LTR “ION CREANGĂ”

Lucrarea finală la
Matematică

Elevul clasei XI-B, profil REAL: CEBAN SERGHEI

Profesor: SPÎNU LUDMILA
 TRANSLAȚIA
Defibiție: Două semidrepte cu aceeaşi dreaptă suport se numesc semidrepte la fel orientate (sau coorientate), dacă
intersecţia lor este o semidreaptă, respectiv semidrepte opus orientate, dacă intersecţia lor nu este o semidreaptă.
EXEMPLE: Dacă aceste semidrepte sînt situate în acelaşi semiplan, atunci ele se numesc semidrepte la fel orientate (fig.
10.11 a)), iar dacă sînt situate în semiplane diferite – semidrepte opus orientate (fig. 10.11 b)).

Definiţie. Se numeşte translaţie a spaţiului determinată de

perechea ordonată de puncte distincte (A, A′) transformarea
spaţiului care aplică fiecare punct M al spaţiului pe punctul M ′,
astfel încît [MM ′ ↑↑[AA′ şi MM ′ = AA′ (fig. 10.12).
Transformarea de asemănare.
Omotetia
Definiţie. Fie k un număr real pozitiv. Se numeşte
transformare de asemănare de coeficient k (sau
asemănare de coeficient k) a spaţiului aplicaţia spaţiului
în el însuşi care pentru orice două puncte A, B şi imaginile
lor respective A′, B′ satisface condiţia A′B′ = kAB.
Observăm că orice izometrie este o asemănare de
coeficient k =1.
Două figuri se numesc figuri omotetice dacă există o
omotetie a spaţiului care aplică una dintre aceste figuri
pe cealaltă.
TEOREMĂ. 1) COMPUNEREA A DOUĂ ASEMĂNĂRI DE
COEFICIENŢI 1 K ŞI 2 K ESTE O ASEMĂNARE DE COEFICIENT . 1 2
K K 2) TRANSFORMAREA INVERSĂ ASEMĂNĂRII DE COEFICIENT
K ESTE O ASEMĂNARE DE COEFICIENT 1/ K.
DEFINIŢIE. FIE O UN PUNCT AL SPAŢIULUI ŞI K UN NUMĂR REAL
NENUL. SE NUMEŞTE OMOTETIE DE CENTRU O ŞI DE COEFICIENT
K APLICAŢIA SPAŢIULUI ÎN EL ÎNSUŞI CARE SATISFACE
CONDIŢIILE: 1. PUNCTUL O SE APLICĂ PE EL ÎNSUŞI. 2. DACĂ M ≠
O ŞI M ′ ESTE IMAGINEA LUI M, ATUNCI PUNCTELE O, M ŞI M ′
SÎNT COLINIARE. PUNCTUL O ESTE EXTERIOR SEGMENTULUI MM
′ PENTRU K > 0 ŞI INTERIOR ACESTUI SEGMENT PENTRU K < 0. 3.
PENTRU ORICE PUNCT M AL SPAŢIULUI ŞI IMAGINEA SA M ′ ARE
LOC EGALITATEA OM ′ = | K | OM (FIG. 10.14).
Rotaţia în jurul unei drepte (rotaţia
axială)
DEFINIȚIE. Rotația sau mișcarea de rotație este mișcarea DEFINIŢIE. O FIGURĂ SE NUMEŞTE FIGURĂ DE
circulară a unui obiect în jurul unui centru (sau punct) de ROTAŢIE DACĂ EXISTĂ O DREAPTĂ, ASTFEL
rotație sau axă de rotație, în cazul corpurilor
tridimensionale. ÎNCÎT ORICE ROTAŢIE ÎN JURUL ACESTEI
DREPTE APLICĂ FIGURA PE EA ÎNSĂŞI. O
Se consideră că direcţia rotaţiei (în planul α) de la punctul ASTFEL DE DREAPTĂ SE NUMEŞTE AXĂ A
A la punctul A′ este aceeaşi pentru toate punctele A dacă
privim într-un sens al dreptei l (fig. 10.16). Dreapta l se
FIGURII.
numeşte axă de rotaţie, iar unghiul ϕ – unghi de rotaţie.
DE EXEMPLU, CERCUL, DISCUL, SFERA,
CILINDRUL, CONUL SÎNT FIGURI DE ROTAŢIE