stresul: fiecare stare de stres poate influenţa adaptarea individului la toate


formele de agresiune stimulate de mecanismele de apărare

FACTORI SOCIO – CULTURALI

• salubritatea mediului -un mediu sănătos este esenţial persoanelor pentru un


trai fără pericole in locuinta, la locul de munca, in institutiile pentru copii si
batrani.
Sunt necesare următoarele condiţii:
– temperatura ambiantă 18° – 24° C;
– umiditatea între 30%-60%;
– lumina – nici prea întunecoasă, nici prea luminoasă;
– zgomot – a cărui intensitate să nu depăşească 120 decibeli;
• rolul social - in funcţie de exigenţele locului de muncă şi ale muncii lor,
indivizii trebuie să utilizeze măsuri de protecţie împotriva tuturor pericolelor..
• organizarea socială - Societatea prevede măsuri de prevenire a accidentelor,
a îmbolnăvirilor; menţinerea stării de sănătate
• clima
În funcţie de climă, individul utilizează metode de autoapărare faţă de condiţiile
nefavorabile climatice, în locuinţă sau în locurile colective.
• educaţia
Părinţii informează copilul în ceea ce priveşte măsurile de securitate ce trebuie
luate în lunga perioadă de creştere; şcoala se ocupă de educaţia copiilor, adultul
este obligat să cunoască posibilele pericole pentru a stabili măsurile de
prevenire pe care să le aplice.

MANIFESTĂRI DE INDEPENDENŢĂ în nevoia de a evita pericolele

SECURITATEA FIZICĂ - Măsuri de prevenire a accidentelor; infecţiilor;


bolilor; agresiunilor, agenţilor fizici (mecanici, termici), chimici (arsuri
chimice, intoxicaţii), agresori umani, animale şi autoagresiuni (mutilări, suicid)

SECURITATEA PSIHOLOGICĂ - Stare de linişte a individului care se


simte la adăpost de toate pericolele. Individul poate realiza control liber asupra
mediului înconjurător, metode de destindere, de relaxare şi de control al
emoţiilor

SECURITATEA SOCIO-CULTURALA

Mediu sănătos
– salubritatea mediului;
– calitatea şi umiditatea aerului 30%-60%;
– temperatura ambiantă între 18°-24° C;
– fără poluare fonică, chimică, microbiană;
– mediu de siguranţă;
– măsuri de protecţie socială;
– mediu de siguranta impotriva agresiunilor umane;
– mediu de siguranta consolidate de masurile de protectie sociala;
– mediu de siguranta asigurat de salubritate corespunzatoare;
– locuinţa corespunzătoare limitează accidentele şi îmbolnăvirile;

INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENŢINEREA


INDEPENDENŢEI ÎN NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

1. Pentru menţinerea unui mediu sănătos

– educa pacientul pentru mentinerea unei locuinte corespunzatoare, a unui


mediu adecvat la locul de munca.
Locuinţa ar trebui să asigure o securitate maximă şi să deţină o serie de
caracteristici obligatorii:
– să ofere spaţiu suficient şi corect împărţit (cameră de zi, dormitor, bucătărie,
baie etc.);
– să fie aerisită, dar izolată termic şi uscată (lipsită de igrasie);
– să fie dotată cu apă curentă şi încălzire eficientă;
– să fie izolată fonic;
– să fie curată şi igienizată periodic;
Locul de muncă trebuie să confere aceleaşi condiţii. În cazul în care lucrează
mai multe persoane într-o încăpere, trebuie să existe spaţiu suficient pentru
fiecare persoană.
– educă pacientul pentru evitarea poluării atmosferei cu praf, încărcătură
microbiană prin ştergerea umedă a mobilierului şi aerisirea încăperilor;
– îndepărtează sursele cu miros dezagreabil;
– participă la programe de propagandă şi control, de educaţie a populaţiei
pentru menţinerea unui mediu sănătos, în comunitate, unităţi de învăţământ;

2. Pentru prevenirea accidentelor

– face educaţie pentru prevenirea accidentelor, verifică dacă sunt respectate


normele de securitate a muncii, normele ergonomice în unităţile cu activităţi cu
risc de accidente;
– mobilierul să fie adecvat (exemplu: paturile, scaunele prea înalte pot favoriza
accidente);
– mobilierul să fie astfel aşezat încât să nu devină obstacol pentru locatari;
– să prezinte protecţie la sursele de electricitate sau de gaze (prize, robineţi de
gaze etc.);
– obiectele casabile şi tăioase trebuie aşezate în locuri sigure;
– explorează pericolele reale şi cele potenţiale la locul de muncă şi la domiciliu;
– instituţiile pentru copii şi bătrâni vor fi amenajate astfel încât să respecte în
totalitate regulile de securitate raportate la gradul de risc pe care îl determină
vârsta subiecţilor.

3.Pentru prevenirea infecţiilor

– supraveghează dacă sunt respectate normele de igienă, salubritate, dezinfecţie,


dezinsecţie, deratizare şi circuitele funcţionale;
– asigură implicarea populaţiei în aplicarea programelor pentru menţinerea şi
promovarea sănătăţii;
– supraveghează starea de sănătate a populaţiei şcolare prin controale periodice;
face controale periodice persoanelor cu risc crescut la infecţie;
– organizează – efectuează imunizările obligatorii;

DEPENDENȚĂ ÎN SATISFACEREA NEVOII

Când nevoia de a evita pericolele nu este satisfăcută, pot surveni mai multe
probleme de dependenta :
I.-Vulnerabilitatea Faţă De Pericole.

II.-Atingerea Integrităţii Fizice Sau Psihologice Sau Amândurora.

III.- Anxietatea;

IV.-Durerea Acuta Si Cronica;

V.Stare Depresiva

VI. Pierderea Stimei De Sine

VII. Pierderea Imaginii De Sine

VIII. Pierdere,Separare

IX.Frica

– alterarea integritatii tesuturilor, pielii sau mucoasei bucale;


– risc de infectie, ranire, sufocare sau traumatizare;
– intoleranta la activitate;

I. VULNERABILITATEA FATA DE PERICOLE.

Pericolul fata de infectii, accidente, boli este mare la organismele slabite,


obosite, surmenate.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

– scaderea rezistentei organismului


– stare depresiva
– risc de infectii
– risc de aparitie a fatigabilitatii
– neatentia
– leziuni ale tegumentului
– deshidratarea
– manifestari pulmonare
– surmenaj = slabire fizica excesiva care influenteaza organismul
– fatigabilitate = slabire fizica , lipsa de forta
– acte antisociale (crima , automutilare mergand pana la sinucidere)

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE


Pacientul sa fie in siguranta fara accidente si infectii permanent

Pacientul sa nu fie vulnerabil fata de pericole

– asistenta ia masuri pentru asigurarea conditiilor de mediu


– asigura pozitia fiziologica si transportul adecvat starii generale a
pacientului( in siguranta)
– amplaseaza pacientul in salon , in functie de starea sa , afectiune si
receptivitatea lui
– ia masuri de prevenire a transmiterii infectiilor
– alege procedurile de investigatie si tratament cu risc minim de infectie
– aplica masuri de profilaxie nespecifica si specifica
– informeaza si lamureste pacientul asupra necesitatii respectarii masurilor de
protectie impotriva accidentelor;
– asigura o dieta adecvata, cu surplus de legume si fructe pentru cresterea
rezistentei organismului
– participa la examinarea bolnavului
– administreaza medicatia prescrisa de medic si urmareste efectul acesteia

Paccientul sa fie echilibrat psihic cat mai curand

– favorizeaza adaptarea pacientului la conditiile de spital


– comunica cu pacientul si-l lamureste asupra starii sale
– raspunde la intrebarile pacientului si faciliteaza mentinerea increderii in
echipa de ingrijire;
– asigura intimitatea pacientului;
– incurajeaza pacientul sa-si exprime sentimentele, ideile, necesitatile;
– invata pacientul tehnici de relaxare ;
– creaza conditii de lecturare , activitati, etc;
– asigura legatura pacientului cu familia;
– supravegheaza pacientul si urmareste efectul terapiei;
– administreaza medicatia prescrisa de medic si urmareste efectul acesteia.
– participa la reintegrarea pacientului in societate.

II. ATINGEREA INTEGRITĂŢII FIZICE SAU PSIHOLOGICE SAU


AMÂNDURORA

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

– semnele inflamaţiei
– durere
– roşeaţă locala a regiunii respective
– tumefacţie
– limitarea mişcării segmentului afectat
– căldură locală

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE:

– evalueaza gradul de afectare fizica


– asigura mediu securizant si de protectie
– asigura o pozitie fiziologica in pat
– mobilizeaza pacientul si-i asigura transportul
– supravegheaza starea generala
– respecta masurile de asepsie/ antisepsie
– efectueaza pansamentul plagii
– ajuta si suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor organismului
– determina pacientul sa participe la luarea deciziilor privind ingrijirile
– administreaza tratamentul medicamentos , la indicatia medicului
– Asigura si mentine un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala a
pacientului
– aplica tehnici de psihoterapie adecvata
– foloseste metode de relaxare pasiva (masaj , muzica)
– incurajeaza pacientul sa comunice cu cei din jur , sa-si exprime emotiile ,
nevoile, frica , opiniile
– raspunde la intrebarile pacientului si faciliteaza mentinerea increderii in
echipa de ingrijire
– asigura legatura pacientului cu familia
– invata pacientul sa foloseasca mijloacele de autoaparare

Principalele CAUZE de ordin psihic pentru expunerea la pericole sunt:


– emoţiile, anxietatea, teama, stresul, depresiile, singurătatea, pierderea
speranţelor; depresie, pierderea iniţiativei;

– TULBURĂRI INTELECTUALE:– amnezie, lipsa perseverenţei; scăderea


puterii de înţelegere, scăderea capacităţii de judecată;

– TULBURĂRI PSIHO-MOTORII: – agitaţie, apatie, confuzie, refuz la orice


ofertă, stări delirante

ALTE TULBURĂRI PSIHICE:

– AGNOZIA- incapacitatea de a recunoaşte corect obiectele

– APRAXIA - incapacitatea de a executa corect gesturile


– TULBURĂRI DE SCHEMĂ CORPORALĂ – neglijarea membrelor
paralizate; pierderea personalitatii

– TULBURĂRI DE COMPORTAMENT (agresiv faţă de cei din jur);


pacientul refuză orice colaborare, devine negativist

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

– AGRESIVITATE; AGITATIE; NELINISTE; NEINCREDERE; FRICA;


IDEI DE SUICID.

INTERVENŢII ALE ASISTENTEI MEDICALE

– îndepărtăm obiectele traumatizante din jurul pacientului cu agitaţie psiho-


motorie
– pentru a evita rănirea pacientului în caz de crize convulsive îl scoatem din
mediul periculos
– combatem starea confuzională şi dezorientarea pacientului şi asigurăm
supraveghere permanentă
– asigurăm în caz de necesitate accesibilitatea pacientului la baston, carje, cadru
de mers, fotoliu rulant
– administrăm personal medicaţia orală pentru a evita confuzia, erorile,
– efectuăm administrarea parenterală a medicamentelor respectând
riguros dozele prescrise, modul, orarul de administrare, normele de sterilizare şi
asepsie
– efectuăm perfuziile, transfuziile, sondajele, clismele cu un grad înalt de
profesionalism şi supraveghem pacientul pentru eventualele reacţii post-
intervenţie
– pregătim fizic şi psihic pacientul pentru orice intervenţie şi tratament
– instituim toate măsurile necesare pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale;
-respectăm dorinţele şi intimitatea pacientului
-evităm comportamentul distant, agresiv verbal şi de tragere la răspundere a
pacientului în cazul eventualelor reţineri ale acestuia în faţa manoperelor de
recoltare, repartizare în salon, distribuirea mesei, feluri de mâncare, tratament
şi investigaţii
-instaurăm un climat de încredere şi speranţă în terapia medicală şi personal;
-diminuăm stările emoţionale şi sentimentele de teamă, nelinişte
-încurajăm vizitele familiei şi prietenilor ce pot asigura un suport moral
-interzicem stările conflictuale între pacient şi rude
-reducem stresul şi anxietatea pacientului prin informaţii
-satisfacem preocupările intelectuale ale pacientului
-stimulăm interesul intelectual al pacientului
-educăm pacientul prin psihoterapie adecvată
-supraveghem atent comportamentul pacientului; la indicaţia medicului
administrăm sedative, tranchilizante, hipnotice, etc.
– educăm pacientul şi familia pentru: înlăturarea sentimentului de dependenţă
pentru îngrijire;înlăturarea sentimentelor de devalorizare şi neputinţă
-redarea speranţei în recuperare şi însănătoşire
-înlăturarea factorilor de stres şi a afectării imaginii de sine
-respectarea regimului alimentar, terapeutic şi de viaţa impus de afecţiune
-acceptarea bolii şi adaptarea pentru precauţiile de izolare
-evitarea izolării şi singurătăţii
-planificarea de activităţi de rutină şi recreative
-continuarea activităţilor sociale sau profesionale
-reintegrare socială şi profesională conform stării de sănătate şi posibilitate
fizico-psihică
-depunerea eforturilor fizice în mod gradat, treptat cu autoevaluare pentru
capacitate şi rezistenţă
-în cazul afecţiunilor cronice explicăm pacientului şi familiei cu răbdare,
competentă că este vorba de o afecţiune în care poate avea o activitate
îndelungată şi o viaţă relativ normală = ergoterapie şi reinserţie socială.

III. ALTE DIAGNOSTICE DE INGRIJIRE LEGATE DE PERTURBARE


ÎN NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Din lista de diagnostice de ingrijire elaborata de ANADI, semnificative sunt


urmatoarele:

– anxietate
– teama
– alterarea imaginii corporale
– alterarea stimei de sine
– alterarea integritatii tesuturilor, pielii sau mucoasei bucale
– risc de infectie, ranire, sufocare sau traumatizare
– intoleranta la activitate.

IV.ANXIETATEA

- este o stare patologică de neliniște, de teamă din cauza durerii,


traumatismului, surmenajului/pierderii, stresului/esecului/insuficientelor
cunostine.

Frica si anxietatea reprezinta reactii afective la un pericol potential sau actual

Persoanei ii este frica de durere, frica de a-si pierde controlul, frica de


interventii chirurgicale.
Anxietatea este relatata la cateva situatii si nu este intotdeauna asociata cu o
amenintare specifica.

In general, anxietatea reprezinta o reactie mai primitiva la o amenintare. De


exemplu, un copil poate reactiona la un pericol intr-o maniera mai degraba de
anxietate decat de frica.

Anxietatea are loc cand o amenintare este perceputa, dar persoana nu poate
intelege sau identifica sursa.

Invers, frica este reactia la o amenintare clara, identificata.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

– tensiune musculara; dureri musculare


– cefalee ; oboseala
– iritabilitate; depresie
– palpitatiile
– incapacitate de concentrare
– diaree
– dureri toracice
– uscaciunea gurii
– transpiratii excesive
– insomnie; senzatie de sufocare , de lipsa de aer
– pierderea impulsului sexual.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE:

– asigura un mediu securizant si de protectie;


– evalueaza gradul de afectare si identifica factorii stresori;
– identifica sursa de dificultate si incearca, impreuna cu pacientul, sa o
indeparteze;
– supravegheaza starea generala si comportamentul;
– participa la examinarea bolnavului;
– administreaza medicatia prescrisa; (vitamine);
– comunica cu pacientul si il lamureste asupra starii sale;
– raspunde la intrebarile pacientului;
– faciliteaza mentinerea increderii in echipa de ingrijire;
– incurajeaza pacientul sa-si exprime sentimentele;
– stabileste impreuna cu pacientul activitati care sa-i redea sentimentul utilitatii
si increderea in convingerile personale;
– supravegheaza pacientul si urmareste efectul terapiei;
– faciliteaza legatura cu persoanele apropiate;
– pregateste pacientul pentru toate tehnicile de investigatii si tratament;
– administreaza medicatia prescrisa.

S-ar putea să vă placă și