Sunteți pe pagina 1din 23

Capitolul 4

INIŢIEREA PROIECTELOR
Obiectivele urmărite:
Cunoaşterea fazelor procesului de iniţiere a unui proiect.
Identificarea purtătorilor de interese (stakeholders) într-un proiect.
Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor folosite în generarea ideii de proiect.
Înţelegerea condiţiilor în care o problemă identificată devine proiect.
Cunoaşterea elementelor matricei cadru logic utilizată în iniţierea proiectelor.
Explicarea modul de completare a matricei cadru logic.
Cunoaşterea structurii unui studiu de fezabilitate.
Înţelegerea modului de calcul a indicatorilor dinamici utilizaţi în analiza
fezabilităţii proiectelor.
Cunoaşterea şi interpretarea indicatorilor metodologiilor B.I.R.D, B.E.R.D şi
O.N.U.D.I.
Identificarea obstacolelor în constituirea unei echipe eficiente.
Cunoaşterea elementelor sructurale ale unui proiect tehnic şi ale unui plan de
afaceri.
Analiza mediului extern Analiza mediului intern

Identificarea nevoii de proiect

Stabilirea parametrilor iniţiali ai proiectului

Analiza pre/fezabilităţii proiectului

Alcătuirea echipei de proiect

Elaborarea propunerii de proiect

Evaluarea ex-ante

Figura 4.1- Fazele iniţierii unui proiect.


4.1. Identificarea nevoii de proiect

 Procesul de iniţiere presupune analize aprofundate


ale mediului extern şi ale potenţialului intern al
organizaţiei în scopul identificării problemelor
critice pentru activitatea iniţiatorului.
 Esenţială pentru decidenţi, în această etapă, este
realizarea unei analize SWOT (SWOT Analysis)
ce presupune analiza mediului intern al
organizaţiei pentru identificarea punctelor tari (S) şi
a punctelor slabe (W), dar şi analiza mediului
extern pentru identificarea oportunităţilor (O) şi
ameninţărilor (T).
 Analiza mediului extern presupune analiza
factorilor externi (tehnologici, economici, socio-
politici şi culturali), analiza mediului concurenţial şi
analiza aşteptărilor deţinătorilor de interese.
 Analiza potenţialului intern presupune analiza
potenţialului tehnico-material, analiza potenţialului
uman, analiza performanţelor financiare ale firmei,
analiza culturii organizaţionale şi analiza sistemului
de management.
Dintre aceste tipuri de analize o atenţie deosebită
trebuie acordată analizei aşteptărilor deţinătorilor de
interese. Deţinătorii de interese sunt cei de care
depinde succesul sau eşecul unui proiect şi pot fi:
 managerul de proiect - persoana responsabilă de
derularea proiectului;
 beneficiarul - individul, compartimentul sau organizaţia
care va folosi rezultatul proiectului;
 executantul proiectului, organizaţia ai cărei angajaţi
sunt implicaţi nemijlocit în realizarea proiectului;
 finanţatorul(sponsorul)- individul sau organizaţia care
asigură resursele financiare necesare proiectului;
 alte persoane sau organizaţii interesate de proiect.
 Alte metode şi tehnici de management
folosite în generarea ideii de proiect sunt:
 interviurile cu experţii şi discuţiile cu purtătorii de
interes;
 şedinţele de brainstorming;
 benchmarking-ul;
 diagrama Ishikawa şi harta proceselor;
 studiile de oportunitate şi studiile suport (de piaţă,
mediu etc);
 sondajele statistice şi anchetele pe bază de
chestionar;
 matricea cadru logic.
 Pentru ca problema identificată să devină
proiect este necesar ca aceasta să
îndeplinească următoarele condiţii:
 să corespundă misiunii organizaţiei promotoare
şi/sau a finanţatorului;
 să integreze interesele părţilor implicate în derulare;
 să genereze un rezultat unic inovator;
 să poată fi transpusă în obiective motivatoare;
 să fie soluţionată printr-o succesiune logică de
activităţi;
 să se rezolve cu resurse materiale, financiare şi
umane limitate;
 să se finalizeze într-o perioadă de timp clar definită.
Stabilirea parametrilor iniţiali
ai proiectului
 Abordarea prin cadru logic (Logical Framework
Approach - LFA) - recomandată de Uniunea
Europeană pentru proiectele cu finanţare
nerambursabilă P
 Prin intermediul matricei cadru logic, obiectivele
proiectelor cu finanţare nerambursabilă sunt
structurate logic şi furnizează, totodată, mijloace
de verificare a logicii interne a planurilor de proiect.
 Matricea cadru logic evidenţiază, de asemenea,
modul cum va fi monitorizat proiectul, descrie
riscurile şi modul de gestionare a acestora.
Logica Indicatori Surse de IPOTEZE
intervenţiei obiectivi verificare

Obiective
generale

Scopul
proiectului

Rezultate

Activităţi Resurse Costuri

Evaluarea
ex-ante

Figura 4.2. Matricea cadru


logic
a) Logica intervenţiei apare în prima coloană a
matricei şi se referă la elementele strategiei pe
care se bazează proiectul:

 Obiectivele generale ale programului - acele obiective la


realizarea cărora rezultatele proiectului contribuie, pe
termen lung. Un singur proiect nu poate realiza toate
aceste obiective, pentru atingerea lor fiind necesară
implementarea altor proiecte.
 Scopul proiectului sau obiectivul general concret care va
fi atins, în mod direct, prin implementarea acestuia.
Fiecare proiect poate avea un singur scop concret a cărui
realizare va duce la rezolvarea problemei, care a stat la
baza iniţierii proiectului.
 Rezultate - „produsele” activităţilor desfăşurate în cadrul
proiectului, care se produc prin implementarea acestuia.
 Activităţi - acţiunile care trebuie întreprinse pentru
obţinerea rezultatelor.
b) Indicatorii obiectivi de verificare
trebuie să fie“SMART”:
 Specifici - furnizează informaţii despre
caracteristicile specifice unui anumit obiectiv.
 Măsurabili - prezintă aspecte cantitative şi
calitative ale unui obiectiv care pot fi măsurate.
 Accesibili - posibil de identificat la un cost
acceptabil, pentru a fi folositi la verificarea stadiului
atingerii unui obiectiv.
 Relevanţi - sunt semnificativi pentru obiectivul
măsurat în contextual proiectului sau programului.
 Temporar limitaţi - fac referire la un anumit interval
de timp, bine precizat, privind stadiul atingerii
 c) Sursele de verificare specifică furnizorii de
informaţii despre îndeplinirea obiectivelor generale,
scopului şi rezultatelor, dar şi sub ce formă pot fi
găsite acestea.
 d) Ipotezele/riscurile pentru fiecare nivel al cadrului
logic, succesul unui proiect depinzând nu numai de
intervenţiile interne, ci şi de riscurile externe.
 Pentru identificarea clară a parametrilor iniţiali ai
proiectului, completarea coloanelor şi a rândurilor
matricei cadru logic se face într-o ordine logică. În
primul rând, se completează, de sus în jos, prima
coloană stabilindu-se astfel sistemul de obiective şi
activităţile proiectului. În continuare, sunt determinate
ipotezele (coloana a patra), de jos în sus, începând cu
condiţiile preliminare. În final, pornind din ultimul rând
pe direcţia orizontală, se completează rubricile goale,
definind indicatorii şi sursele acestora.
Analiza pre/fezabilităţii
proiectului.
Cuprinsul unui studiu de fezabilitate trebuie să conţină:
 scopul şi obiectivele studiului;
 datele generale de identificare a agentului economic;
 scurt istoric;
 prezentarea obiectului de activitate;
 prezentarea situaţiei juridice şi a capitalului social;
 analiza pieţei şi concurenţei;
 analiza potenţialului tehnic şi uman al organizaţiei;
 analiza managementului;
 analiza rezultatelor economico-financiare;
 descrierea proiectului de investiţii şi a planului de finanţare;
 analiza fezabilităţii economice şi financiare a proiectului;
 analiza de senzitivitate a variantei alese şi analiza riscurilor;
 concluziile studiului de fezabilitate.
Indicatori folosiţi în analiza economică şi
financiară a fezabilităţii proiectelor.

 În funcţie de influenţa factorului timp, indicatorii utilizaţi în


analiza economică şi financiară a proiectelor de investiţii
pot fi clasificaţi în indicatori statici şi indicatori dinamici
(actualizaţi).
 Transformarea indicatorilor statici în indicatori actualizaţi în
funcţie de o rată a eficienţei investiţiei (coeficient de
actualizare) „a” , într-o perioadă de timp „h” se face
folosind:
 Factorul de fructificare (1+a)h pentru echivalarea, în prezent, a
unor sume investite în trecut sau, în viitor, a unor sume investite
în prezent. Pentru exemplificare se notează cu y = x(1+a)h suma
totală acumulată peste ”h” ani din „x”lei investiţi în prezent.
 Factorul de actualizare 1/(1+a)h pentru echivalarea, în prezent, a
unor sume ce vor fi cheltuite sau investite în viitor.
Indicatori metodologiilor
B.I.R.D, B.E.R.D şi O.N.U.D.I
 Veniturile brute(V).
 Cheltuielile totale(Ct).
 Cash flow – ul(CF).
 Raportul venituri-costuri actualizate(VCA)
 Venitul net actualizat (VNA)
 Rata internă de rentabilitate(RIR)
 Cursul de revenire net actualizat(CRNA)
 Pragul de rentabilitate(PR)
Alcătuirea echipei de proiect
 Obstacole în calea constituirii unei echipe eficiente sunt:
 Păreri, priorităţi, interese şi judecăţi diferite referitoare la
membrii echipei.
 Conflicte de roluri.
 Obiective/rezultate neclare ale proiectului.
 Medii dinamice.
 Competiţie în legătură cu conducerea echipei.
 Lipsa de definire şi de structură a echipei.
 Selecţie ineficientă a personalului implicat în proiect.
 Lipsa de credibilitate a liderului de proiect.
 Lipsa implicării a unui membru al echipei.
 Probleme de comunicare.
 Lipsa sprijinului cadrelor superioare de conducere.
Descrierea propunerii de proiect

În afara studiilor de prefezabilitate şi de


fezabilitate evaluarea ex-ante a proiectelor se
face şi pe baza altor documente de descriere a
propunerii de proiect precum:
 proiectul tehnic,
 caietele de sarcini
 planurile de afaceri.
Conţinutul - cadru al proiectului
tehnic este următorul:
A. Părţile scrise ce cuprind:
 1. Date generale (denumirea obiectivului de investiţii, amplasamentul,
titularul investiţiei, beneficiarul investiţiei, elaboratorul proiectului.
 2. Descrierea generală a lucrărilor şi memoriile tehnice de specialitate.
 3. Listele cu cantităţile de lucrări, ce conţin toate elementele
necesare cuantificării valorice a lucrărilor:
    a) centralizatorul cheltuielilor, pe obiectiv;
    b) centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte ;
    c) listele cu cantităţile de lucrări pe categorii de lucrări ;
    d) listele cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv
dotări ;
    e) fişele tehnice ale utilajelor şi echipamentelor tehnologice ;
 f)listele cu cantităţi de lucrări pentru construcţii provizorii (organizare
de şantier) .
 4. Graficul general de realizare a investiţiei .
B. Părţile desenate
Caietele de sarcini detaliază elemente tehnice
cuprinse în planuri şi dă informaţii,
complementare acestora, precum:

 breviare de calcul al dimensiunilor, ce reprezintă


documentele justificative pentru dimensionarea
elementelor de construcţii şi de instalaţii şi se elaborează
pentru fiecare element de construcţie;
 normele de consum de materiale sau muncă vie;
 proprietăţile fizico-chimice şi de design ale materialelor
sau lucrărilor;
 lucrările pregătitoare;
 descrierea execuţiei lucrărilor;
 ordinea de execuţie a operaţiilor;
 standardele de calitate ce trebuie respectate;
 condiţiile de recepţie, măsurători, modalităţi de decontare
etc.
 Planul de afaceri constituie documentul care
sintetizează rezultatele activităţilor de cercetare,
concepere şi dezvoltare a unor proiecte privind
crearea unei noi întreprinderi, a unui nou produs
şi/sau a unui nou serviciu. El reprezintă o
schemă de acţiune construită logic şi presupune
o gândire de perspectivă asupra afacerii
respective. Pornind de la obiectivele stabilite,
planul de afaceri cuprinde toate etapele şi
resursele de care întreprinzătorul are nevoie
pentru a le realiza într-o perioadă de timp
determinată .
Elementele de structură ale unui
plan de afaceri:
 I. Sinteza planului de afaceri (3-5 pagini) în care se va face referire la conceptul
afacerii, situaţia curentă, factorii cheie ai succesului şi nevoile financiare şi perspectivele
de dezvoltare a afacerii.
 II. Prezentarea generală a firmei/afacerii va conţine informaţii despre datele de
identificare, forma juridică, istoricul firmei, obiectul de activitate, specificul activităţii
desfăşurate, capitalul social şi structura acţionariatului, misiune şi obiective strategice.
Dacă planul de afaceri se referă la o afacere nouă pentru investitori, aceasta va fi
descrisă şi cu referire la fondatori, parteneri, eventuali investitori, sedii, active, pasive etc.
 III. Descrierea gamelor de produse şi servicii, a domeniilor de activitate strategică cu
precizarea stadiului ciclului de viaţă în care se află acestea şi modalităţile strategice de
acţiune specifice.
 IV. Prezentarea echipei manageriale, a structurii organizatorice şi a resurselor
umane cu referire la relaţiile, atribuţiile, responsabilităţile conducerii, necesarul de
personal, relaţiile organizatorice, modalităţile de motivare a personalului etc.
 V. Analiza pieţei şi concurenţei, în care se va face referire la pieţele ţintă, segmentele
pieţei, caracteristicile, nevoile şi deciziile de cumpărare ale clienţilor, principalii
concurenţi şi furnizorii, natura concurenţei, potenţialii clienţi, oportunităţile şi ameninţările
din mediu, strategia de marketing şi modalităţile de obţinerea avantajului competitiv.
 VI. Planul financiar, care va conţine informaţii despre situaţiile financiare trecute şi
actuale, situaţiile financiare prognozate pentru activitatea care se va desfăşura(bilanţ,
cont de rezultate, tablou de cash-flow), analiza pragului de rentabilitate, şi a altor
indicatori din care să rezulte că firma va fi profitabilă li îşi va achita, la termen datoriile.
Cererea de finanţare este un document solicitat de autorităţile de
management sau organismele intermediare pentru evaluarea

propunerilor de proiecte finanţate din instrumentele structurale.

Informaţiile cuprinse în cererile de finanţare se referă la:


 - capacitatea instituţională şi eligibilitatea solicitantului şi a
partenerilor;
 - justificarea necesităţii implementării proiectului
(încadrarea proiectului în obiectivele şi principiile
documentelor de programare)
 - scopul sau obiectivul general al proiectului;

 - obiectivele orizontale;

 - rezultatele anticipate;

 - descrierea activităţilor proiectului şi a succesiunii lor;


 - sustenabilitatea proiectului şi egalitatea de şanse;
 - graficul activităţilor proiectului;
 - date financiare;
 - indicatori de măsurare a performanţelor
proiectului;
 - grupul ţintă;
 - finanţări anterioare;
 - alte informaţii relevante.