Sunteți pe pagina 1din 11

‘Ò  Ò


   ‘
‘
Asocierea făcută de filozofii Greciei Antice  aceea dintre Elementele
Primordiale corpurile geometrice regulate şi stări ale Substanţei - nu diferă
cu mult de ceea ce fizica corpului solid ne oferă astăzi É 1) pământ - cub -
stare solidă÷ 2) apă - icosaedru - stare lichidă÷ 3) aer - octaedru - starea
gazoasă÷ 4) foc - tetraedru - starea de plasmă ÷ 5) eter ( quintesenţia) ±
- dodecaedru - starea de cristal lichid
Starea cristalină este caracterizată printr -o structură internă constituită
după reguli care asigură ordine şi repetiţie în trei dimensiuni şi în spaţii mari 
Ordinea internă pe distanţe mari conduce la o formă exterioară perfectă a
cristalelor÷ în condiţii mai speciale de sinteză ele primesc forme de poliedre 
Stare cristalină ( ordonată ) asigură mai multă stabilitate ÷ ordinea la
distanţe mari în distribuţia particulelor într -o structură cristalină este şi cauza
simetriei spaţiale ( macrosimetria) şi a simetriei interne a cristalului
(microsimetria )
Structura unui cristal poate fi generată dacă un element de bază este
repetat după cele trei direcţii în spaţiu  element numit celula elementară ÷
această repetiţie conduce la constituirea unei reţele cristaline 
Tipurile de reţele cristaline pot fi numite pe baza op eraţiilor de simetrie
care pot fi executate asupra celulei de bază ± noţiune asociată cu aceea de
poliedru regulat (cristalele sunt reprezentanţii Solidelor) 
În matematică  conceptul de simetrie este studiat cu ajutorul noţiunii de
grupÉ fiecare poliedru are asociat un grup de simetrie  care în ansamblu
cuprinde toate transformările care lasă poliedrul invariant  Numărul de
simetrii ale poliedrului determină ordinul grupului de simetrie 
ã  
   include numai rotaţiile iar V  



include şi reflexiile Grupurile de simetrie pentru Solidele Platon sunt
cunoscute sub numele de grupuri poliedrice  Aceste corpuri au un înalt grad
de simetrie‘şi face posibilă ca interpretarea  din acest punct de vedere  să
fie făcută în multe moduri Foarte importante sunt vârfurile É vârful determină
modul de acţiune al grupului de simetrie în combinaţie cu feţele şi muchiile 
Se zice că grupul de simetrie este tranzitiv pentru vârfuri  muchii şi feţe
Este o altă manieră de a defini reg ularitatea unui poliedru É un poliedru este
regulat dacă are uniforme (egale cu ele însele) ‘vârfurile muchiile şi feţele
Există doar trei grupuri de simetrie asociate cu Solidele Platonice  şi nu
cinci deoarece grupul de simetrie al unui poliedru coinci de cu grupul de
simetrie al poliedrului dual cu el iar tetraedrul este autodual ÷ acestea sunt
uşor de observat când se construiesc poliedrele duale 

‘
‘
•ele trei grupuri de poliedre sunt É a) grupul tetraedral T ÷ b) grupul
octaedral O ( care este şi grupul d e simetrie al cubului)÷ c) grupul icosaedral ¬‘
( care este şi grupul de simetrie al dodecaedrului) 
Ordinele grupurilor proprii ( rotaţii pure) sunt 12  24 şi 60 ( dublul numărului
laturilor)÷pentru grupurile totale numerele se dublează încă É 24 48 şi 120

•itat din lucrarea prezentată la adresa de mai jos, la pagina 11


http://library.utm.md/lucrari/Tipografia/Samusi/007_039_•apitolul_I_DS.pdf
( 
   
 pun în evidenţă corpul Elementele simetriei
poliedrelor sunt É centrul de simetrie ( de inversiune ) planul de simetrie
( plan de oglindire) şi axele de simetrie ( rotaţie ÷ rotaţie cu inversiune)
•
   
 este un punct imaginar din interiorul poliedrului É o
dreaptă care trece prin elîn ambele părţi  uneşte puncte echivalente
•entrul de simetrie este prototipul punctului de oglindire 
¸  
 ( plan de oglindire ) este planul care prin operaţia de
reflexie sau de oglindire  împarte poliedrul în două părţi egale şi identice 
situate una faţă de alta ca obiect şi imagine (reflexie) în oglindă 
Planul de simetrie este determinat dacă intersectăm poliedrul cu un plan
imaginar care trece prin centrul său 
B    
 de rotaţie este axa în jurul căreia prin rotaţie de un
anumit unghi poliedrul se autoîmbină sau revine la poziţia sa iniţială 
Rotaţia în jurul unei axe este determinată de măsura unghiului de rotaţie 
Un poliedru se autoîmbină ( cade în el însuşi ) numai pentru anumite măsuri
ale unghiului de rotaţie ÷ poliedrul revine la poziţia iniţială în urma unei rotaţii
totale ( 360 0) Măsura unghiului induce gradul axei  Gradul axei se notează
prin cifreÉ 3600 É 1 ( axa de gradul 1 ± rotaţie totală) 3600 É2 ( axă de gradul
doi - rotaţie de unghi plin)  3600 ɑ3 (axă de gradul trei - rotaţie de unghi 120 0)

Pentru axa ce trece‘ prin centrele bazelor un cilindru


circular drept se ‘autoîmbină pentru oricare măsură a
unghiului de rotaţie ‘
‘
Faţă de axa ce trece‘ prin centrele a două feţe opuse 
un cub se autoîmbin㠑 numai pentru anumite măsuri ale
unghiului de rotaţie É ‘90  1800 2700 3600
0

Poziţia iniţială ( aceea


‘ în care este dat cubul ) se
consideră a fi reper‘
‘

‘

S  ‘Ò        
‘
Simetria prin rotaţie mai este denumită invarianţă prin rotaţie sau
izotropie É un sistem fizic nu este transformat de o rotaţie ÷ această proprietate
se aplică în matematică unui obiect geometric şi nu numai 
Exemple ɑ
1) Ò  este un exemplu perfect ± din
‘
acest punct de vedere É este cel mai simetric
‘
obiect din spaţiul euclidian  Putem realiza
‘
rotaţii în jurul oricărei axe ce trece prin
‘
centrul sferei măsura unghiului de rotaţie
‘
Ƒ poate fi oarecare în final se ajunge la
acelaşi rezultat É matematic sfera rămâne
neschimbată Sfera are oricât de multe axe
de rotaţie

2) ‘este mai puţin simetric É are 13 axe de simetrie prin rotaţie


 ) când axa de simetrie trece prin centrele a dou ă feţe opuse din cub
Sunt trei astfel de situaţii ɑO1 ± O2÷ O3 ± O4 şi O5 ± O6
Dacă efectuăm o rotaţie de un unghi cu

măsura Y  atunci cubul cade în el
A
 O1
D
însuşi÷ de exemplu É punctul A ocupă locul

    punctului xpunctul D I ocupă locul punctului


x ‘
O3 O6
O4 •4
O5 O AIetc. După a patra rotaţie de acest fel
•‘4• A
I cubul cade în poziţia iniţială  O astfel de axă
<

x
I
 O2
•
I
DI
este de ordinul 4 şi se notează cu • 4
Faţă de o astfel de axă punctele cubului au
•4 simetrice şi prin simetria de translaţie 
‘
‘
) când axa de simetrie uneşte mijlocul a două muchii opuse 
Sunt şase astfel de situaţii É
 
A B ¦ ¦ C I I ÷ BC ¦¦ I I
÷
D op I I op I I
M1 •D ¦ ¦ A x ÷ AD ¦ ¦ x• ÷
x

O
‘
 I


I
¦ CC ÷ BB ¦ I

¦ I
÷
Dacă efectuăm două rotaţii de un unghi cu
•2 măsura Y 180 0  atunci cubul cade în poziţia
I
A

x
I
  •
I
M2
D
I
iniţială O astfel de axă este de ordinul 2 şi
se notează cu •2
•2 •2 Faţă de o astfel de axă punctele cubului au
simetrice şi prin simetria de translaţie
‘

‘

p) când axa de simetrie uneşte două vârfuri opuse în cub 

op
Sunt patru astfel de situaţii ɑ A ¦¦ •I ÷
A

D B ¦ ¦ I
÷ C ¦ ¦ I
÷ ¦ ¦ BI ÷
x ‘ Dacă efectuăm două rotaţii de un unghi cu

Măsura Y  atunci cubul cade în poziţia
Ƒ iniţială O astfel de axă este de ordinul 2 şi
I
se notează cu • 2
D
I Faţă de o astfel de axă punctele cubului nu
A
au simetrice prin simetria de translaţ ie
I
x
I • ‘

¡) În cub diagonalele feţelor sunt opuse două câte două ÷ există şase
astfel de posibilităţi În figura alăturată sunt puse în evidenţă
‘ două din cele şase plane  Se numesc
plane de reflexie sau plane diagonale 
‘ Efectuăm o rotaţie de unghi plin combinată
cu o simetrie de centru O
Diagonalele feţelor unui cub sunt două câte
două paralele÷ cele douăsprezece muchii
determină şase plane care la rândul lor
determină şase secţiuni diagonale în cub 
Un astfel de plan se notează cu ½d 
În desenul alăturat sunt puse în
evidenţă cele trei plane mediane ale unui
cub÷ sunt tot plane de reflexie  Efectuăm o
rotaţie de unghi plin combinată cu o simetrie
de centru O
Un astfel de plan se notează cu ½h 
Schiţă recapitulativă pentru simetria cubului ɑ

- 3 axe de rotaţie de ordinul 4 ÷‘o astfel de axă uneşte centrele a două


feţe opuse şi generează 3 rotaţii de unghi nenul  în total 9 rotaţii
- 6 axe de rotaţie de ordin 2÷ o astfel de axă uneşte mijlocul a două
muchii opuse şi generează 1 rotaţie de unghi plin  în total 6 rotaţii
- 4 axe de rotaţie de ordinul 3 ÷ o astfel de axă uneşte două vârfuri
opuse şi generează 2 rotaţii de unghi nenul  în total 8 rotaţii
- 9 plane de simetrie É 3 plane care trec prin mijlocul muchiilor  6 plane
care trec prin câte două muchii opuse ÷ un plan generează o rotaţie de unghi
plat compusă cu o rotaţie de centru O în total 9 rotaţii
‘

‘

S  ‘ ã  ‘

) Operaţiile de simetrie corespunzătoare elementelor de simetrie ale


unui tetraedru regulat sunt elemente pentru grupurile tetraedrale 
ë Tetraedrul regulat nu are un centru
de simetriecând se face referire strict la
À ‘
simetria prin translaţie ɑ ëO  OO1 •ele
patru axe de tipul lui ëO 1 sunt axe de
O simetrie prin rotaţie de ordinul trei É •3
• x Un plan de simetrie în tetraedru
O1 À‘
conţine o muchie şi o înălţime a

tetraedrului corespunzătoare unei feţe
A
Axele •3 sunt aceleaşi şi pentru tetraedru şi pentru cub ( diagonale în
cub şi înălţimi în tetraedrul înscris în acel cub) É în urma unei rotaţii cu un
unghi de 120 0 aceste corpuri cad în ele însele iar după trei astfel de rotaţii
cad în poziţia iniţială  Elementele de simetrie ale unui tetraedru regulat cât şi
operaţiile de simetrie corespunzătoare sunt mai uşor de observat dacă
înscriem tetraedrul într-un cub
•  •  O diagonală a cubului este axă
•  trece printr-un vârf al
•  • 
tetraedrului şi prin centrul bazei
tetraedrului ce se opune acelui vârf ÷
în raport cu aceste axe ( •3)  la o
singură rotaţie de unghi cu măsura
1200 se obţin opt poziţii distincte ale
tetraedrului regulat 

) •ele patru axe de tipul lui M 1 M2 unesc centrele feţelor opuse în cub şi
sunt de ordinul 4÷ în acelaşi timp unesc mijlocul muchiilor opuse în tetraedru
şi  aici - sunt de ordinul 2
•  Ò • 
Ò Axele •  Òsunt perpendiculare pe
feţele cubului trec prin centrul cubului şi
trec de asemenea prin mijlocul muchiilor
•  opuse ale tetraedrului÷ în raport cu
Ò aceste axe la o singură rotaţie de unghi
cu măsura 1800 se obţin trei poziţii • 2 şi
şase poziţii S4

‘

‘ ë

‘ Un plan de simetrie în tetraedru se


numeşte plan median şi conţine o muchie a
‘ tetraedrului şi mijlocul muchiei opuse ÷se
‘ ½d ‘ notează cu ½d şi sunt şase plane de acest
• x
‘ O1
tip (corespunzătoare celor şase muchii ale
‘ ‘
tetraedrului)
‘ A

În cub un plan ½ este determinat de diagonalele opuse a două feţe 


Operaţiile care pot fi efectuate asupra tetraedrului regulat ɑ‘‘
¬‘8•3 3•26S4 6 ½ Td÷ acest grup Td are subgrupul de rotaţii
pure Tde ordinul 12care conţine elementele É ¬‘4•3 4• 23 3•2 Td

S  ‘ ã  ‘‘‘


‘
•ubul şi octaedrul deţin aceleaşi elemente de simetrie ÷ dacă înscriem
un octaedru într-un cub putem observa mai uşor această situaţie É centrul unei
feţe a cubului este şi vârf al octaedrului 
•entrul de simetrie este centrul cubului iar axele •2•4 S4 ( în număr
de trei) sunt axele principale ale cubului - perpendiculare pe feţele opuse în
cub şi trec prin vârfurile opuse ale octaedrului înscris în cub 
Această figură pune în evidenţă şi dualitatea cub - octaedru
‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘ ‘
• I 
A ‘‘‘ A
‘

‘
B
‘ Ƒ B
‘ Æ
• I • I 
d d
A A

• I 
(•2 •Ò4) • I  • I2 

Axele principale ale Axele •I2 sunt mediatoarele


cubului - unesc centrele
muchiilor opuse ale octaedrului
feţelor opuse

Axele care trec prin câte două vârfuri opuse ale cubului - 4 axe •3 - sunt
şi axe Ò6 În această poziţie a octaedrului înscris în cub  prin calcule simple

‘

se poate justifica dualitatea celor două poliedre  Putem enunţa următoarea É

  ɑ Diagonala cubului trece prin centrele a două feţe opuse ale
octaedrului regulat înscris în cubul respectiv 
DemonstraţieÉ Fie cubul { BC I
BIC I I
cu centrul în O÷ octogonul
{         à este înscris în cub •entrele celor două corpuri coincid É
æ  æ   ... æ  æ   Ã  NotămÉ M        
undeÉ O1Q x O 2 O 3  M    I
   CI  Mø şi x = P l t. c .

  A
Æ‘
D

  
x •
B‘ ø


Æ ‘



B ‘ Æ
‘


Æ ‘ ‘

A
d
‘  Ƒ

 AI DI

(•3 Ò6)  Æ ‘

Axe •3 Ò6 ± perpendiculare xI •I


pe feţele octaedrului în centrul
fiecăreia

AA I  P

 A I •I P2 P2
10 În { I I
C C KO 
É ‘^ KO  şi KQ = QO =  deoarece É
 2 2 4
A I •I  P 2

 dM
KO 2  O 2M O 2O 3  P2
 ^  2 ^ O2O3  
KO 3  O 3d 2
dM  P 2 A O1 •
 P
OO 1  ø
2

m{O  90 0 K
20 În æ  É  ^ Q O
 P2
OQ 
 4
 2 I •I
O 1Q  O 1O 2  OQ 2 A
 
P  P  
 )
P P PÃ
^      u      

u ^    P ct l i 
   Ã

‘

 P 
AK 


2
 P2
OQ  

 4  P
 
 P3   P
AO 
 2 ‘^  P
30 DinÉ     ^
 P6    PÃ
O1Q  2 
4  P   
  
 P2   P K
KO 
 2

 P
OO 1 
2
 2
AK AO KO
^    2 ^ 
OQ O1Q OQ
^ æAKO ~ æQOO1 ^
d
{KAO  {OQO1  M
^  ÷
{AOK  {QO1O
darÉ m{KAO  m{AOK  90 0 ^ m{QO 1O  m{O1QO  90 0 ^
^ m{OQO 1  m{KOA  90 0 ^ ^ m{OøQ  90 0 ^ AC I  O 1Q 
 P
  

P
  P2 P
 
0
4 În æO1OQ É  PÃ ^ Oø  4 2 ^ Oø  P 3 
   P6 6

ø   4
   
ø        

 P
ø 
Ã
)
P P  ) P PÃ
50 În æOøQ É   ^ ø    ^ ø  
 Ã Ã 
{
ø   
ø      ø 

 PÃ
 
60 DinÉ   ‘^ øQ P 6 4 1 
   ^ ø    
PÃ O1Q 12 P 6 3 
ø 
 

‘
‘
‘

Trei plane ½ (mediane) perpendiculare


pe muc iile cubului÷ un astfel de plan este
perpendicular pe o ax㠕4 şi conţine pe
celelalte două÷ pentru octaedru un astfel de
plan conţine două axe şi trece prin vârfuri

Două din cele şase plane diagonale


ale cubului É o pereche de feţe opuse are
două astfel de plane É ½ d  În octaedru
sunt plane mediane É trec prin mijlocul a
câte două laturi opuse
Operaţiile de simetrie sunt în număr
de 48É ¬ 8•36•46•2 3•2 ( = • 24 ) é
6S48S63 ½ h  6 ½ Oh

S  ‘ ã   ‘‘‘

Elementele de simetrie pentru


icosaedru ( şi dodecaedru) sunt É
± un set de şase axe S 10 care trec prin
vârfuri opuse ÷
± un set de 10 axe S 6 care trec prin
centrul perechilor de feţe opuse ÷
± un set de şase axe •5 care sunt coliniare
cu axele S 10÷
± un set de 10 axe •3 coliniare cu axele S 6÷
± un set de 15 axe • 2 care mediază
perechile de muchii opuse÷
± un set de 15 axe de reflexie  fiecare plan
conţine 2 axe • 2 şi 2 axe •5
Aceste elemente de simetrie generează 120 de operaţii É
¬ 2•5 2 • 25  20•3 5•2 i 2S0 2S0
3
 20S6 15 ½ 

‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘ ¸       


  


‘

‘
P É Pentru corectarea greşelilor de scriere am primit ajutorul elevei
(‘é‘ ( elevă a şcolii ëărbilău în anii ce au trecut  elevă a
diceului Slănic ± Prahova  clasa a XII - a pentru anul şcolar 2009 ± 2010)

   
1) Platon ± OPERE vol ëI ± 1989
2) Platon - OPERE vol ëII ± 1993
3)  V   
        
     
  
 ¸ •  
4) Rodica •âmpan - A doua carte cu probleme celebre ± 1972
5) Filosofia greacă până la Platon II ± 1984 ±
6) A.N. Kolmogorov şi alţii ± Geometrie pentru clasele ëI ± ëIII 1979 ‘
7) ëiorel Gh. ëodă ± ëraja geometriei demodate  Editura Albatros
xcureşti - 1983
8) M. Mihaileanu, •.Ionescu - xujor •. Ionescu - Tiu ± Geometria în
spaţiu Editura didactică şi pedagogică  xucureşti - 1975‘
9) Augustin •oţa Marta Rado s.a. ± Geometrie şi trigonometrie 
Editura Didactică şi Pedagogică  xucureşti - 1982
10) Gh. D. Simionescu şi •ezar •oşniţă ± Geometrie Editura Didactică
şi Pedagogică xucureşti - 1966
11) Stefan Sabău şi Dumitru Săvulescu ± •um demonstrăm că «?
Editura Paralela 45 1996
12) Diana xell Josef Rogers Eryl Rothwell øughes - Arie masă
volum  Editura Didactică si Pedagogică xucureşti 1981
13) www.didactic.ro/files/3/solideleluiplaton_1_ ˜
14) http://www.didactic.ro/lectii-matematica-3-solidele-platon-2--p126221-t3
15) http://www.mathcurve.com/polyedres/dodecaedre/dodecaedre.shtml
16) http://fr.wikipedia.org/wiki/Poly% •3%A8dre_r%•3%A9gulier
17) http://rozetaalbastra.blogspot.com/
18) http://strasihastrii.blogspot.com/
19. http://polyhedra.mathmos.net/entry/platonicsolids.html
20. http://gwydir.demon.co.uk/jo/solid/tetra.htm
21. http://gwydir.demon.co.uk/jo/solid/euler.htm
22. http://pagespro -orange.fr/therese.eveilleau/pages/truc_mat/textes/platon.htm
23) http://blogue.sciencepresse.qc.ca/physique/item/211
24. http://mathworld.wolfram.com/Icosahedron.html
25. http://fr.wikipedia.org/wiki/Icosa%•3%A8dre#ëoir_aussi#ëoir_aussi
26. http://www.jimloy.com/math/math.htm
27. http://kjmaclean.com/Geometry/Icosahedron.html

‘
‘
28.
http://www.google.com/gwt/n?u=http%3A%2F%2Fperso.wanadoo. fr%2Fthere
se.eveilleau%2Fpages%2Ftruc_mat%2Ftextes%2Fplaton.htm generalitati
29.
http://www.google.com/gwt/n?u=http%3A%2F%2Fhypo.ge.ch%2Fwww%2Fm
ath%2Fhtml%2Fnode49.html muzica sferelor
30. http://villemin.gerard.free.fr/Wwwgvmm/Geometri/Polyedre.htm#type
31.http://www-chimie.u-strasbg.fr/ lcmes/etatmat/grecs.htm
32.http://www.maths.ac-aix-marseille.fr/debart/geospace/polyedre.html#ch3
33. http://solides-de-platon.monserveurperso.com/pmwiki.php
34. http://solides-de-
platon.monserveurperso.com/pmwiki.php/TpeMathsFr/InfluenceDePythagore
35.http://agora.qc.ca/mot.nsf/dossiers/Platon
36.http://solides-de-
platon.monserveurperso.com/pmwiki.php/TpeMathsFr/ExplicationDuTimee
37.http://www.sciences.univ-
nantes.fr/physique/perso/gtullo ue/Polyedres/Platon/dodecaedre.html
38.http://www.col-camus-soufflenheim.ac-
strasbourg.fr/Page.php?IDP=330&IDD=0
39.http://icosaweb.ac-reunion.fr/GeomJava/Polyedre/TrIcos.htm
40.http://icosaweb.ac-reunion.fr/GeomJava/Polyedre/Platon.htm
http://www.walter-fendt.de/m14f/platonsolids_f.htm Animatie
http://mathworld.wolfram.com/•ube.html
41. http://singularitatea.blogspot.com/2009/03/rezumatul -videoclipurilor-
postate-pe.html

42. http://polyhedra.mathmos.net/entry/platonicsolids.htm l

43. http://www.scribd.com/doc/13789065/•urs -04-Teorie-an-2-Sem-2

‘
‘
‘

‘
‘